Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Igor Dodon, deputat, Președinte al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova: Stimați reprezentanți mass-media, noi am hotărât astăzi să convocăm această conferință de presă, credeam briefing, dar sigur că o să fie și careva întrebări și vom răspunde la ele, vrem să discutăm despre situația din economie, despre politica fiscală care a fost discutată în cadrul comisiei de profil astăzi și probabil va fi pusă în discuție pentru săptămâna curentă și în plenul Parlamentului.

Cu toții la sigur cunosc și la sigur agenții economici care ne privesc, reprezentanții businessului și nu doar și cetățenii Republicii Moldova înțeleg că situația economică în Republica Moldova și situația agenților economici este la marginea prăpastiei, s-o numim o catastrofă reală condițiile în care activează sectorul real al economiei, businessul autohton și cu atât mai mult producătorii autohtoni de produse. Uitați-vă în ce situație se propune examinarea politicii fiscale pentru anul viitor.

Noi avem următoarele date: pentru 2015, producția industrială stagnează, iar din august, scădere lunară cu 30%, producția agricolă a scăzut cu 14%, fitosanitară cu 23. Investițiile au scăzut cu 9%, mărfurile transportate cu o cincime, cu 20% în anul trecut au scăzut. Intrările de valută, exportul minus 16%, remitențele au scăzut cu o treime, investițiile străine în capital fix anul trecut au scăzut cu 60%. Situația este foarte dificilă și în sectorul financiar-bancar: volumul creditelor în economie anul trecut în lei moldovenești au scăzut cu 30%, iar în valută cu 40%. Bugetul public național nu a încasat din ceea ce a fost planificat trei miliarde jumate de lei, în afară de aceasta cunoașteți, noi am discutat și anterior în plenul Parlamentului că la sfârșitul anului datoriile față de Fondul asigurărilor obligatorii în medicină față de instituțiile medicale, față de cei care au livrat mărfuri și servicii erau de sute de milioane de lei. Acuma în această situație care o vedem că este foarte dificilă, o simt toți și ahgenții economici și o simt și populația. Cu ce vine, cu ce propuneri vine guvernarea? haideți să vedem ce le-o dat în cap la prietenii ăștia de la guvernare: în primul rând acum trei săptămâni în urmă, pe data de 9 martie 2016, Ministerul Finanțelor semnează cu Banca Națională un memorandum în ceea ce ține de datoria de 13,6 miliarde de lei.

Vreau să vă amintesc că este vorba de 13,6 miliarde de lei, 13 miliarde și șase sute de milioane de lei care au fost acordate de către Banca Națională Băncii de Economii, Băncii Sociale și Universalbank-ului în anul 2014-2015. În noiembrie 2014 a fost hotărârea de Guvern secretă semnată de Leancă și vreau să vă aduc aminte că această hotărâre de Guvern secretă a fost votată unanim atunci de toți membrii Guvernului, printre care și actualul Președinte al Parlamentului, printre care și Maia Sandu și alții și altă hotărâre secretă din luna martie 2015, Guvernul Gaburici, semnată de Gaburici, de asemenea votată unanim de către Guvern. Vreau să atenționez că aceste 13,6 miliarde de lei au fost acordate sub garanția Guvernului cu 0,5% anual. Acuma uitați-vă ce se întâmplă mai departe. Conform acestui memorandum care a fost semnat de Ministerul Finanțelor cu Banca Națională acum în luna martie curent, datoria care era a băncilor față de Banca Națională este trecută ca datorie internă a Guvernului față de Banca Națională și Guvernul, Ministerul Finanțelor își asumă angajamentul ca în decurs de 25 de ani să întoarcă Băncii NAționale aceste 13 miliarde și șase sute de milioane care le-au furat din bănci cu 5% anual. Adică garanții de acolo cu zero cinci, aici cu cinci. Cinci procente anual îi circa șapte sute de milioane de lei. Șapte sute de milioane de lei dacă o să înmulțiți la 25 de ani, este vorba de peste 17 miliarde de lei suplimentar la 13 miliarde șase sute. Anual șapte sute de milioane de lei, ăsta-i fondul de pensie lunar pentru pensionarii din Republica Moldova.

Și acuma stimați concetățeni. Guvernanții ne fură a doua oară. Prima dată au furat din sectorul bancar în urma acestui furt a crescut s-a depreciat valuta națională, au crescut tarifele și prețurile și noi ca cetățeni, ca populație plătim mai mari tarife pentru energia electrică, pentru gaz și așa mai departe. Și aici ei ne-au prădat o dată. A doua oară ne prădează când tre să plătim toate procentele ăstea, deja o să le plătim noi, contribuabilii prin impozite la Ministerul Finanțelor. Ne fură de două ori pe același loc. Cinic, fără niciun fel de emoții. Și acuma să ne punem noi întrebarea, dar de unde o să fie aceste șapte sute de milioane lunar, anual, cer iertare, anual, care tre să plătească numai ca procente, fără suma de bază. Întrebarea este simplă, banii ăștia trebuie să vie din Bugetul de Stat. În Bugetul de Stat de unde vin bani? de la noi din buzunar, de la fiecare cetățean și uitați-vă ce face guvernare: propune modificări în politica fiscală pentru anul curent. Și pentru a compensa și noi am calculat cam din ce sumă îs majorările la impozite, colegii noștri au calculat și-i cam aceeași sumă de șapte sute de milioane de lei, exact cât statul trebuie să plătească procente pe furtul miliardului. Și uitați-vă ce propun ei: majorarea impozitului funciar cu 15%, accizele cu mai bine de zece la sută toate accizele, vinieta majorată de patru ori, un nou impozit pe avere, casele care mai mult de 120 de metri patrați, dar eu vreau să-i întreb pe ăștia de la guvernare, băi, da voi de unde veniți? voi nu știți că în sate toate casele au peste 120 de metri patrați? marea majoritate a caselor de la sate, zece pe douăsprezece așa se fac casele, eu îs din sat, au peste 120 de metri patrați și acum voi propuneți să-i impozitați pe toți țăranii de la țară, pe toți locuitorii cu impozit nou, ca să vă acopere miliardele pe care voi le-ați furat.

Și mai este încă un lucru interesant, foarte interesant. Se propune să permită Serviciului Vamal darea în arendă a frontierei vamal sau nuștiu cum. Ia uitați-vă aici cum scrie: articolul 186 se completează cu următorul aliniat: terenurile atribuite organelor vamale în scopuri vamale amplasate în punctele de trecere ale frontierei de stat pot fi date în arendă în baza unui contract încheiat în modul stabilit de lege prin negocieri directe. Întrebarea noastră, băi da voi și vreți să dați, vreți să dați doi metri de... știți ca în bancul cela, nu-mi trebuie nimic, dați-mi doi metri de frontieră, păi ce înseamnă chestia asta? dați în arendă teritoriile aflate în subordinea oficiilor vamale care sunt de frontieră și că la rugămintea noastră scrieți concret cui, vă trebuie acolo să șadă veterinarii, scrieți veterinarii, vă trebuie să stea acolo fitosanitarii scrieți fitosanitarii, așa cum ați scris aici. Dar mâine își ia nuștiu cine acolo mai aproape de dânșii Șor sau cineva își ie doi metri de tamojnie și face drumuri în Bălți, în Orhei, da, scuzați, o să se supere amuș cineva.

Păi iaca stimați reprezentanți mass-media, stimați concetățeni, stimați producători autohtoni, ceea ce se întâmplă la această etapă se numește continuarea jafului miliardelor, aceasta înseamnă bătaie de joc de proprii cetățeni și de agenții economici, care de fapt, datorită agenților economici supraviețuiește această țară. În loc să le creeze condiții, în loc să creeze condiții ca să apară investiții, să apară producere, ei îngroapă mai departe.

Noi nu vom vota această politică fiscală și venim cu propunerile noastre alternative în acest sens, pentru că întrebarea ar fi corectă, domnul Dodon da ce facem? cum ieșim din această situație? eu vreau să vă spun că personal consider că sunt trei decizii majore care trebuie să fie luate, conceptuale, acuș o să venim cu unele detalii. Una, trebuie de îmbunătățit politica fiscală ca să fie stimultaorie pentru agenții economici și de făcut ordine de sus în jos, să nu se fure atâta, al doilea, trebuie de restabilit urgent relațiile economice cu Federația Rusă pentru a avea exporturi și pentru ca remitențele să încercăm să le înviorăm ca să rezolvăm problemele migranților, al treilea, trebuie urgent să negociem și să semnăm acordul de finanțare externă pentru investiții în infrastuctură, iaca îs trei de bază. Investiții în infrastuctură, dacă nu facem aceste trei lucruri o să vedeți la sfârșitul anului ce-o să se întâmple cu această politică fiscală. Acuma colegii mei, poftim, doamna Greceanîi.

Zinaida Greceanîi, deputat, președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova: Eu cred că mass-media a fost prezentă trei zile la rând la dezbaterile publice care le-a organizat Comisia economie, buget și finanțe luni marți și azi ședința comisiei, ca atare propriu-zisă a auzit mai multe propuneri de ale noastre, vreau să zic că unele din aceste propuneri, chiar majoritatea noi le-am propus și pentru politica fiscală pentru anul trecut, pentru anul 2015, dar știți că atuncea guvernarea și-a asumat responsabilitatea și nici nu a venit în Parlament cu nici cu politica fiscală nici cu proiectul de buget. Noi am abordat problema că de fapt nu este ordine și nu este regulă când se încalcă legislația când politica fiscală se vine în anul curent, când nu se vine cu bugetul, când bugetul nu se știe ce, fiindcă nu se știe ce o să fie votat în politica fiscală. De fapt ce a fost foarte interesant, noul ministru al finanțelor a fost, a făcut o promisiune solemnă în fața la toată lumea care sta acolo, în fața presei că politica fiscală pentru 2017 deja vor veni în luna iulie ca să fie aprobată și cu bugetul vor veni în termen până la unu octombrie. Sperăm că așa și va fi, cel puțin promisiunea asta a fost a ministrului. Dar eu am menționat și zilele acestea și vreau să spun și acuma că de fapt politica fiscală cu care s-a venit, politica bugetar-fiscală nu este una stimulatorie pentru dezvoltarea economică, pentru creșterea economică și nu este stimulatorie pentru cetățenii noștri.

Capacitatea de cumpărare a cetățenilor s-a redus drastic. Colegii mei o să mai spună, noi am divizat cumva ceea ce o să spunem fiecare din noi, dar noi reiterăm din nou propunerea noastră și spunem că asta este o scăpare ca să aducem investiții în economia noastră a țării și să-i punem pe toți agenții economici în condiții egale, deci noi rveenim cu propunerea și asta am înaintat-o deja în Comisia economie, buget și finanțe: cota zero la impozitul pe venit, dacă acest venit de către agenții economici se reinvestește în producerea proprie sau în dezvoltarea afacerii și lucrul acesta este normal. Eu am adus ca exemple de fapt ministrul finanțelor a spus că nu prea este de acord dar crd că este absolut clar, că în 2008, când a fost această cotă zero la impozitul pe venit pentru agenții economici și a fost coordonată cu toate structurile internaționale, efectul a fost destul de benefic. Ba mai mult ca atât, impozitele la buget, impozitele directe la buget, impozitele din venit nu au scăzut, nu au scăzut, dar au crescut, dacă o să vreți o să luați această informație și o să vă uitați. Plus la aceasta, sigur că investițiile străine directe au crescut drastic în 2008 comparativ cu baza din 2005 sau dacă luăm chiar și comparativ cu 2007 de două ori. Este un lucru benefic.

Al doilea problemă care este foarte important și colegii o să spună de ce pentru agricltură este foarte important, nu, eu când am văzut anul acesta că la producția din fitotehnie se atribuie și sămânțele din mărar și pe urmă și semințele din nuștiu ce încă, am spus că noi cât o să ne înjosim așa? știți problema aceasta, cotele diferite la procesare 20%, la producția din fitotehnie și zootehnie 8%, produsul finit 8% și atuncea ince are de câștigat? au de câștigat doar intermediarii și materia primă se importă de peste hotare care deseori îi și la coacere pâinii nu este cea mai bună calitate. De aceea noi astăzi revenim cu această propunere. Mai este o problemă, cunoașteți că tarifele de la gazele naturale, tarifele la resursele energetice s-au majorat considerabil cu toate că guvernarea a încercat artificial, manual cumva să diminueze aceste tarife, noi înțelegm de ce. Dar cred că o rezervă foarte importantă pentru diminuarea tarifelor la gazele naturaleeste cota de TVA. Cota de TVA guvernanții când au venit au majorat-o întâi de la cinci la șase și pe urmă de la șase la opt procente, trebuie să revenim ca să ducem să aibă o influență și asupra tarifelor pentru consumatorii finali asta agenții economici, cât și persoanele fizice, trebuie, noi propunem să revenim la acea cotă de 5% la importul gazului natural.

Noi propunem ca să menținem cotele impozitului funciar în mărimile actuale. Ministrul finanțelor actual a invocat că uite nu s-a majorat cota impozitului funciar din nuștiu cât, din 99 așa ceva a menționat. De fapt în toată politica aceasta fiscală eu am mai spus, este cu fir roșu se vede, tare bani ne mai trebuie, de la toate majorările bugetului, bugetului, bugetului. Indiferent, uitați-vă de la toate majorările acestea bugetul câștigă în total, astea-s calculele Ministerului Finanțelor 582 de milioane. Impozitul funciar pentru autoritățile locale pentru toate autoritățile publice locale plus 20 de milioane, i-am fericit? cred că nu, pe autoritățile locale, dar în schimb câtă scîrbă noi aducem pentru pentru țăranii noștri, pentru fermieri, care și așa nu-l achită impozitul funciar și în cotele care este astăzi. În afară de aceasta de ce noi propunem ca să rămână și asta este în amendamentul nostru, noi propunem ca taxelerutiere cum sunt astăzi să rămână în aceleași cote fără ca să fie introdus acest impozit pe autovehicule. Este un lucru care astăzi de fapt la comisie s-a încercat să se discute și noi suntem de acord, păi trebuie să-i punem pe toți în condiții egale, acei care folosesc drumurile ei trebuie să plătească prin acciz și să ne dezicem de acele taxe rutiere și ne mai dezicem încă și de noul impozi pe autovehicule, fiindcă nici nu este mecanism de administrare, nici nu este mecanismul de distribuire a acestor taxe între bugetele locale și Bugetul de stat, dacă merg după taxa nouă, taxă pentru autovehicule și mai multe încurcături o să fie în acest sens.

De aceea noi credem că încă multe lucruri noi trebuie să le mai revedem, eu n-o să mă opresc la unele momente tehnice, la unele atribuții care sunt date organului fiscal să ia deciziile de sinestătător, ce face, anulează restanțele la plăți la buget sau nu le anulează și asta intră în competență deja Ministerul Finanțelor, nici nu a Ministerului Finanțelor dar Inspectoratului Fiscal și când anterior de lucrul acest până acuma se ocupă Parlamentul. Plus la aceasta sunt unele amânări ale termenelor de plată a impozitelor la buget din nou, alte cazuri. Când alte cazuri? unde apare în lege altceva decât stipularea concretă, atunci sigur că este o portiță deschisă pentru evaziunea fiscală în cazul dat. Sunt mai multe alte adică noi extindem cine are dreptul să fie în consiliile de administrare și nuștiu de ce dăm dreptul ista și pentru și pentru vicedirectorul la Cancelaria de Stat și multe multe alte lucruri, poate la prima vedere îs cam mărunte dar cred că noi o să le propunem, noi deja le-am elaborat și o să le propunem toate acestea, dar cocneptual sunt ăstea pentru susținerea mediului de afaceri și pentru susținerea persoanelor fizice, fiindcă capacitatea de cumpărare a scăzut foarte drastic și aicea domnul Golovatiuc am să-l rog să se oprească mai amănunțit la aceste lucruri.

Vladimir Golovatiuc, deputat, membru al Fracțiunii socialiste din Parlamentul Republicii Moldova: [indescifrabil]

Igor Dodon: Acum domnul Radu Mudreac, care este și Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură.

Radu Mudreac, deputat, Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură: Eu o să mă axez mai mult pe domeniul agricol, de aceea, vreu să spun că am avut mai multe ieșiri în teritoriu cu comisia atât la nord cât și la sud. Vreau să vă aduc la cunoștință dar cred că cunoașteți și singuri ați avut întâlniri cu agricultorii, situația este tristă de tot. Agricultorii sunt disperați la început de an agricol, parctic deja a început, neavând cunoștințe ce urmează să aibă loc pe parcursul anului, dacă luăm și ne întoarcem în anul 2015 ați țineți minte că am avut mai multe proteste din partea agricultorilor care s-a finisat în luna iulie cu crearea unei comisii privind elaborarea unui pachet agricol care până la ziua de astăzi neavând avizul Guvernului stă la jumătate de cale, niște proiecte destul de importante pentru agricultori. Ceea ce ține de anul 2015 vreu să vă aduc la cunoștință că din acel Fond de subvenționare de 610 milioane preconizate pentrul anul 2015, au constituit 230 de milioane au fost datoriile pentru anul 2014, adică avem parctic în jur de 380 de milioane care în anul 2015 urmau să fie achitate ca subvenții, ca în luna noiembrie-decembrie au fost achitate practic 56 de milioane de lei.

Agricultorii pe parcursului anul 2015 au procurat tehnică agricolă, au procurat fertilizanți, pesticide, cunoașteți că toate sunt pe bază de valută sunt produse importate ca și materialul săditor, dumnealor au luat credite care nu au avut cu ce le acoperi, de aceea acum în acest moment dumnealor sunt practic într-o situație de disperare totală, neștiind ce-o să aibă loc în anul 2016. Ceea ce ține cu anul 2015, acel deficit în jur de 325 de milioane practic se spune că, pot să citez ministrul finanțelor a anunțat, vor fi achitate în măsura lichidităților care vor fi la buget, adică dumnealor nu pot să acopere acele credite care au fost deja primite. Ceea ce ține de anul 2016 situația nu este mai bună, este preconizat la Fodnul de subvenții după cum a fost anunțat 900 de milioane dintre care 17 milioane de dolari ăsta este fondul ENPARD, adică rămâne iarăși parctic 630 de milioane dintre care sunt datorii de 330 de milioane pentru anul 2015 care urmează să fie achitat, deci mare bucurie nu este din ceea ce este, însăși dumnealor vreu să știe o să fie achitat anul 2015, o să fie achitat anul 2016? ori iarăși trecem din an în an cu datorii, dumnealor la acest moment nu sunt predispuși nici să ieie creditul, nici să importeze tehnică agricolă, nici să importeze material săditor reieșind și din cursul valutar la ziua de astăzi și toate produsele sunt importate.

De aceea este o neclaritate, nu este politica fiscală nu este politică stimulatorie ci invers, reieșind din acel impozit funciar care dumnealor l-au nominalizat că poate crește cu 15% noi la audieri l-am propus ca să fie și cred că fracțiunea o să înainteze acel amendament să rămîie stabil ca și în anul 2015 să nu aibă loc creșterea impozitului funciar, este o cerință ca acel pachet agricol care au rămas restante cele două acte normative care urma să stimuleze domeniul agricol, să fie inclus în politica fiscală pentru anul 2016 și fondul de subvenționare ca să ajungă la un miliard de lei dar nu în situația când Guvernul din motive necunoscute ignorează de a implementa Hotărârea Parlamentului care o făcut parte din acel pachet agricol din luna iulie în ceea ce ține de crearea acelei Comisii de supraveghere a repartizării fondului de subvenționare, fondurilor externe și naționale. Este situația când acei fertilizanți după cum și am menționat sunt toți de importanți la cursul minim importați la cursul valutar care îl avem astăzi ca statul să le restituie cele 20% de TVA care la import. Asta este foarte important ca dumnealor să primească aceste restituirea acestui TVA. Cee ce ține de politica fiscală este impus că tehnica agricolă și utilajul agricol este impozitat la findul drumurilor, impozitul pentru drumuri, dar ca exemplu un tractor este impozitat cu 2250 de lei pe an. Reieșind din situația în care se află astăzi agricultura noi cunoaștem că în domeniul agricol este tenică și utilaj care iese la sezon, o lună pe an de exemplu la strângerea grâului, el e obligat să achite acele 2250 de lei de aceea soli cerem ca pentru anul 2016 tehnica agricolăp să fie scutită de achitarea acestui impozit. Pentru anul 2016 să fie scutită la achitarea impozitului pentru tehnica agricolă. Da, taxele rutiere.

Igor Dodon: Nu e vorba de impozitul pe... e vorba de taxele rutiere. În general, referitor la, tot? în general referitor la taxele rutiere, doar o mică mențiune și pe urmă răspund la întrebările dumneavoastră. Noi suntem de părerea și vom insista ca taxele rutiere să fie anulate. Și totul să fie inclus în accize. De ce? omul care are un mă întreabă oamenii prin sate, am întrevederi acuma, are un Zaporojeț, îl ține în garaj și iese numai la Paștele Blajinilor cu dânsul, o dată în an iese. și el trebuie să plătească impoyitul rutier po polnoi programe. Lucrul ăsta nu este corect, trebuie să fie inclusă, de anulat taxa rutieră pe autovehicul și de inclus în acciz și atunci o să fie corect, omul cât mai des circulă, consumă mai mult combustibil și achită mai multe impozite. De aceea, în perspectivă și noi vom insista ca taxa rutieră să fie anulată pentru că ea la momentul de față nu este corect impusă tuturor.

Zinaida Greceanîi: Nu, eu am vrut să zic că ceea ce se propune că din 2017 să fie aceste impozite pe autovehicule, în genere conceptul e acela, merge nu merge cu el, îl ține iese numai la Paște cu o scoate din din boxă mașina ceea, totuna trebuie s-o plătească și o plătește așa cum vine impozitele pe bunurile imobiliare, așa vine și acest impozit și o să fie încasat la bugetele autorităților publice locale. Eu cred că asta nu este rațional, absolut nu este rațional, că spun, bun, dar atuncea de ce vă procurați mașină? da poate moșului cela îi trebuie mașina ceea o dată...

Igor Dodon: Dar el nici nu o procurat-o, i-a rămas de la strămoșul său din anii 30-40, Jiguli Pabeda ceea încă Volga...

Zinaida Greceanîi: De aceea cred că conceptul acesta n-ar fi unul corect, cu atât mai mult că Ministerul Finanțelor încă nu s-a definitivat, a venit ca cu idee, așa ca și impozitul pe avere. Da, noi suntem de acord că trebuie impozitate averile celor bogați și noi cândva am spus că haideți să introducem un impozit pe lux, dar el trebuie să fie absolut echitabil și într-adevăr pe averile de lux, nu ne punem noi întrebarea de ce într-o casă cu două etaje care are vreo 250 metri patrați și locuiesc vre-o nouă copii, că sunt din ăștia, de ce ei trebuie să plătească ca și cei bogați, aceeași taxă. și aici este întrebarea sau sunt internatele de tip familiar și aici iar din nou este întrebare. Astăzi la comisie cine a fost prezent ați auzit că s-a discutat foarte mult la acest impozit, el trebuie să fie, dar conceptul trebuie să fie absolut schimbat, cu atât mai mult pe seama autorităților publice locale se pune evaluarea bunurilor imobiliare la sate. Autoritățile publice locale de unde să aibă ei bani? Din acele douăzeci de milioane de la impozitul funciar? da ei nici acel care este azi nu-l încasează la buget. De aceea fără bani totuna nu o să se facă nimic. Întrebări sunt foarte multe aicea.

Igor Dodon: Bine, stimați prieteni. Ce întrebări sunt?

Jurnalist: Domnul Dodon la Chișinău s-a aflat zilele trecute viceministrul de externe domnul Grigorii Karasin. V-ați întâlnit și despre ce ați discutat?

Igor Dodon: Bine, eu, știți, stimați reprezentanți ai mass-media, minciuni nu spun, deci spun așa cum este, da, noi ieri am avut o întrevedere împreună cu doamna Greceanîi cu domnul Karasin, o întrevedere în cadrul căreia am discutat despre situația politică din Republica Moldova. Și asta-i tot, mai multe detalii nu pot să vă spun.

Zinaida Greceanîi: Nici nu sunt.

Jurnalist: Dacă puteți să ne spuneți, iată legat de propunerile dumneavoastră, se bazează pe menținerea taxelor sau chiar reducerea taxelor. Asta desigur că sună frumos rducerea impozitelor și taxelor, dar de unde, de exemplu dacă ați fi dumneavoastră la guvernare ați mai încerca să aduceți bani la buget. Dacă puteți să ne spuneți ceva în afară de stimularea agenților economici...

Igor Dodon: Nu stimularea, eu o să vă aduc un exemplu. Uitați-vă la aceste trei grafice. Impozitul pe venit zero, care a fost implementat de noi împreună în anii 2007-2008, uitați-vă care este dinamica la toate impozitele, la toate încasările. Impozitul pe venit zero, a dus la ceea că au scăzut impozitele și i-a stimulat pe agenții economici ca să investească. Volumul de producere a crescut, TVA-ul a crescut, accizele au crescut și au apărut venituri suplimentare la buget. Unu la mână. Doi. În perioada anilor 2006-2009 a fost TVA-ul în agricultură 20%. Criticat anterior, dar aceste 20% se restituiau sub formă de subvenții. La ce a dus acest lucru? acest lucru a dus la aceea că agricultorilor, producătorilor agricoli, vorbiți cu oamenii, le era convenabil să arate tot volumul de producere. Pentru că tot ce vindeau oficial, țineau de la stat 20% bani cheș înapoi. Noi propunem același lucru și ca să nu fie interpretat, ca banii de la buget să vie la el deodată pe cont în cinci zile. Fără proceduri birocratice. A plătit 20%, are vânzări, automat i se încasează 20% sub formă de subvenție.

Acestea sunt doar două-trei exemple, însă eu nu întâmplător am spus din start că sunt câteva lucruri importante care trebuie făcute. Ce o să facem noi când o să venim la guvernare? și anume când, nu dacă. Când vom veni la guvernare, nu a rămas mult. Sutn câteva lucruri conceptuale. Trebuie de făcut regulă în administrarea fiscală și vamală. Eu o să vă spun sincer, în actuala echipă guvernamentală sunt profesioniști, sunt unii profesioniști, nu pot să neg lucrul ăsta, unii dintre ei au lucrat cu noi în echipa blocului economic a Guvernului Greceanîi. Fără să dau nume că o să se supere unii că i-am numit pe unii, nu i-am numit pe alții, dar sunt profesioniști. Dar trebuie de făcut regulă de sus până jos. Cum o să faci regulă de sus până jos cu hoții care rămân în continuare în funcție la diferite ministere? uitați-vă ce se face pe drumuri, pe alte ministere și așa mai departe. Al doilea lucru, da, când vorbim de administrarea fiscală vamală împreună cu impozite stimulatorii, crearea condițiilor pentru producătorii autohtoni și regulă de sus în jos în tot ceea ce ține de administrație.

Al doilea lucru: îi place cuiva, nu-i place, îi place lui Ghimpu nu-i place, dar restabilirea relațiilor economice cu Federația Rusă reprezintă o prioritate. Nu ne-a adus nimic Acordul de liber schimb schimb vorbim acum sub aspect economic sectorului real al economiei. Nu am început să exportăm mai mult, din contra, am fost invadați de produse ieftine din Europa, care distruge producătorul autohton și Turcia a semnat acord de liber schimb cu Turcia și băteau toți din palme. I-am spus lui Lazăr atuncea, da ce sunteți așa bucuros? o să rămânem fără producere autohtonă. Vrem sau nu vrem, piața rusă la această etapă nouă ne trebuie ca gură de aer. Agenților economici, nu politic vorbesc, lăsăm politicul într-o parte. În condițiile când Europa nu poate exporta produsele agroalimentare în Rusia, în condițiile când Turcia nu poate exporta, produsele agroalimentare din Republica Moldova ar avea o piață și s-ar vinde rapid și s-ar crea locuri de muncă în Republica Moldova.

Și al treilea lucru: noi nu suntem împotriva împrumuturilor externe, doamna Greceanîi încă din 2005 ne învăța pe noi fiind prim-viceprim-ministru îmi spunea tot timpul, trebuie de luat credite dar nu la consum și într-adevăr noi trebuie să luăm credite și de la BEI și de la BERD și de la Banca Mondială și din Est, este Banca Euroasiatică, dar toate aceste credite trebuie investite în infrastructură care aduc plus-valoare, nu la consum ceea ce fac pe ultimii șase-șapte ani. Și noi vom face acest lucru și știm cum și avem și experiență. Încă o dată, doamna Greceanîi zeci de acorduri au fost negociate de dumneaei inclusiv Programul Mileniul, care nu este credit dar grant, când s-au construit drumurile, doamna Greceanîi l-a negociat. Acordurile cu BERD care acuma drumurile spre Sculeni au fost negociate în 2007-2008 și multe multe alte lucruri. Eu vorbesc de trei lucruri conceptuale: regulă în fiscalitate de sus în jos și crearea condițiilorpentru producerea autohtonă inclusiv protejarea producătorului autohton prin taxe de salvgardare, uitați-vă ce fac ucrainenii pe piața noastră de lactate și nu doar de lactate. Doi, restabilirea relațiilor economice tradiționale și lucrul ăsta este posibil, mai ales în contextul actual și trei, investiții externe, credite în infrastructură. Trei soluții majore, e clar că pe lângă asta trebuie de făcut regulă în sectorul bancar. E clar pe lângă aceasta trebuie de făcut încă multe multe alte lucruri, dar lucrul ăsta este posibil de făcut și noi știm cum. Asta e.

Jurnalist: Domnul Dodon, de ce credeți că domnul Usatîi..[indescifrabil]

Igor Dodon: Poate îi place acei care-s cu unirea. Păi e decizia lui, el azi spune așa, mâine spune așa, poimâine spune altfel. Ba spune că trebuie cu Dodon de luptat, ba spune că nu trebuie de luptat. Este o vorbă la moldoveni: dă-i moldovanului mintea ce-i de pe urmă. Știtți eu am spus tot timpul și o confirm încă o dată. Noi suntem gata să fim alături de cei care avem scopuri comune. Avem scopuri comune în ceea ce ține de păstrarea statalității, în ceea ce ține d emulte multe alte lucruri. Dacă potențialii parteneri iau alte decizii păi ține de deciziile lor, dar încă o dată, nu ca Vanica-Stanica azi așa mîine așa, poimâine așa. Noi știm foarte bine ce facem, cum facem, unde mergem.

Jurnalist: [indescifrabil]

Igor Dodon: Mihail Fiodorovici se vede regele Mihai de când îl țin eu minte. Eu cred că el ca de obicei se are în vedere pe dânsul. În cel mai rău caz, îi cineva de la dânsul, pe Corina Fusu nuștiu, dar el , el doar tot timpul, ia întrebați-l, el când se scaolă dimineața, eu îs regele Mihai și gata, eu i-am zis de vreo două ori Mihail Fiodorovici, păi de atuncea nu vorbește cu mine că el o zis că e regele Mihai, dar dacă serios, eu îs consștient de faptul că ei aveau voturi suficiente să aleagă Președintele. Lucrul ăsta este pentru toți este clar. Pentru că în acest Parlament și am spus-o de mai multe ori, doar 24 de deputați mă refer la deputații socialiști nu se tem de alegeri anticipate, mă refer la deputații socialiști. Restul nu au nici o șansă să treacă în Parlament dacă vor fi în curând alegeri parlamentare anticipate. Înțelegem acest lucru, însă sub presiunea protestelor ei au cedat dreptul cetățenilor de a alege direct Președintele, însă aceasta nu înseamnă că noi trebuie să ne oprim.

Noi cerem în continuare alegeri directe ale Președintelui împreună cu alegeri parlamentare anticipate, acesta este scopul și vor avea loc și proteste în acest sens. Și protestele vor continua inclusiv această sâmbătă vor avea loc proteste la Comrat, proteste de apărare a statalității Republicii Moldova. Vreau să vă spun mai departe, pe data de 16 aprilie vor avea loc proteste în patru orașe simultan, organizate de Partidul Socialiștilor: Bălți, Cahul, Ungheni și Anenii Noi și peste după acest protest, în câteva săptămâni va avea loc un protest masiv la Chișinău care noi îl vom organiza, unde vor fi 30-40 de mii de oameni. O să vedeți, protestele vor continua, având ca obiectiv atât apărarea statalității cât și alegeri parlamentare anticipate, eliberarea statului captiv și alte scopuri pe care le-am anunțat anterior, de care noi nu ne-am refuzat.

Jurnalist: Parcă ați scris o sesizare Președintelui român Iohannis referitor la integritatea Republicii Moldova. Ați primit un răspuns?

Igor Dodon: În primul rând domnul Iohannis nu este procurorul Republicii Moldova, așa cum își doresc unioniștii, nu i-am transmis sesizare, i-am transmis o scrisoare. O adresare. În primul rând, în al doilea rând, mesajele care îmi vin neoficial, pe diferite căi, este că dânsul nu susține unioniștii în Republica Moldova, dar eu aș vrea să aibă și o poziție și oficial expusă, dacă nu dorește ca răspuns la scrisoarea pe care i-am adresat-o una deschisă și dacă ați văzut una destul de prietenoasă, noi vrem să știm care este poziția. Păi să facă totuși publică o poziție a conducerii oficiale a României față de dezmățul care îl fac unii, spun unii până ce ar fi, români cu ambiții imperialiste aici în Republica Moldova. Eu vreau să vă spun că promovarea ideii unirii o să le iasă pe ochi și la cei de pe loc și la cei din România, pentru că asta este un pericol nu doar pentru Republica Moldova, ăsta-i un pericol și pentru România. O să vedem ce o să facă ei cu ungurii din Transilvania și cu alte, am sute de mesaje în ultimul timp apropo din partea lor. Nu vreau să dezvolt mai tare subiectul, opriți-vă la timp, că altfel o s-o luați, asta v-o promit. Asta nu dumneavoastră, asta lor.

Jurnalist: [indescifrabil]

Igor Dodon: Noi considerăm că o parte și am înregistrat și un proiect de lege în acest sens. Noi considerăm că o parte din profitul Băncii Naționale din anul 2015 care se rdiciă la câteva miliarde de lei, două miliarde de lei, trebuie să fie utilizat pentru compensarea creșterii tarifelor pentru populație. Iată pentru că tarifele pentru populațieau crescut din cauza deprecierii monedei naționale, iar deprecierea monedei naționale a creat profituri Băncii Naționale, păi hai să fim pariadocinîie, o parte din profituri îl dăm înapoi la cetățeni care au avut de suferit în urma la aceasta, dar să luăm o parte din profituri să acoperim furturile voastre unde a participat și conducerea Băncii Naționale și nu doar, lucrul ăsta categoric nu poate fi admis.

Zinaida Greceanîi: Doar asta îi același buget de stat, conform legii, profitul Băncii Naționale se livrează la bugetul de stat.

Vladimir Golovatiuc: După formarea fondurilor...

Igor Dodon: Nu, se livrează în volumul stabilit de Legea cu privire la bugetul de stat. Poate să fie jumate, poate să fie 10%, poate să nu fie deloc, eu știu că Fondul Monetar Internațional în perioada 2006-2009, insista să nu fie. Asta-i tot?

Jurnalist: Casa dumneavoastră cade sub incidența impozitului pe avere?

Igor Dodon: Azi dimineață am semnat declarația, cade sub incidență, adică are mai mult de 1,2 milioane de lei valoarea de la cadastru și mi se pare că cade sub incidență și casa mamei mele de la Sadova, și a buneilor, și a vecinilor și v-am spus, problema acestui impozit nu este atât pentru cei din orașe, cât și în orașe sunt întrebări, referitor la cei câte persoane sunt cu viza de reședință a spus doamna Greceanîi unde șapte, opt, zece persoane în casa de 150 de metri patrați. Dar pe mine mă interesează dar ce facem cu majoritatea, 95% din astfel sau 90% din astfel de imobile care sunt în zona rurală. Dar de ce să nu facem altfel, hai deți să punem criterii. Un criteriu pentru municipii, un criteriu pentru orașe și să lăsăm zona rurală în pace. Unu la mână. Doi. Haideți să ne clarificăm cu vizele de reședință în aceste localități sau în aceste imobile. Așa ar fi corect și noi le-am propus haideți să vedem mai larg, nu așa din topor am luat și am mers înainte.

Zinaida Greceanîi: Aicea sunt mai multe semne de întrebare fiindcă și acestea 120 de metri patrați cu 1,5 milioane nu prea corespunde, eu...

Jurnalist: [indescifrabil].

Zinaida Greceanîi: Eu vorbesc acuma de orașe, de acea primă etapă. Eu știu casă care au șapte sute de mtri patrați și-n cadastru îs evaluați la șase sute de mii de lei. Apăi... și asta-i corect? și acela care are... care reevaluare o s-o facă? și aceala care are 120 de metri patrați și cumva la cadastru îi evaluat de-un milion și jumătate casele și asta-i corect? în acei șapte sute de metri patrați trăiescdouă persoane și aceștia 120 trăiesc... indiferent pe cine e scrisă..

Igor Dodon: Da, trebuie de luat câți oameni au viză de reședință în acest imobil.

Zinaida Greceanîi: Sunt multe multe semne de întrebare, nu asta-i impozitul pe avere și dacă e scris după o persoană, persoana respectivă trebuie să dar cred că criterii aicea trebuie să fie mai multe, fiți de acord și nu corespunde metrii patrați cu evaluarea asta, nu corespunde. Eu aș putea să vă aduc mai multe exemple care le cunosc personal.

Igor Dodon: Mai sunt întrebări? Cel mai tare au obosit băieții care stau în picioare.

Citate Video