--- title: "Audieri publice organizate de Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice despre protejarea drepturilor romilor și incluziunea lor socială" canonical: https://www.privesc.eu/arhiva/112605/Audieri-publice-organizate-de-Comisia-pentru-drepturile-omului-si-relatii-interetnice-despre-protejarea-drepturilor-romilor-si-incluziunea-lor-sociala event_date: 2026-11-10T10:00:00+02:00 location: "Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 105, Parlamentul Republicii Moldova, etaj 1, biroul 114" region: Moldova category: Conferințe duration_seconds: 10882 video_embed: https://www.privesc.eu/widget/live/112605 publisher: Privesc.Eu --- # Audieri publice organizate de Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice despre protejarea drepturilor romilor și incluziunea lor socială ## Comunicat de presă # Protejarea drepturilor romilor și eficientizarea politicilor de incluziune socială, evaluate în cadrul unor audieri publice la Parlament Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a Parlamentului Republicii Moldova a organizat marți, 10 noiembrie 2026, audieri publice dedicate evaluării măsurilor de protejare a drepturilor persoanelor de etnie romă și promovării incluziunii lor sociale. Evenimentul, desfășurat la sediul Legislativului, a reunit deputați, reprezentanți ai ministerelor de resort, ai agențiilor guvernamentale și ai autorităților publice locale, alături de lideri comunitari, mediatori și organizații ale societății civile rome, având drept scop analizarea restanțelor instituționale și stabilirea priorităților pentru noul program național de susținere a populației rome pentru perioada 2027–2030. Controlul parlamentar a fost inițiat la solicitarea comunității romilor din Republica Moldova și a liderului acesteia, Robert Cerari, fiind susținut de membrii comisiei de profil. În deschiderea ședinței, președintele Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, Grigore Novac, a atras atenția asupra discrepanțelor statistice și a necesității adoptării urgente a noului cadru de politici publice, în condițiile în care Programul pentru susținerea populației de etnie romă pentru anii 2022–2025 a expirat. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în Registrul de stat al populației sunt înregistrate 9.449 de persoane de etnie romă, însă cartografierea localităților dens populate de romi estimează numărul acestora la 27.074 de persoane, concentrate preponderent în 63 de localități din mediul rural. Evaluarea programului precedent, aferent perioadei 2022–2025, a evidențiat un progres parțial: din totalul de 74 de acțiuni planificate, doar 22 (30%) au fost realizate integral, 43 de acțiuni (58%) au fost îndeplinite parțial, iar nouă măsuri au rămas nerealizate. > „Concluzia generală a evaluării relevă necesitatea unei reorientări spre finalizarea acțiunilor începute, consolidarea mecanismelor de monitorizare și responsabilizare instituțională, precum și asigurarea unei mai bune corelări între cele planificate și resurse, pentru a transforma progresul parțial în rezultate sustenabile și măsurabile”, a declarat președintele comisiei, Grigore Novac. La rândul său, reprezentantul comunității romilor, Robert Cerari, a salutat deschiderea Parlamentului și a subliniat importanța unui dialog direct și aplicat cu fiecare instituție responsabilă, astfel încât politicile statului să fie elaborate și implementate împreună cu etnicii romi. > „Ceea ce facem noi astăzi este pe viitor pentru a lucra, nu pur și simplu a veni și a pune bife că ceva am făcut, dar pentru a rezolva problemele care sunt la moment”, a menționat Robert Cerari. Un subiect central al dezbaterilor l-a constituit funcționarea și consolidarea rețelei de mediatori comunitari, recunoscută de toate instituțiile drept o verigă esențială între autorități și comunitate. Conform datelor prezentate de directorul general al Agenției Relații Interetnice (ARI), Veaceslav Reabcinschi, numărul funcțiilor planificate de mediator comunitar a crescut de la 54 în anul 2022 la 59 în anul 2026, în 45 de localități, dintre care 50 de posturi sunt ocupate în prezent. Totodată, bugetul alocat pentru activitatea acestora a fost majorat de la 4,42 milioane de lei în 2024 la 7,275 milioane de lei în 2026, incluzând în premieră fonduri pentru activități operaționale, instruiri și granturi mici. Pentru anul 2027, ARI a planificat suplimentarea schemelor de personal cu câte o unitate de mediator în orașele Otaci și Edineț, precum și crearea unui hub antreprenorial pentru romi la Edineț. Cu toate acestea, reprezentanții administrațiilor publice locale din Otaci și Soroca, alături de conducerea Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari (ANMC), au semnalat dificultăți majore în menținerea personalului din cauza salarizării la nivelul minim pe economie, a lipsei resurselor pentru transport și echipamente, a deficitelor bugetare înregistrate la sfârșit de an în unele primării și a tratamentului inegal privind acordarea tichetelor de masă. Directorul executiv al ANMC, Valeriu Căldăraru, a solicitat planificarea resurselor pentru toate cele 82 de unități de mediator identificate ca necesare la nivel național, majorarea claselor de salarizare, instituirea unui subprogram bugetar cu destinație specială și crearea unei structuri specializate de coordonare în cadrul Cancelariei de Stat. În domeniul educației, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC) au prezentat măsurile afirmative introduse în anul 2026, printre care rezervarea unei cote de 10% pentru copiii romi la înscrierea în clasa întâi și la admiterea în învățământul liceal, precum și scutirea de taxe și acordarea unei cote de 10% din locurile bugetate în învățământul superior. Statisticile ministerului indică o creștere a numărului de copii romi în învățământul preșcolar (de la 216 în anul de studii 2023–2024 la 286 în 2026–2027) și în cel primar și gimnazial (de la 1.114 la 1.983 de elevi în aceeași perioadă), în timp ce numărul beneficiarilor de burse de merit a ajuns la 110. Totuși, rata de continuare a studiilor la nivel liceal rămâne redusă, fiind înregistrați doar 32 de elevi. Pentru noul program aferent anilor 2027–2030, MEC propune extinderea burselor de merit pentru elevii din ciclul gimnazial în vederea prevenirii abandonului școlar, scutirea familiilor rome de taxa pentru alimentație în grădinițe, pilotarea programului „Școală după școală” în cinci localități, instituționalizarea studierii limbii romani și lansarea unor programe de alfabetizare pentru adulți. Provocările educaționale se reflectă direct pe piața forței de muncă. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), rata de participare a persoanelor de etnie romă pe piața muncii este de aproximativ 22%, de două ori mai mică decât media națională, iar 90,4% dintre șomerii romi înregistrați au doar studii primare, majoritatea fiind femei. În anul 2025, la subdiviziunile ANOFM s-au adresat 1.212 persoane de etnie romă, dintre care 64 au fost plasate în câmpul muncii, iar în primul semestru al anului 2026 au fost înregistrate circa 600 de persoane, în timp ce 55 de beneficiari din regiunea de nord au absolvit cursuri de formare profesională. Începând cu 1 ianuarie 2027, agenția va introduce vouchere pentru educația non-formală de scurtă durată, menite să faciliteze calificarea profesională. La capitolul protecției drepturilor fundamentale, al sănătății și al combaterii discriminării, președintele Consiliului pentru Egalitate, Ian Feldman, și reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului au subliniat persistența problemelor sistemice, precum lipsa actelor de identitate, accesul limitat la asigurări medicale (doar 51,6% dintre romi fiind asigurați în 2025, față de 74% în rândul populației generale) și stereotipurile sociale. Reprezentanții Ministerului Sănătății au raportat însă progrese în localitățile-pilot Otaci și Soroca, unde campaniile de informare derulate împreună cu mediatorii și societatea civilă au dus la creșterea ratei de imunizare cu circa 15% în ultimul an. Totodată, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan, a menționat că 77% dintre victimele infracțiunilor din rândul comunității rome sunt femei și minori, subliniind necesitatea dezvoltării mecanismelor de raportare confidențială și a instruirii continue a polițiștilor. Reprezentanții societății civile, ai grupului operativ pentru romi și ai tinerilor activiști au cerut ca viitoarele politici să fie însoțite de acoperire financiară clară, stimulente pentru angajatorii care încadrează persoane de etnie romă, programe de împuternicire a femeilor rome în procesele decizionale și recunoașterea explicită a fenomenului de antigipsism în legislația națională privind nediscriminarea. > „Incluziunea romilor nu se măsoară doar prin număr de activități, dar se numără prin accesul real la drepturi fundamentale garantate de către stat, siguranță, educație, servicii și oportunități”, a punctat Elena Sîrbu, reprezentanta Platformei Femeilor Rome „ROMNI”. În urma audierilor publice, Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice va adopta o decizie în care vor fi incluse propunerile și recomandările formulate în cadrul ședinței. Documentul va fi expediat Guvernului, ministerelor și celorlalte autorități publice responsabile, cu stabilirea unor termene-limită de realizare, urmând ca implementarea acestora să fie evaluată într-o ședință ulterioară de control parlamentar. ## Oglinda (analiză AI) ```json [ { "category": "Emoții pozitive", "grade": 2, "reason": "Tonul general al discuției este serios și axat pe probleme, dar există momente clare de recunoștință pentru organizarea evenimentului și un optimism moderat că acesta va produce rezultate concrete. Aceste emoții sunt prezente în special în deschiderea intervențiilor.", "subcategories": [ { "name": "Fericire", "grade": 0, "reason": "Tonul general al discuției este serios și axat pe problemele comunității rome, nu pe exprimarea fericirii. Participanții se concentrează pe dificultăți și soluții, nu pe stări de bucurie personală." }, { "name": "Optimism", "grade": 3, "reason": "Există un sentiment de speranță că audierea va duce la schimbări pozitive. Vorbitorii își exprimă încrederea într-un viitor mai bun și în rezultatele fructuoase ale întâlnirii, de exemplu, Robert Cerari afirmă: \"cred că întâlnirea de azi poate să fie... un lucru foarte fructuos pentru noi toți\"." }, { "name": "Recunoștință", "grade": 4, "reason": "Mai mulți vorbitori își exprimă mulțumirile. Președintele comisiei mulțumește participanților pentru prezență (\"Vă salut și vă exprim mulțumiri pentru a participa\"), iar Robert Cerari mulțumește organizatorilor pentru oportunitatea de a discuta aceste probleme în Parlament, considerând-o o premieră." }, { "name": "Entuziasm", "grade": 1, "reason": "Tonul discuției este formal și serios, axat pe analiză și propuneri. Deși există optimism, nu se manifestă un entuziasm debordant sau o energie exuberantă din partea participanților." }, { "name": "Dragoste", "grade": 0, "reason": "Discuția are un caracter formal și profesional, axată pe drepturi și politici publice. Nu există nicio exprimare a sentimentului de dragoste în contextul acestei audieri." }, { "name": "Bucurie", "grade": 1, "reason": "Deși unii vorbitori își exprimă satisfacția de a participa la eveniment (\"ne pare foarte bine că astăzi ne aflăm aici\"), tonul general este dominat de seriozitatea problemelor discutate, fără manifestări de bucurie sau veselie." }, { "name": "Satisfacție", "grade": 2, "reason": "Există o satisfacție moderată legată de organizarea audierii, considerată un pas important. Totuși, aceasta este umbrită de insatisfacția generală privind progresele lente în implementarea politicilor, cum ar fi faptul că doar 30% din acțiunile programului anterior au fost realizate integral." }, { "name": "Amuzament", "grade": 0, "reason": "Contextul este unul formal și serios, dedicat problemelor drepturilor omului. Nu există glume, ironii sau momente de amuzament pe parcursul înregistrării." } ] }, { "category": "Emoții negative", "grade": 4, "reason": "Discuția este centrată pe problemele sistemice și dificultățile cu care se confruntă comunitatea romă, ceea ce generează în mod natural sentimente de frustrare, dezamăgire și îngrijorare cu privire la lipsa de progres și la ineficiența unor măsuri.", "subcategories": [ { "name": "Tristețe", "grade": 2, "reason": "Deși nu este exprimată direct, o notă de tristețe reiese din descrierea problemelor grave cu care se confruntă comunitatea romă, precum abandonul școlar, sărăcia și excluziunea socială. Tonul este mai degrabă unul de îngrijorare decât de tristețe explicită." }, { "name": "Furie", "grade": 2, "reason": "Furia nu este exprimată deschis, dar se simte o indignare controlată în anumite intervenții, în special când se discută despre discriminare, stereotipuri și ineficiența unor măsuri. De exemplu, Valeriu Căldăraru își exprimă ferm dezacordul față de anumite politici, subliniind că \"nu este suficient să ceri mediatorului să elaboreze un plan, dacă ulterior nu oferi resurse\"." }, { "name": "Frică", "grade": 0, "reason": "Discuția se concentrează pe problemele actuale și pe căutarea de soluții, nu pe exprimarea fricii sau a temerilor legate de viitor. Tonul este unul de îngrijorare și determinare, nu de teamă." }, { "name": "Dezgust", "grade": 0, "reason": "Limbajul folosit de participanți este profesional și diplomatic. Nu există expresii de dezgust sau repulsie, chiar și atunci când se discută despre subiecte sensibile precum discriminarea." }, { "name": "Frustrare", "grade": 5, "reason": "Frustrarea este o emoție centrală, evidentă în discuțiile despre progresul lent al politicilor (\"doar 22 de acțiuni... au fost realizate integral\"), salariile insuficiente ale mediatorilor, birocrația și lipsa de rezultate concrete. Intervenția lui Valeriu Căldăraru, care subliniază că \"nu este suficient să ceri... dacă nu oferi resurse\", este un exemplu clar." }, { "name": "Anxietate", "grade": 4, "reason": "Îngrijorarea (anxietatea) este prezentă, în special în legătură cu viitorul comunității și lipsa de continuitate a politicilor. Președintele menționează cu îngrijorare că programul de susținere a expirat și \"un alt document de politici publice pentru anii 2027-2030... nu a fost adoptat\", creând o \"lacună\" ce trebuie înlăturată." }, { "name": "Dezamagire", "grade": 4, "reason": "Dezamăgirea este palpabilă, mai ales în ceea ce privește rezultatele slabe ale programului anterior, unde majoritatea acțiunilor (58%) au fost realizate doar parțial. Se simte o deziluzie legată de faptul că, în ciuda planurilor și discuțiilor, schimbările concrete întârzie să apară." }, { "name": "Gelozie", "grade": 0, "reason": "Contextul discuției nu implică rivalități sau comparații care ar putea genera sentimente de gelozie. Toate intervențiile sunt concentrate pe problemele comune ale comunității rome." } ] }, { "category": "Neutru/Contextual", "grade": 5, "reason": "Fiind o audiere parlamentară, tonul predominant este unul formal, informativ și procedural. Majoritatea timpului este alocat prezentării de date, rapoarte, analize și propuneri, ceea ce conferă înregistrării un caracter preponderent neutru și contextual.", "subcategories": [ { "name": "Neutru", "grade": 4, "reason": "O mare parte a discursului, în special deschiderea realizată de președintele comisiei, are un ton neutru și obiectiv. Se prezintă date statistice, cadrul legal și agenda de lucru într-o manieră factuală, fără o încărcătură emoțională pronunțată." }, { "name": "Informativ", "grade": 5, "reason": "Întreaga audiere are un caracter profund informativ. Se prezintă date statistice detaliate despre populația romă, stadiul implementării programelor de sprijin, problemele identificate (ex: \"rata scăzută de înrolare în educație timpurie, abandonul școlar\") și acțiunile întreprinse de diverse instituții." }, { "name": "Interogativ", "grade": 3, "reason": "Deși formatul principal este de prezentare, componenta interogativă este planificată și menționată explicit (\"Runda de întrebări-răspunsuri... o lăsăm pentru sfârșit\"). De asemenea, unele intervenții ridică probleme sub formă de întrebări retorice, căutând răspunsuri și soluții de la autorități." }, { "name": "Instructiv", "grade": 3, "reason": "Președintele comisiei oferă instrucțiuni clare privind desfășurarea ședinței, cum ar fi limita de timp pentru fiecare vorbitor (\"circa 5-7 minute pentru fiecare invitat\") și structura agendei, având un rol de moderator și ghid al discuției." }, { "name": "Narațiune", "grade": 1, "reason": "Discuția se bazează pe prezentarea de date, rapoarte, argumente și propuneri, nu pe relatarea unor povești personale sau narațiuni extinse. Stilul este analitic și expozitiv." }, { "name": "Persuasiv", "grade": 4, "reason": "Majoritatea vorbitorilor încearcă să convingă autoritățile să adopte anumite măsuri. Se argumentează necesitatea revizuirii salariilor mediatorilor, a continuării programelor de sprijin și a soluționării problemelor sistemice, folosind date și exemple concrete pentru a susține aceste solicitări." } ] }, { "category": "Atitudini sociale", "grade": 4, "reason": "Contextul formal al unei audieri parlamentare impune un nivel ridicat de politețe și respect între participanți. Limbajul este diplomatic și controlat, chiar și atunci când se exprimă critici sau frustrări, reflectând un mediu profesional.", "subcategories": [ { "name": "Politete", "grade": 5, "reason": "Interacțiunile sunt caracterizate de un grad înalt de politețe. Se folosesc constant formule de adresare formale precum \"Stimați colegi\", \"Domnule președinte\", \"Vă mulțumesc\", menținându-se un ton respectuos pe tot parcursul audierii." }, { "name": "Grosolănie", "grade": 0, "reason": "Nu există niciun exemplu de limbaj sau comportament nepoliticos. Toți participanții mențin un decorum profesional, specific unei audieri parlamentare." }, { "name": "Respect", "grade": 5, "reason": "Respectul reciproc este evident în modul în care vorbitorii se adresează unii altora și în ascultarea atentă a intervențiilor. Președintele comisiei gestionează discuția cu respect, oferind cuvântul fiecărui participant în mod organizat." }, { "name": "Agressivitate", "grade": 0, "reason": "Chiar și în momentele de exprimare a frustrării sau a dezacordului, tonul rămâne controlat și non-agresiv. Nu există atacuri la persoană, țipete sau un limbaj ostil." }, { "name": "Sarcasm", "grade": 0, "reason": "Discuția este directă și serioasă. Nu se utilizează sarcasmul ca formă de comunicare." }, { "name": "Umor", "grade": 0, "reason": "Subiectul abordat este unul grav, iar contextul formal nu lasă loc pentru umor." }, { "name": "Ironie", "grade": 0, "reason": "Comunicarea este literală și axată pe fapte. Nu se folosește ironia." }, { "name": "Diplomație", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii, în special reprezentanții comunităților și ai instituțiilor, folosesc un limbaj diplomatic pentru a-și prezenta criticile și solicitările. Problemele sunt expuse ferm, dar într-un mod constructiv, evitând confruntarea directă și căutând colaborarea." } ] }, { "category": "Probleme sociale", "grade": 5, "reason": "Întreaga audiere este dedicată problemelor sociale ale comunității rome. Subiecte precum incluziunea, discriminarea, justiția socială și advocacy sunt nucleul discuției, fiind abordate în profunzime de toți participanții.", "subcategories": [ { "name": "Discurs instigator la ură", "grade": 0, "reason": "Discuția nu conține discurs instigator la ură; dimpotrivă, unul dintre obiectivele declarate este combaterea acestuia. Președintele menționează explicit \"stereotipurile și discursul de ură\" ca fiind probleme grave care afectează comunitatea romă și care trebuie discutate." }, { "name": "Corectitudine politică", "grade": 4, "reason": "Limbajul utilizat este atent și respectuos, evitând termenii ofensatori sau stereotipurile. Se folosește terminologia corectă (\"persoane de etnie romă\", \"minorități naționale\"), reflectând un efort conștient de a menține un discurs incluziv și respectuos." }, { "name": "Inclusivitate", "grade": 5, "reason": "Inclusivitatea este tema centrală a audierii, menționată chiar în titlul evenimentului: \"protejarea drepturilor romilor și incluziunea lor socială\". Toate discuțiile converg spre identificarea de soluții pentru o mai bună integrare a romilor în educație, pe piața muncii și în viața socială." }, { "name": "Diversitate", "grade": 4, "reason": "Evenimentul în sine promovează diversitatea prin faptul că oferă o platformă de dialog pentru o minoritate etnică. Președintele subliniază importanța cooperării cu \"organizațiile etnoculturale din Republica Moldova\" pentru a înțelege problemele diverselor naționalități și etnii." }, { "name": "Discriminare", "grade": 5, "reason": "Discriminarea este una dintre problemele principale discutate. Președintele menționează \"atitudini discriminatorii în școli\" și \"discriminare, stereotipuri\" ca provocări majore. Alte intervenții aduc în discuție discriminarea la angajare și profilarea rasială, subliniind persistența acestui fenomen." }, { "name": "Advocacy", "grade": 5, "reason": "Întreaga audiere reprezintă un act de advocacy. Reprezentanții comunității rome și ai societății civile pledează activ pentru drepturile romilor, solicitând acțiuni concrete, politici mai bune, finanțare adecvată și soluționarea problemelor sistemice în fața factorilor de decizie." }, { "name": "Justiție Socială", "grade": 5, "reason": "Discuția este fundamental axată pe justiția socială. Se cere acces echitabil la educație, sănătate, locuri de muncă și protecție împotriva discriminării pentru comunitatea romă, cu scopul de a reduce inegalitățile și de a asigura respectarea drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii." }, { "name": "Sensibilitate culturală", "grade": 4, "reason": "Evenimentul demonstrează o sensibilitate culturală ridicată prin recunoașterea problemelor specifice ale comunității rome. Se discută despre necesitatea de a înțelege tradițiile și specificul cultural pentru a elabora politici eficiente și pentru a combate stereotipurile, cum ar fi menționarea hainelor tradiționale într-un caz de discriminare." } ] }, { "category": "Profesional/Orientat pe sarcini", "grade": 5, "reason": "Întreaga înregistrare audio este o audiere publică parlamentară, cu o structură formală, o agendă clară și un scop bine definit: identificarea problemelor și soluțiilor pentru incluziunea socială a romilor. Discuțiile sunt centrate pe sarcini, date și propuneri concrete.", "subcategories": [ { "name": "Profesionalism", "grade": 5, "reason": "Evenimentul se desfășoară într-un cadru formal (Parlament), cu un limbaj adecvat și respectarea procedurilor. Vorbitorii, majoritatea oficiali și lideri comunitari, își prezintă intervențiile într-o manieră structurată și serioasă, contribuind la un dialog constructiv." }, { "name": "Competență", "grade": 5, "reason": "Reprezentanții ministerelor, agențiilor și consiliilor demonstrează un nivel înalt de competență, prezentând date statistice, rapoarte de evaluare și detalii specifice despre programele și politicile din domeniile lor de activitate (ex: date despre școlarizare, ocuparea forței de muncă, sistemul de mediatori)." }, { "name": "Lideriat", "grade": 4, "reason": "Președintele comisiei conduce ședința în mod eficient, ghidând discuțiile și menținând ordinea. De asemenea, lideri ai comunității rome, precum domnul Robert Cerari, își asumă un rol de lideriat, articulând clar nevoile și cerințele comunității pe care o reprezintă." }, { "name": "Colaborare", "grade": 5, "reason": "Evenimentul în sine este un exercițiu de colaborare, reunind reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, autorităților locale, societății civile și comunității rome. Vorbitorii subliniază constant necesitatea cooperării interinstituționale și a parteneriatului pentru a rezolva problemele." }, { "name": "Rezolvarea problemelor", "grade": 5, "reason": "Discuția este axată pe identificarea problemelor sistemice (ex: salarizarea mediatorilor, abandonul școlar, discriminarea) și pe propunerea de soluții concrete, cum ar fi modificări legislative, programe educaționale noi și alocări bugetare specifice." }, { "name": "Luarea peciziilor", "grade": 4, "reason": "Scopul declarat al audierii este de a informa și fundamenta o decizie viitoare a comisiei parlamentare. Întregul proces de colectare a informațiilor și propunerilor este orientat spre un act decizional ulterior, deși decizia finală nu este luată în cadrul acestei ședințe." }, { "name": "Inovație", "grade": 3, "reason": "Sunt propuse câteva abordări noi, cum ar fi programe de educație accelerată pentru adulți, programul „Școală după școală” și, în mod special, solicitarea de a recunoaște legislativ fenomenul de „antițigănism”, ceea ce reprezintă o abordare inovatoare pentru cadrul legal din Moldova." } ] }, { "category": "Dezvoltare personală", "grade": 2, "reason": "Discuția se concentrează pe dezvoltarea sistemică și comunitară, nu pe creșterea personală individuală. Cu toate acestea, teme precum îmbunătățirea condițiilor de viață și motivația pentru schimbare socială sunt prezente la nivel colectiv.", "subcategories": [ { "name": "Îmbunătățire", "grade": 3, "reason": "Tema centrală este îmbunătățirea situației socio-economice a comunității rome. Se discută despre necesitatea de a îmbunătăți politicile publice, serviciile și accesul la drepturi, vizând o ameliorare colectivă a condițiilor de viață." }, { "name": "Motivație", "grade": 3, "reason": "Vorbitorii, în special cei din partea comunității rome, exprimă o motivație puternică pentru schimbare și pentru rezolvarea problemelor. Discursurile lor îndeamnă la acțiune concretă și la depășirea stadiului de simple discuții." }, { "name": "Inspirație", "grade": 2, "reason": "Intervenția unei tinere studente la drept de etnie romă (Romanița Rădiță) poate fi considerată o sursă de inspirație, demonstrând potențialul tinerilor din comunitate. De asemenea, caracterul istoric al întâlnirii este menționat ca un moment de speranță." }, { "name": "Reziliență", "grade": 1, "reason": "Deși nu este un subiect discutat explicit, reziliența comunității rome în fața dificultăților și a discriminării sistemice este o temă implicită care transpare din descrierea problemelor cu care se confruntă de-a lungul timpului." }, { "name": "Mindfulness", "grade": 0, "reason": "Această categorie nu este prezentă în discuție." }, { "name": "Reflecție", "grade": 3, "reason": "Audierea este un exercițiu de reflecție colectivă asupra politicilor trecute. Se analizează de ce anumite programe au avut un succes parțial și se reflectează asupra modului în care noile politici pot fi mai eficiente." }, { "name": "Dezvoltare personală", "grade": 1, "reason": "Accentul nu este pus pe dezvoltarea personală a indivizilor, ci pe crearea unui cadru sistemic care să permită dezvoltarea întregii comunități." } ] }, { "category": "Etic/Moral", "grade": 5, "reason": "Întreaga discuție este fundamentată pe principii etice și morale, având în centru drepturile omului, justiția socială, egalitatea și combaterea discriminării. Tonul general reflectă un angajament puternic față de aceste valori.", "subcategories": [ { "name": "Onestitate", "grade": 4, "reason": "Vorbitorii sunt onești în legătură cu eșecurile și limitele politicilor anterioare. Se recunoaște deschis că multe acțiuni au fost realizate doar parțial sau deloc și că problemele persistă, ceea ce denotă o evaluare sinceră a situației." }, { "name": "Integritate", "grade": 4, "reason": "Angajamentul ferm pentru respectarea drepturilor omului și pentru crearea unui cadru legal și social echitabil pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, reflectă un grad înalt de integritate din partea participanților." }, { "name": "Responsabilitate", "grade": 5, "reason": "Instituțiile prezente își asumă responsabilitatea pentru domeniile lor de competență și raportează cu privire la acțiunile întreprinse. Întâlnirea în sine este un act de responsabilitate și de răspundere publică." }, { "name": "Dileme Etice", "grade": 3, "reason": "Se abordează implicit dilema etică a măsurilor afirmative (acțiune pozitivă) versus principiul universalității, de exemplu în discuția despre angajarea exclusivă a mediatorilor de etnie romă sau despre alocarea de cote." }, { "name": "Judecăți morale", "grade": 4, "reason": "Există o condamnare morală clară a discriminării, a stereotipurilor și a discursului de ură. Întreaga discuție este construită pe imperativul moral de a asigura justiție și demnitate pentru comunitatea romă." }, { "name": "Corectitudine", "grade": 5, "reason": "Principiul corectitudinii (fairness) este central. Se solicită echitate în salarizare pentru mediatori, acces egal la educație și la piața muncii, precum și un tratament corect din partea autorităților." }, { "name": "Demn de încredere", "grade": 4, "reason": "Unul dintre scopurile implicite ale întâlnirii este de a reconstrui și consolida încrederea între comunitatea romă și instituțiile statului. Instituțiile își prezintă activitățile pentru a demonstra fiabilitate, iar comunitatea își exprimă speranța în acțiuni concrete." } ] }, { "category": "Stil de comunicare", "grade": 5, "reason": "Comunicarea este predominant formală, directă și structurată, specifică unei audieri parlamentare. Vorbitorii își expun punctele de vedere clar, cu scopul de a informa și de a contribui la găsirea de soluții.", "subcategories": [ { "name": "Direct", "grade": 5, "reason": "Majoritatea intervențiilor sunt directe și la obiect. Problemele precum salariile mici, abandonul școlar sau discriminarea sunt numite și discutate fără ocolișuri." }, { "name": "Indirect", "grade": 1, "reason": "Stilul indirect este aproape absent, deoarece contextul formal și scopul informativ al ședinței necesită o comunicare cât mai explicită și lipsită de ambiguități." }, { "name": "Claritate", "grade": 5, "reason": "Vorbitorii se străduiesc să fie clari, folosind date, exemple concrete și referințe la documente oficiale pentru a-și susține argumentele. Președintele ședinței asigură, de asemenea, claritatea agendei și a intervențiilor." }, { "name": "Ambiguitate", "grade": 0, "reason": "Ambiguitatea este evitată. Scopul este de a documenta problemele și soluțiile într-un mod care să poată fi transpus într-o decizie oficială, ceea ce impune precizie." }, { "name": "Concizie", "grade": 4, "reason": "Președintele încurajează vorbitorii să fie conciși, alocând un timp limitat pentru fiecare intervenție (5-7 minute). Deși unii vorbitori elaborează mai mult, tendința generală este spre concizie pentru a permite tuturor să participe." }, { "name": "Elaborat", "grade": 3, "reason": "Discursurile de deschidere, în special cel al președintelui comisiei, sunt mai elaborate, oferind un context larg, date statistice și o trecere în revistă a problemelor, pentru a stabili cadrul discuției." }, { "name": "Formalitate", "grade": 5, "reason": "Nivelul de formalitate este foarte ridicat, dictat de cadrul parlamentar, de statutul participanților (deputați, secretari de stat, președinți de consilii) și de natura oficială a evenimentului." }, { "name": "Informalitate", "grade": 0, "reason": "Stilul informal este practic inexistent. Chiar și intervențiile mai personale sau emoționale se încadrează în limitele unui discurs formal, adecvat contextului." } ] }, { "category": "Cultural/Regional", "grade": 5, "reason": "Întreaga audiere este centrată pe o temă culturală și etnică specifică – situația comunității rome din Republica Moldova. Se discută despre tradiții, identitate, limbă și distribuția regională a acestei comunități.", "subcategories": [ { "name": "Norme culturale", "grade": 4, "reason": "Se face referire la normele și tradițiile culturale ale romilor, atât ca parte a identității care trebuie protejată (portul tradițional), cât și ca posibile bariere în interacțiunea cu sistemele de stat (ex: atitudinea față de școlarizare menționată de un primar)." }, { "name": "Diferențe regionale", "grade": 4, "reason": "În discursul de deschidere sunt menționate explicit raioanele cu o pondere mare a populației rome (Soroca, Otaci, Edineț etc.), subliniind astfel specificul regional al problemei și necesitatea unor abordări localizate." }, { "name": "Tradiții", "grade": 3, "reason": "Tradițiile sunt menționate în contextul identității culturale. Cazul activistei discriminate pentru că purta haine tradiționale este un exemplu concret al modului în care tradițiile intersectează cu problemele de discriminare." }, { "name": "Obiceiuri locale", "grade": 3, "reason": "Sunt menționate în treacăt, în special de către primarul de la Otaci, care vorbește despre „obiceiuri și tradiții” ca un factor ce influențează deciziile familiilor rome privind educația și sănătatea." }, { "name": "Multiculturalism", "grade": 4, "reason": "Evenimentul în sine este o expresie a politicii de multiculturalism, unde statul dialoghează cu o minoritate etnică pentru a-i aborda problemele specifice. Existența Agenției pentru Relații Interetnice este o dovadă a acestui angajament." }, { "name": "Patrimoniu", "grade": 3, "reason": "Se discută despre importanța culturii și limbii rome. Propunerea de a instituționaliza studierea limbii romani în școli este o acțiune directă de protejare și promovare a patrimoniului cultural al comunității." }, { "name": "Mândrie națională", "grade": 0, "reason": "Discuția nu se axează pe mândria națională, ci pe drepturile și incluziunea unei minorități etnice în cadrul statului. Accentul este pe egalitate și cetățenie, nu pe naționalism." } ] }, { "category": "Intenția", "grade": 4, "reason": "Intenția generală a discuției este constructivă și transparentă. Participanții, reprezentând diverse instituții și comunități, par să aibă un scop comun: identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea situației romilor. Nu există dovezi de agende ascunse sau propagandă.", "subcategories": [ { "name": "Tactici manipulative", "grade": 0, "reason": "Nu există nicio dovadă de manipulare. Dialogul este deschis, iar problemele sunt prezentate direct, fără încercări de a distorsiona realitatea." }, { "name": "Partizanat și părtinire", "grade": 1, "reason": "Deși fiecare vorbitor își susține punctul de vedere (advocacy), tonul general este colaborativ. Nu există un partizanat politic sau o părtinire care să submineze scopul comun. Există o ușoară tendință de a apăra acțiunile propriei instituții, dar în limite rezonabile." }, { "name": "Credibilitatea sursei", "grade": 5, "reason": "Sursele de informație sunt credibile: oficiali de rang înalt, rapoarte guvernamentale, date statistice oficiale și lideri recunoscuți ai comunității. Acest lucru conferă o credibilitate ridicată discuției." }, { "name": "Intenție și motiv", "grade": 5, "reason": "Motivul declarat și aparent este de a îmbunătăți respectarea drepturilor și incluziunea socială a romilor. Intenția pare a fi una sinceră de a găsi soluții practice și de a transpune discuțiile în acțiuni concrete." }, { "name": "Interpretare inexactă", "grade": 1, "reason": "Vorbitorii încearcă să fie preciși, aducând în discuție chiar și discrepanțele dintre diferite surse de date (ex: numărul oficial vs. cel estimat al populației rome), ceea ce arată o preocupare pentru acuratețe, nu pentru interpretări eronate." }, { "name": "Propagandă geopolitică", "grade": 0, "reason": "Subiectul este strict intern, legat de politicile sociale ale Republicii Moldova. Nu există nicio referire sau tentativă de propagandă geopolitică." } ] } ] ``` ## Noutăți ### Doar 30% din acțiunile Programului pentru susținerea populației de etnie romă 2022–2025 au fost realizate integral Evaluarea Programului pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022–2025 arată că doar 22 din totalul de 74 de acțiuni prevăzute, adică 30 de procente, au fost realizate integral. Datele au fost prezentate în cadrul audierilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru drepturile omului și relații interetnice. Potrivit vorbitorului care a deschis ședința, 43 de acțiuni (58%) au fost realizate parțial, iar nouă acțiuni nu au fost îndeplinite deloc. Totodată, s-a menționat că perioada de acțiune a programului a expirat, iar un nou document de politici publice pentru anii 2027–2030 nu a fost încă adoptat, vorbitorul subliniind că această lacună trebuie înlăturată de către Guvern cât mai repede posibil. În cadrul prezentării s-a atras atenția și asupra diferențelor din evidențele demografice. În timp ce datele Agenției Servicii Publice arată un număr mai mic de persoane de etnie romă înregistrate oficial în Registrul de Stat al Populației, un raport de cartografiere elaborat în 2021 de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cele 63 de localități dens populate de romi estima populația la 27074 de persoane. Vorbitorul a explicat această diferență prin faptul că majoritatea persoanelor nu își declară oficial apartenența etnică. Printre problemele recunoscute de autorități și de reprezentanții comunității au fost enumerate abandonul școlar, rata redusă de continuare a studiilor, nivelul scăzut de ocupare formală, dependența de asistența socială, precum și lipsa actelor de identitate sau de proprietate asupra locuințelor. ### Cote de admitere și propuneri de scutire a taxei de alimentare la grădinițe pentru copiii de etnie romă Ministerul Educației și Cercetării a aplicat în anul 2026 o serie de măsuri afirmative la toate nivelurile de învățământ și pregătește noi intervenții în viitorul program pentru anii 2027–2030, inclusiv scutirea copiilor de etnie romă de taxa pentru alimentare în grădinițe. Informațiile au fost prezentate la audierile parlamentare de către Elisa Prăfineva, consultant superior în cadrul ministerului. Potrivit reprezentantei instituției, în anul 2026 a fost instituită o cotă de 10% din locuri pentru copiii de etnie romă la admiterea în clasa întâi, în învățământul liceal (cu condiția mediei minime de admitere de nota 5) și la locurile bugetare din învățământul superior, alături de scutirea taxei de înscriere. De asemenea, în învățământul profesional tehnic a fost rezervată o cotă de 1% la locurile finanțate de la bugetul de stat. Conform datelor prezentate de Elisa Prăfineva, numărul copiilor romi în învățământul preșcolar a crescut de la 216 în anul de studii 2023–2024 la 286 în anul 2026–2027, iar în învățământul primar și gimnazial numărul elevilor a urcat în aceeași perioadă de la 1114 la 1983. În schimb, la nivel de liceu sunt înregistrați doar 32 de elevi, în timp ce în învățământul profesional tehnic numărul a ajuns la 76 de elevi. Totodată, prin programul de burse de merit în valoare de 1200 de lei, numărul beneficiarilor a crescut de la 49 la 110 în anul 2025–2026. Pentru perioada 2027–2030, ministerul propune extinderea burselor de merit și pentru ciclul gimnazial, unde se atestă cel mai mare abandon școlar, pilotarea programului „Școală după școală” în cinci localități, precum și pilotarea studierii limbii romani în două instituții de învățământ. Obiectivul anunțat este creșterea ratei de încadrare în învățământul general de la 61 de procente la 71 de procente. ### Asociația Mediatorilor Comunitari semnalează salarii insuficiente și lipsa fondurilor până la sfârșitul anului în mai multe localități Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari (AMIC) solicită Parlamentului și Guvernului reevaluarea salarizării mediatorilor comunitari și planificarea resurselor bugetare pentru 82 de unități la nivel național. În cadrul audierilor parlamentare, directorul executiv al organizației, Valeriu Caldararu, a atras atenția că în cel puțin 15 localități fondurile alocate nu acoperă salariile până la sfârșitul anului bugetar. Potrivit lui Valeriu Caldararu, deși cartografierea localităților dens populate de romi din 2021 a identificat un necesar de 82 de unități de mediatori comunitari, datele invocate arătau doar 59 de funcții instituite, dintre care 52 ocupate. În plus, conform unui raport de evaluare al asociației din 2025, 88 de procente dintre mediatorii chestionați au declarat că salariile nu reflectă volumul și complexitatea muncii lor, motiv pentru care AMIC cere majorarea retribuției cu două până la patru clase de salarizare. Directorul executiv al AMIC a mai menționat că finanțarea serviciului se limitează adesea doar la salariu, fără bani pentru transport sau materiale informative, iar mulți mediatori nu dispun de birouri și echipamente adecvate în primării. De asemenea, el a reclamat un tratament diferențiat în administrațiile publice locale, afirmând că mediatorii nu primesc tichete de masă acolo unde ceilalți angajați ai primăriilor beneficiază de ele. Pentru o mai bună coordonare a politicilor publice și a rețelei de mediatori, reprezentantul asociației a cerut crearea unei structuri naționale specializate în cadrul Cancelariei de Stat, precum și instituirea unui subprogram bugetar cu transferuri cu destinație specială către administrațiile locale.