Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Sărut mâna, bună ziua!
Am terminat ședința de toamnă a Consiliului European. Am avut, după cum am mai discutat și înainte, trei teme mari, despre care am discutat și o să descriu foarte pe scurt și pe rând ce s-a discutat ieri și astăzi.

Am avut ieri o primă sesiune dedicată migrației. Am discutat migrația cu accent pe țările de origine și pe țările de tranzit. Am discutat cum trebuie să acționăm pentru a ajuta aceste țări să îngrădească ele migrația, ce măsuri trebuie să luăm pentru a îngrădi noi migrația. Aici este evident că vorbim despre întărirea controlului la granițele exterioare al Uniunii. Iar, dacă vorbim de țările de origine, atunci toată lumea a fost de acord, și eu, la rândul meu, am subliniat punctul de vedere al României, că trebuie să ajutăm aceste țări să-și construiască state puternice, să-și construiască economii funcționale și, în acest fel, să oprească migrația în mod natural. Am discutat, pe scurt, dar, totuși am discutat și înțelegerea cu Turcia, care, după părerea noastră, a fost o înțelegere corectă, a fost un fair deal, și rezultatele obținute sunt în continuare bune. Ruta balcanică este și rămâne ca și închisă.

Mai târziu aseară, am discutat chestiuni foarte sensibile legate de Rusia, Siria, și aici cred că este important de spus că am avut o discuție amplă despre felul în care Federația Rusă încearcă să influențeze mecanismele Uniunii Europene. Am avut colege și colege care au relatat cazuri foarte concrete de acțiune hibridă, cum se numește în ziua de astăzi. Deci, nu vorbim aici de intervenții cu forța, ci vorbim de intervenții via social media, adică mediile sociale, via mediile clasice, și așa mai departe.

Am ajuns foarte repede și la discuția despre Siria, o evoluție pe care cu toții o regretăm și am convenit, am reconvenit să ne implicăm mai puternic în a promova soluții diplomatice pentru pacea în Siria. Dar, un accent deosebit evident că a trebuit pus pe situația din orașul Alep, unde civilii suferă. Ca de obicei, populația civilă este victima acestor acțiuni militare, care, de multe ori, sunt de o natură greu de înțeles. E foarte greu de înțeles de ce cineva trebuie să bombardeze un cartier de 300.000 de civili cu motivația că, pe undeva, sunt câțiva teroriști acolo. Am condamnat cu toții împreună acțiunile nesăbuite care au avut acolo și am atras atenția că acțiunile Rusiei sunt eronate. Însă, și aici vreau să fiu foarte clar și să fiu foarte bine înțeles, deoarece am văzut, nu în mediile noastre, în alte medii, dezinformări și nu mi se pare bine să lăsăm lucrurile așa. Discuția a fost una profundă și principială despre Rusia, despre implicarea Rusiei în Donbass, în Siria, despre ce trebuie să facem noi. Însă, în niciun fel, nu au existat certuri și, în niciun fel, nu au existat forțări din partea unuia sau altuia dintre membrii Consiliului European. Am citit ceva foarte ciudat, că unii ar fi vrut să aplicăm sancțiuni Rusiei și cineva i-a salvat pe ruși. Nici n-a fost vorba de așa ceva. A fost vorba despre formulări în concluzii și toată discuția a mers încolo, încât formulările din concluzii să fie ferme, să reflecte voința tuturor celor 28 și să fie foarte clar pentru Rusia că nu suntem de acord cu această abordare. Orice altă interpretare este exagerată și nu corespunde realității.

Tot aseară am primit o informare din partea doamnei Prim-ministru Theresa May despre cum își imaginează Brexit-ul, că va activa Articolul 50 cel târziu la sfârșitul lui martie, că își dorește o negociere eficientă, în parametri onești, în așa fel încât să se producă o pagubă minimală sau chiar un câștig, dacă acest lucru este posibil, câștig pentru ambele părți.
După care, în această dimineață, am avut, și asta am spus-o deja, o repet doar pentru a avea un film complet a ceea ce s-a întâmplat. Am avut un rezultat îmbucurător în negocierile dintre România și Canada cu privire la renunțarea la vize. În esență, înțelegerea, după cum am mai spus, prevede ca din 2017 să se renunțe la vizele pentru români. Nu vreau să intru, să repet detaliile pe care le-am spus în această dimineață.

Sesiunea pe care am avut-o astăzi, de azi dimineață până acum, a avut o serie de teme foarte importante. Tema cea mai grea a fost comerțul și, bineînțeles, ne-am referit la înțelegerile de comerț liber, Free Trade Agreements, între care se numără CETA, TTIP, o înțelegere care este în negociere cu Japonia, și am încurajat Comisia să găsească oportunități și pentru alte înțelegeri.

Dacă în ce privește CETA, lucrurile au fost destul de clare, CETA fiind înțelegerea cu Canada, a mai rămas, și sper că se rezolvă, o negociere care privește o regiune din Belgia, Valonia. Tot restul sunt de acord cu documentul și ar putea fi semnat.

Discuțiile au fost destul de multe în felul cum ar trebui să arate înțelegerea cu Statele Unite, TTIP, majoritatea dintre noi suntem de părere că acea înțelegere este bună pentru Europa și trebuie continuate negocierile. După discuții destul de lungi, unde au apărut puncte de vedere de substanță, am concluzionat că mergem mai departe.
Alte discuții au fost pe instrumentele de protecție ale Uniunii Europene în competiția internațională sau, mai simplu spus, legislația anti-dumping. Aici vorbim despre produse care vin din afara Uniunii Europene, se vând în Uniunea Europeană, dar ele, de multe ori, sunt produse în condiții de supra-producție sau de subvenții din partea statelor și duc la prețuri de dumping care, pentru Europa, sunt periculoase. Ca să fiu un pic mai concret, să înțelegeți despre ce vorbesc, România are o producție de oțel încă importantă și prelucrează oțel. Dacă s-ar renunța la aceste instrumente de protecție, există pericolul foarte real ca piața românească să fie inundată de oțel foarte ieftin, venit în special dinspre Asia, oțel foarte ieftin care aproape instantaneu ar omorî producția autohtonă de oțel. S-ar pierde multe mii de locuri de muncă, s-ar pierde capacități importante și acesta este un lucru pe care nu putem să-l acceptăm. Din aceste motive, avem nevoie de instrumente de protecție. Nu vorbim aici despre un protecționism al Uniunii comparabil cu protecționismul din epoca colonială, ci vorbim de instrumente de protecție oneste pentru a proteja industrii europene față de concurență neloială.

Acestea au fost, în esență, chestiunile pe care le-am discutat la acest Consiliu, am prezentat doar pe scurt și cu câteva exemple, discuțiile au fost foarte lungi, după cum ați putut observa și, din acest motiv, în ultima oră am discutat cum putem să fim mai eficienți. Vom vedea, posibil că vom începe mai repede ședințele de Consiliu European pentru a avea mai multe ore de zi la dispoziție pentru aceste discuții, foarte necesare și foarte importante.
Dacă aveți întrebări, poftiți!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: „Domnule Președinte, aș dori să clarificați puțin. Ați spus dimineață că, dacă Canada se va opune și CETA nu se semnează pe 27, nici deal-ul cu Canada nu va intra în vigoare. Dacă puteți preciza...”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu am ce să precizez, așa este. Asta am spus-o eu, din capul locului. Deci înțelegerea cu Canada este condiționată de semnarea CETA.”
 
Jurnalist: „În afară de vize, de problema vizelor, au fost și alte elemente în negocierea cu partea canadiană?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu au fost elemente speciale din partea noastră. Fondul înțelegerii CETA este în regulă, din punctul nostru de vedere. Noi am fost promotori, am fost de acord și abia așteptăm să intre în vigoare CETA, fiindcă de aici, cu siguranță, și antreprenorii români și România va avea de câștigat.”
 
Jurnalist: „Partea română și-ar fi dorit să nu existe o etapizare, să fie ridicate vizele pentru toți românii deodată. Ne puteți spune cum s-a ajuns la acest rezultat, la etapizare?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Da, negociind foarte dur față de propunerea canadienilor de 2018, plus 5 de ani de snap-back.”
 
Jurnalist: „Deci, se putea și mai rău…”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Întotdeauna, într-o negociere trebuie să ai o marjă de manevră și de o parte, și de cealaltă parte. În general, la negocieri se pornește de la poziții destul de depărtate una de alta și se apropie.”
 
Jurnalist: „Acest snap-back în ce condiții concret poate fi activat?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Asta rămâne încă de negociat. Cuantumul nu este încă negociat. Mai este mult de lucru pentru negociatorii români și cei canadieni, pentru a ajunge, în final, la concluzii cuantificabile.”
 
Jurnalist: „Și o întrebare care are mai mult legătură cu planul intern. După declarațiile pe care le-ați făcut la Palatul Cotroceni în legătură cu acel demers civic pentru modificarea Constituției, am văzut reacția Patriarhiei, care spune un demers public, legal și validat de CCR nu poate fi considerat fanatism religios. Cum vedeți punctul de vedere al Coaliției pentru Familie și, desigur, al Bisericii Ortodoxe?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Dar au dreptate. Au perfectă dreptate. Felul în care unii au interpretat afirmațiile mele arată cu vârf și îndesat nevoia de conciliere, nevoia de pace socială în România. Dar, sigur, pot să mă refer la aceste chestiuni. Eu nu am acuzat pe nimeni și nici nu am intenționat. Nu am acuzat Biserica Ortodoxă Română, cum nu am acuzat nici Biserica Penticostală, nici pe alții, nici nu am avut de gând. Eu am atras atenția asupra unor posibile pericole. Iar Coaliția pentru Familie am citit că m-a întrebat, să detaliez. Bineînțeles că au dreptul la petiție, bineînțeles că demersul lor este legal, este constituțional. Nu a fost pus în nici un moment sub semnul întrebării. Nici nu ar putea cineva să pună așa ceva sub semnul întrebării. Discuția s-a dus într-o direcție unde, probabil, ar satisface ceva interese, dar, în nici un caz, nu-mi însușesc aceste interpretări, ba dimpotrivă. Doresc o discuție onestă, calmă.”
 
Jurnalist: „Domnule Președinte, dacă aș putea să mă întorc puțin în țară, sunt niște declarații pe care ar trebui să le clarificați dumneavoastră apar niște informații în dosarul Black Cube, cum că în spatele tuturor acestor lucruri care s-au întâmplat ați fi dumneavoastră și domnul Hellvig. Și lucrul este certificat cum ar veni și susținut și de un Președinte onorific al Black Cube, care a verificat și spunea că e un proiect important pentru România. Este adevărat, nu este adevărat? De fapt, despre ce este vorba aici? Aveți vreo legătură?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Haideți să luam lucrurile pe rând. Au fost vehiculate anumite scenarii care sunt, eu cred că popular le zice, făcături. Pot să vă lămuresc integral și definit asupra rolului Președintelui și Președinției. Si aici vreau să fiu foarte clar și să spun fără echivoc. Președintelui și Președinția nu au protejat, nu au fost implicate în absolut niciun fel în această acțiune numită Black Cube. Nici formal, nici informal. Acuzațiile care am înțeles că se aduc SRI… Păi, este caraghios. SRI nu numai că nu a protejat acea acțiunea, ba a participat și a contribuit decisiv la prinderea infractorilor. Că unii infractori s-au gândit că, probabil, dă bine sau este interesant în România să spună că SRI și Președintele îi apără, sigur, cine are plăcerea să se uite mult la filme cu spioni poate găsește o plăcere în asta. Dar aceste afirmații sunt total nefondate. Mai mult nu am ce să vă spun. Nu intru în detaliile dosarului, DIICOT își va face treaba. Singurul lucru pe care l-am spus, și sper că acum nu apare iarăși cineva să-mi spună că mă bag în treburile justiției. L-am rugat pe domnul Procuror Șef Horodniceanu să facă ce vrea, când vrea și cum vrea, dar să lămurească definitiv și integral această speță.”
 
Jurnalist: „Dar credeți că sunt instituții care au protejat, care știau și nu au făcut nimic?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Eu nu am datele din dosar. Ele sunt la DIICOT. Dar pot să vă spun o părere personală. Nu există instituție din România care a protejat infractori. Că unii provin din instituții și poate s-au erijat în reprezentanții acelor instituții, asta am mai văzut-o, dar o instituție a statului român să protejeze infractori, așa ceva nu se poate.”
 
Jurnalist: „Tot referitor la niște acuzații v-aș mai întreba, din partea doamnei Udrea de această dată, din această dimineață, când a fost la DNA. Spunea că, de fapt, tot ce se întâmplă și toate dosarele care sunt în această perioadă vin la comanda dumneavoastră și a doamnei Kövesi, pentru că vreți să intre anumite partide și să nu intre altele în Parlament.”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „României, domnul Klaus Iohannis: Mă abțin de la comentarii. Este o aberație. Altă întrebare dacă aveți. Poftiți!”
 
Jurnalist: „Domnule Președinte, credeți că un succes sau un insucces al tratatului cu Canada, să sperăm că va fi un succes, dar în oricare din aceste două cazuri, va exista o influență directă sau indirectă, în primul rând directă, asupra negocierilor privind tratatul cu Statele Unite?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Cu certitudine, da. Sunt unii analiști care chiar spun că CETA a fost un fel de repetiție generală pentru TTIP. Nu știu dacă o fi chiar așa. Cred că acei analiști merg un pic prea departe, dar, cu siguranță, negocierile pe CETA vor avea urmări în felul cum se va negocia în continuare TTIP.”
 
Jurnalist: „O singură întrebare, legată de același subiect, și anume, dacă în cursul discuțiile privind relația strategică cu Rusia s-a pus cumva problema ca rediscutarea sancțiunilor, într-o formulă sau alta, să fie subiect pentru Summitul din decembrie.”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu, nu s-a discutat.”
 
Jurnalist: „Poziția României în discuțiile din Consiliu care a fost? România dorește sancțiuni suplimentare pentru Rusia?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu s-a pus problema ca fiecare să spună dacă dorește sau nu dorește sancțiuni suplimentare. Discuția a fost pe text, dacă să includem posibile sancțiuni viitoare în text sau nu.”
 
Jurnalist: „Și poziția noastră relativ la asta?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Poziția noastră a fost că, dacă includem all options, este atotcuprinzător și ne satisface. All options înseamnă, evident, all options, adică toate opțiunile, în traducere în limba română.”
 
Jurnalist: „Spuneați inițial că Uniunea a decis să se implice mai puternic pentru a descuraja Rusia să fie ostilă și să comită acele atrocități în Siria. Întrebarea mea este cum se va implica Uniunea Europeană altfel decât a făcut-o până astăzi?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Mai intens, mai multe întâlniri, mai multe negocieri, mai multă diplomație.”
 
Jurnalist: „Doamna Gorghiu spunea că dacă nu va aduna o majoritate politică în jurul Partidului Național Liberal, ar fi un motiv de demisie din fruntea acestui partid. Credeți că este cazul să se întâmple acest lucru. Aveți această pretenție, să fie majoritatea…”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Eu nu am această pretenție, dar afirmația este corectă.”
 
Jurnalist: „Pe domnul Dâncu l-ați vedea Premier? A fost vehiculat și numele lui…”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Haideți să ne depărtăm puțin de persoane și să venim mai aproape de chestiuni generale.”
 
Jurnalist: „Despre PNL și o eventuală demisie a lui Alina Gorghiu, cum vi se pare că Partidul Național Liberal nu are propriul candidat pentru funcția de Premier în 2016?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu mi se pare nicio problemă, cum nici PSD-ul nu are, cum nici alții nu au. Repet și, colegii îmi spun să nu zic mulțumesc pentru întrebare, dar mulțumesc pentru întrebare, fiindcă îmi dă ocazia să repet. Aceste alegeri sunt parlamentare, nu guvernamentale. Nu se alege Guvernul, se alege Parlamentul. Ulterior, pe baza rezultatului, Parlamentul dă votul de investitură unui Guvern care se creează dintr-un amestec de propuneri, partide, Președinte și în final se validează. Deci, încă o dată, avem alegeri parlamentare. Nu ave alegeri guvernamentale.”
 
Jurnalist: „Dar, ca partid istoric, cum să propui un Premier din afara formațiunii?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Ca partid istoric, trebuie să ții deschise all options, toate opțiunile. Și, după alegeri, când știi de ce instrumente dispui, să alegi cea mai bună cale. Același lucru este recomandabil și partidelor neistorice, această abordare este în general sănătoasă. Să știi pe ce te bazezi și să te duci în negocieri cu așteptări realiste.”
 
Jurnalist: „Domnule Președinte, ați avut ieri o întâlnire cu Premierul britanic Theresa May. Ați discutat și despre Președinția română a Consiliului, în contextul în care ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea influența mandatului României?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Nu, nu am discutat, dar faptul a stat în încăpere, fără să discutăm chestiunea. Este foarte probabil ca Brexit-ul propriu-zis să se producă în timpul mandatului României. Dacă facem un calcul simplu, notificarea pe articolul 50, sfârșitul lui martie 2017, perioada prevăzută de exit în tratat, 2 ani, ajungem în martie 2019. Da, suntem noi la Președinție. Este, cu siguranță, un lucru complicat, dar pe care îl vom stăpâni, împreună cu ceilalți membri, evident. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună!”