--- title: "Declarație de presă susținută de Președintele României, Nicușor Dan" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/112434/Declaratie-de-presa-sustinuta-de-Presedintele-Romaniei--Nicusor-Dan event_date: 2026-10-15T16:10:00+03:00 region: Romania category: Conferințe duration_seconds: 370 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/112434 publisher: Privesc.Eu --- # Declarație de presă susținută de Președintele României, Nicușor Dan ## Comunicat de presă ## Președintele Nicușor Dan anunță o sesiune dedicată a Consiliului Nord-Atlantic privind securitatea la Marea Neagră și reafirmă sprijinul pentru Ucraina **Bruxelles, 15 octombrie 2026** - Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 15 octombrie 2026, o declarație de presă în România, în cadrul căreia a abordat evoluțiile recente privind situația de securitate din regiunea Mării Negre. Intervenția șefului statului a avut loc în urma a două incidente înregistrate în cursul serii precedente și în dimineața zilei de joi, precum și pe fondul unor evenimente similare petrecute în ultimele zile în România și în Bulgaria. În contextul acestor noi provocări de securitate, Președintele Nicușor Dan a purtat o discuție cu Secretarul General al NATO, prilej cu care a fost reconfirmată solidaritatea aliaților față de situația din regiune. La nivel operațional, s-a stabilit convocarea unei reuniuni speciale în cadrul Alianței pentru a analiza măsurile necesare pe flancul estic. „Am avut o discuție cu Secretarul General NATO pe acest subiect. Evident, solidaritatea aliaților noștri față de situația din Marea Neagră și, operațional, o să fie o sesiune dedicată a Consiliului Nord-Atlantic pentru situația din Marea Neagră”, a declarat Președintele României, Nicușor Dan. Șeful statului a comparat contextul actual de la Marea Neagră cu situația înregistrată în urmă cu un an la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când România s-a confruntat cu incidente generate de dronele aeriene. Președintele a subliniat că gestionarea acestui nou tip de provocare necesită dotări suplimentare și sprijin aliat, amintind că furnizarea de echipamente militare de către partenerii din NATO a condus anterior la stabilizarea situației de la granița fluvială. „Cumva suntem în aceeași situație în care eram acum un an cu frontiera noastră pe Dunăre cu Ucraina, cu dronele aeriene. Este nevoie de echipamente pentru un nou tip de provocare. Vă aduceți aminte, la fel, am apelat la aliați, au venit niște echipamente, militar, și situația s-a stabilizat. Suntem în aceeași situație pe partea estică, la Marea Neagră”, a precizat șeful statului. Potrivit Președintelui Nicușor Dan, incidentele recente din România și Bulgaria fac parte dintr-o serie de acțiuni ale Rusiei care vizează statele europene, în special pe cele situate pe flancul estic, având drept scop destabilizarea societăților și diminuarea ajutorului acordat Ucrainei. În fața acestor tentative, poziția României rămâne fermă în direcția respectării principiilor internaționale și a protejării siguranței naționale. „Evident că sunt niște încercări ale Rusiei de a – și nu numai în România, și în Bulgaria, în țări europene, în special cele de pe flancul estic – de a destabiliza societățile, de a descrește sprijinul pentru Ucraina. Și răspunsul nostru este: continuăm să sprijinim Ucraina, pentru că e o chestiune de drept internațional și pentru că e o chestiune care ține de securitatea României”, a subliniat Președintele Nicușor Dan. În încheierea declarației, Președintele României a menționat că investigațiile privind incidentele recente sunt în plină desfășurare. Informațiile detaliate și concluziile oficiale vor fi comunicate public de către reprezentanții Armatei și ai celorlalte instituții implicate, pe măsură ce anchetele avansează. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 1, "reason": "Discursul are un ton predominant serios și formal, axat pe o problemă de securitate. Există o ușoară notă de optimism pragmatic, bazată pe încrederea în alianțe și într-un răspuns coordonat, dar emoțiile pozitive nu sunt un element central al comunicării.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Subiectul declarației, legat de incidente de securitate, este grav și nu lasă loc pentru exprimarea fericirii. Tonul este sobru și oficial." }, { "name": "Optimism", "grade": 1, "reason": "Un optimism temperat este sugerat prin referirea la rezolvarea unei situații similare în trecut cu ajutorul aliaților și prin afirmarea unui răspuns ferm și clar („Continuăm să sprijinim Ucraina”). Nu este un optimism exuberant, ci o încredere în capacitatea de a gestiona criza." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 0, "reason": "Deși menționează ajutorul primit de la aliați în trecut, nu există o exprimare directă a recunoștinței. Referirea este mai degrabă factuală, pentru a întări argumentul cooperării." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 0, "reason": "Tonul este complet lipsit de entuziasm, fiind unul formal și măsurat, corespunzător gravității subiectului abordat." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru contextul unei declarații de presă pe teme de securitate națională." }, { "name": "Bucurie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element de bucurie în discurs. Contextul este unul de îngrijorare și necesită o abordare serioasă." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 0, "reason": "Vorbitorul nu exprimă satisfacție, ci descrie o problemă în curs de desfășurare care necesită acțiune și vigilență." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Subiectul și tonul oficial al declarației exclud total prezența amuzamentului sau a umorului." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 2, "reason": "Deși discursul abordează evenimente negative (incidente de securitate, tentative de destabilizare), tonul vorbitorului este foarte controlat și calm. Emoțiile negative nu sunt exprimate direct, dar contextul în sine creează o atmosferă de îngrijorare și gravitate.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 0, "reason": "Tonul nu denotă tristețe, ci mai degrabă fermitate și concentrare pe soluții și pe răspunsul instituțional." }, { "name": "Furie", "grade": 0, "reason": "Chiar și atunci când menționează „încercările Rusiei de a destabiliza”, vorbitorul folosește un limbaj diplomatic și un ton neutru, fără a exprima furie." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Vorbitorul nu exprimă frică; dimpotrivă, proiectează o imagine de control, analiză și acțiune planificată, menită să ofere siguranță." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio urmă de dezgust în exprimarea sau tonul vorbitorului." }, { "name": "Frustrare", "grade": 1, "reason": "Se poate intui o foarte ușoară frustrare în menționarea recurenței problemei („suntem în aceeași situație”), dar aceasta este extrem de subtilă și nu este accentuată." }, { "name": "Anxietate", "grade": 2, "reason": "Subiectul în sine – incidente de securitate repetate și un „nou tip de provocare” – este generator de anxietate. Deși vorbitorul este calm, gravitatea situației descrise induce o stare de îngrijorare și alertă." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 0, "reason": "Nu se exprimă dezamăgire; acțiunile ostile sunt prezentate ca o realitate geopolitică care necesită un răspuns, nu ca o surpriză neplăcută." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Această emoție este complet absentă și irelevantă pentru context." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Aceasta este categoria dominantă. Discursul este un exemplu clasic de comunicare politică oficială, având un scop clar informativ și persuasiv, livrat într-un mod structurat și cu un ton predominant neutru și formal.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "Tonul general este calm, măsurat și oficial. Vorbitorul prezintă faptele și poziția statului într-o manieră echilibrată, evitând un limbaj emoțional." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Scopul principal al declarației este de a informa publicul și presa despre incidentele recente, discuțiile cu NATO și măsurile care urmează să fie luate. Informația este elementul central." }, { "name": "Interogativ", "grade": 0, "reason": "Discursul nu conține întrebări; este o declarație care oferă informații și prezintă o poziție, nu una care caută răspunsuri." }, { "name": "Instructiv", "grade": 1, "reason": "Există un element instructiv minor, atunci când indică sursele viitoarelor informații („o să aveți detalii de la armată”), dar scopul principal nu este de a da instrucțiuni." }, { "name": "Narațiune", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul construiește o narațiune coerentă: apariția unei amenințări, comparația cu un precedent, mobilizarea aliaților și afirmarea unui răspuns hotărât. Această structură ajută la clarificarea situației." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Discursul urmărește să convingă publicul că autoritățile gestionează situația corect, că sprijinul pentru Ucraina este vital pentru securitatea României și că alianța NATO este un pilon de bază. Întreaga construcție este menită să genereze încredere în răspunsul oficial." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Atitudinea generală este una extrem de formală și diplomatică, potrivită pentru o declarație pe teme de securitate națională. Se pune accent pe respect instituțional și pe o comunicare controlată, non-agresivă.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 4, "reason": "Limbajul este formal, iar la finalul declarației se folosește formula de politețe „Mulțumesc”. Atitudinea este respectuoasă pe tot parcursul intervenției." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun element de grosolănie sau limbaj neadecvat." }, { "name": "Respect", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul manifestă respect față de instituțiile menționate (NATO, armata), față de aliați și față de publicul căruia i se adresează." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Chiar și în momentele în care se referă la un adversar (Rusia), tonul este ferm, dar nu agresiv. Formulările sunt alese cu grijă pentru a evita un limbaj belicos." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Sarcasmul este complet absent. Seriozitatea subiectului nu permite astfel de atitudini." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio tentativă de umor; contextul este unul formal și grav." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Discursul este direct și factual, fără a apela la ironie sau la mesaje cu dublu înțeles." }, { "name": "Diplomație", "grade": 5, "reason": "Acesta este un element cheie al discursului. Alegerea cuvintelor, încadrarea răspunsului în contextul alianțelor internaționale (NATO) și referirea la dreptul internațional sunt toate mărci ale unei comunicări diplomatice atente." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 3, "reason": "Discursul se concentrează pe probleme de politică externă și securitate, dar le ancorează în principii mai largi, precum dreptul internațional și securitatea colectivă. Este un exemplu de advocacy pentru o anumită linie politică.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discursul este complet lipsit de orice formă de instigare la ură." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 3, "reason": "Limbajul este foarte atent calibrat, formal și evită orice declarație controversată sau ofensatoare, încadrându-se în normele comunicării diplomatice și oficiale." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 2, "reason": "Vorbitorul folosește pronume precum „nostru” și menționează alte țări afectate (Bulgaria) și aliații, creând un sentiment de acțiune colectivă și interes comun în fața unei amenințări." }, { "name": "Diversitate", "grade": 0, "reason": "Subiectul diversității nu este abordat în acest discurs." }, { "name": "Discriminare", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun element discriminatoriu în discurs." }, { "name": "Advocacy", "grade": 4, "reason": "Întregul discurs este un act de advocacy puternic pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei și pentru consolidarea cooperării în cadrul NATO, argumentând că acestea sunt esențiale pentru securitatea României." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 2, "reason": "Prin menționarea „dreptului internațional” ca justificare pentru sprijinirea Ucrainei, discursul face apel la un principiu de justiție la nivel internațional, legând acțiunea politică de o normă morală și legală superioară." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 1, "reason": "Deși nu este un subiect central, tonul diplomatic și respectuos față de partenerii internaționali denotă o conștientizare a sensibilităților din relațiile externe." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Discursul este în întregime centrat pe o problemă de securitate națională și geopolitică. Vorbitorul folosește un limbaj formal, se referă la instituții oficiale (NATO, armata) și prezintă un plan de acțiune structurat, demonstrând o abordare specifică unui lider de stat.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Tonul este calm și măsurat, adecvat gravității subiectului. Comunicarea este structurată, factuală și se bazează pe canale diplomatice și militare oficiale, cum ar fi discuția cu Secretarul General NATO." }, { "name": "Competență", "grade": 4, "reason": "Vorbitorul demonstrează cunoașterea situației curente (incidente recente), a contextului istoric (paralela cu situația de pe Dunăre) și a procedurilor diplomatice, conturând o imagine de lider informat și capabil." }, { "name": "Lideriat", "grade": 5, "reason": "Prezintă o poziție fermă și clară a statului („Continuăm să sprijinim Ucraina”), anunță măsuri concrete (sesiune a Consiliului Nord-Atlantic) și își asumă rolul de a gestiona criza, proiectând control și determinare." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Accentul este pus în mod repetat pe colaborarea cu aliații. Sunt menționate discuțiile cu NATO, „solidaritatea aliaților” și succesul unor colaborări anterioare, subliniind importanța parteneriatelor strategice." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 4, "reason": "Identifică o „nouă provocare” și propune o soluție bazată pe un model de succes anterior: apelul la aliați pentru echipamente și personal. Abordarea este pragmatică și orientată spre soluționare." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Comunică decizii deja luate (contactarea NATO) și reiterează o decizie strategică fundamentală (sprijinul pentru Ucraina), arătând că a fost stabilită o direcție clară de acțiune." }, { "name": "Inovație", "grade": 1, "reason": "Deși menționează o „provocare de tip nou”, soluția propusă se bazează pe un precedent, anume apelul la aliați, ceea ce indică o abordare testată și sigură, nu una inovatoare." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Discursul este strict instituțional și geopolitic. Nu conține niciun element care să vizeze dezvoltarea personală, motivația individuală, reflecția interioară sau alte teme similare.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio referire la auto-îmbunătățire sau dezvoltare personală. Discuția este despre securitatea națională." }, { "name": "Motivație", "grade": 0, "reason": "Discursul nu are ca scop motivarea personală a audienței, ci informarea și reafirmarea unei poziții politice." }, { "name": "Inspirație", "grade": 0, "reason": "Conținutul este factual și strategic, nu inspirațional. Scopul este de a transmite seriozitate și determinare, nu de a inspira la nivel personal." }, { "name": "Reziliență", "grade": 0, "reason": "Reziliența este implicită la nivel de stat, dar nu este discutată ca o trăsătură personală sau o temă de dezvoltare." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Subiectul și tonul sunt complet deconectate de orice concept de mindfulness sau prezență conștientă." }, { "name": "Reflecție", "grade": 0, "reason": "Reflecția prezentată este de natură strategică și istorică (comparația cu situația de acum un an), nu personală sau introspectivă." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 0, "reason": "Tema este complet absentă din discurs." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 4, "reason": "Discursul ancorează acțiunile României în principii morale și etice, precum respectarea dreptului internațional și responsabilitatea față de securitatea națională și regională.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul pare onest în prezentarea faptelor (incidente, discuții diplomatice), deși amână furnizarea detaliilor complete către instituțiile specializate, o practică standard în comunicarea pe teme de securitate." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Poziția României este justificată prin apel la principii superioare, precum „dreptul internațional” și „securitatea României”, sugerând o conduită bazată pe valori, nu doar pe interese pragmatice." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorul își asumă în mod clar responsabilitatea de lider în gestionarea amenințării, comunicând acțiunile întreprinse și reafirmând angajamentele țării." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 0, "reason": "Discursul nu explorează nicio dilemă etică. Situația este prezentată într-o manieră clară, cu un agresor și o victimă, iar calea de acțiune este considerată evidentă și justă." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 3, "reason": "Se emite o judecată morală clară prin atribuirea tentativelor de destabilizare Rusiei și prin caracterizarea sprijinului pentru Ucraina ca fiind răspunsul corect și necesar." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 3, "reason": "Justificarea sprijinului pentru Ucraina prin prisma „dreptului internațional” face apel la un simț al corectitudinii și al ordinii bazate pe reguli în relațiile internaționale." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Prin tonul calm, referințele la aliați puternici (NATO) și prezentarea unui plan de acțiune, vorbitorul încearcă să construiască și să consolideze încrederea publicului în capacitatea statului de a gestiona situația." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Stilul este extrem de formal, direct și clar, corespunzător unei declarații de presă a unui șef de stat pe o temă de maximă importanță, precum securitatea națională.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Mesajul este transmis fără ocolișuri. Vorbitorul abordează direct subiectul, menționează incidentele, acțiunile întreprinse și poziția statului, într-un mod foarte direct." }, { "name": "Indirect", "grade": 0, "reason": "Comunicarea este aproape în totalitate directă. Nu se folosesc aluzii, subînțelesuri sau alte forme de comunicare indirectă." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Limbajul este simplu și precis, iar mesajul este structurat logic, făcându-l ușor de înțeles. Poziția României și motivele din spatele ei sunt explicate fără ambiguități." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Vorbitorul evită în mod deliberat ambiguitatea. Atribuirea acțiunilor, scopul acestora și răspunsul României sunt formulate explicit pentru a nu lăsa loc de interpretări." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Declarația este scurtă și la obiect. Informațiile esențiale sunt transmise eficient, fără divagații sau detalii inutile pentru acest format de comunicare." }, { "name": "Elaborat", "grade": 2, "reason": "Deși subiectul este complex, discursul nu este elaborat în exces. Se folosește o analogie simplă pentru a clarifica punctul de vedere, în loc de o analiză tehnică detaliată." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este maxim, reflectat în ton, vocabular („Consiliul Nord-Atlantic”, „flancul estic”) și structura generală a discursului, adecvată unei declarații prezidențiale." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Nu există absolut niciun element de informalitate în discurs." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 3, "reason": "Discursul este profund ancorat în contextul geopolitic regional al Mării Negre și al flancului estic al NATO, menționând direct țări din regiune și dinamica de securitate specifică zonei.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 1, "reason": "Discursul respectă normele comunicării politice occidentale, dar nu abordează aspecte culturale specifice României." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 4, "reason": "Întregul discurs se concentrează pe o problemă regională, menționând explicit România, Bulgaria și Ucraina în contextul securității la Marea Neagră și al acțiunilor Rusiei." }, { "name": "Tradiții", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la tradiții culturale sau naționale." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 0, "reason": "Discursul este de natură geopolitică și nu conține referiri la obiceiuri locale." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 0, "reason": "Tema multiculturalismului este complet absentă din acest discurs axat pe securitate și relații internaționale." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 0, "reason": "Nu se face nicio referire la patrimoniul cultural sau național." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 2, "reason": "Deși discursul vizează apărarea intereselor naționale, tonul este unul de responsabilitate sobră, nu de exaltare a mândriei naționale. Accentul este pe securitate și legalitate, nu pe naționalism." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 5, "reason": "Intenția principală este de a proiecta o imagine de control, de a reafirma alianțele strategice ale României și de a contracara o narativă de destabilizare, stabilind o poziție geopolitică fermă și clară.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 1, "reason": "Folosirea paralelei cu o criză anterioară rezolvată cu succes este o tehnică persuasivă menită să inspire încredere, dar nu poate fi considerată o manipulare în sens negativ, având în vedere transparența mesajului." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 5, "reason": "Discursul este puternic părtinitor, așa cum este de așteptat de la un lider național în acest context. Este explicit anti-Rusia („încercări ale Rusiei”) și pro-Ucraina/pro-NATO, reflectând alinierea geopolitică a țării." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursa (Președintele României) are o credibilitate oficială maximă. Aceasta este întărită prin menționarea contactelor la cel mai înalt nivel (Secretarul General NATO) și a instituțiilor de forță (armata)." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Intenția este de a informa, de a calma populația, de a trimite un semnal de fermitate către adversari și de a reconfirma loialitatea față de aliați. Motivele sunt legate de securitatea națională și stabilitatea regională." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 3, "reason": "Vorbitorul prezintă o interpretare specifică a evenimentelor, legând direct incidentele de o strategie rusă de destabilizare. Deși plauzibilă, aceasta este o încadrare narativă a evenimentelor, nu o demonstrație factuală." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 4, "reason": "Discursul servește ca un act de comunicare strategică sau contra-propagandă. Prin numirea clară a agresorului și reafirmarea sprijinului pentru Ucraina, se consolidează o anumită narativă geopolitică, aliniată cu interesele naționale și ale aliaților." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Consiliul Nord-Atlantic va discuta într-o sesiune dedicată situația de securitate de la Marea Neagră Consiliul Nord-Atlantic urmează să organizeze o sesiune dedicată situației de securitate de la Marea Neagră, după ce în România și în Bulgaria au fost înregistrate mai multe incidente în ultimele zile, a anunțat vorbitorul în cadrul unei declarații de presă. Potrivit vorbitorului, două incidente au avut loc în seara precedentă și în dimineața zilei declarației, pe lângă un altul înregistrat cu câteva zile mai devreme în România și alte incidente produse în Bulgaria. Acesta a precizat că a purtat o discuție pe acest subiect cu secretarul general al NATO și a menționat solidaritatea aliaților. Vorbitorul a comparat contextul actual din partea estică, la Marea Neagră, cu situația de acum un an de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, legată de dronele aeriene. El a afirmat că este nevoie de echipamente pentru un nou tip de provocare, amintind că în trecut s-a apelat la aliați, au venit echipamente militare, iar situația s-a stabilizat. În declarație se mai arată că există încercări ale Rusiei de a destabiliza societățile din țările europene, în special cele de pe flancul estic, precum România și Bulgaria, și de a reduce sprijinul pentru Ucraina. Vorbitorul a subliniat că răspunsul este continuarea sprijinului pentru Ucraina, întrucât este o chestiune de drept internațional și ține de securitatea României, adăugând că armata și celelalte instituții implicate vor oferi detalii pe măsură ce anchetele evoluează.