Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul ședinței de bilanț privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2016

„Doamnă Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție,
Doamnă Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție,
Doamnă Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
Doamnă Ministru interimar al Justiției,
Domnule Procuror General al României,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori,
Doamnelor și domnilor, 

Încep prin a vă felicita pentru bilanțul prezentat.

Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit Parchetul Național Anticorupție în anul 2002, precursorul DNA, iar România a demonstrat, pe parcursul acestei perioade, că a reușit să își mărească, din punct de vedere instituțional, capacitatea de a lupta împotriva corupției, pentru consolidarea statului de drept.

De la an la an, încrederea cetățenilor în justiție a crescut, iar succesul luptei anticorupție a ajuns să fie apreciat nu doar intern, ci și la nivel internațional, țara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune.

Această evoluție nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide.

În tot acest interval nu numai capacitatea statului de a face față provocărilor ce țin de corupție a crescut, dar, lucru extrem de important, și mentalitățile s-au schimbat.

Am avut dovada acestui fapt recent, când am văzut cu toții că cetățenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupția sau compromisul. Dimpotrivă, acești oameni au așteptări pe măsură de la instituțiile statului, au așteptări ca viața publică să aibă în centrul ei respectarea legii și integritatea.

La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte și valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupări concrete pentru cetățeni.

Iar când acestea au fost puse în mod brutal în pericol, a existat o reacție civică fără precedent. România a devenit nu numai un model de bune practici instituționale în materie de luptă anticorupție, ci și o sursă de inspirație pentru cetățenii altor state de a manifesta și a-și exprima în mod public refuzul de a mai accepta actele de corupție.

Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupție a fost pusă în mod real la încercare.

Indignarea și mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună, ca și reacțiile partenerilor externi sunt semnale clare că țara noastră trebuie să își continue parcursul de consolidare a democrației și statului de drept și, în acest sens, continuarea luptei anticorupție este o cerință esențială dacă ne dorim un stat modern.

De altfel, încercările Executivului de a modifica legislația penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta, în care se trage un semnal serios de alarmă în sensul că orice schimbări menite să slăbească eficacitatea instituțiilor judiciare care combat corupția ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate de România în acest domeniu.

Iată, deci, că ireversibilitatea luptei anticorupție nu este una garantată. Măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare al infracțiunilor de corupție, ingerința factorului politic în actul de justiție, campaniile media duse la adresa unor magistrați sau instituții judiciare sunt doar câțiva dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a înscris România.

Ordonanța nr. 13, nefericita Ordonanță 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile amenințătoare la adresa luptei anticorupție au fost retrase și sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată.

Avem o legislație adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală sau legi de grațiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spațiul public, de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor.

Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017.

Aprecierea oportunității adoptării unor astfel de măsuri și intervenții trebuie să fie expresia unei dezbateri reale în Parlament, după consultarea specialiștilor și preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care să includă și punctul de vedere al minorității parlamentare, al opoziției.

Întregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reală a sistemului judiciar, cel care este chemat să aplice astfel de măsuri.

În acest sens, acțiunile mele, ca Președinte, au fost de fiecare dată în spiritul asigurării unei cooperări loiale între instituții și, de aceea, în tot procesul decizional care va urma, am încredere că DNA și instituțiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ prin prisma pozițiilor avizate pe care le pot expune, bazate pe activitatea lor de zi cu zi.

Doamnelor și domnilor,

Datele și cifrele din raportul de activitate arată într-adevăr faptul că lupta DNA împotriva marii corupții duce la bunăstare socială, lucru care se va reflecta în primul rând în buzunarele cetățenilor.

Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important rămâne cel al recuperării prejudiciilor produse statului prin fapte de corupție comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăția, prin decizie judecătorească definitivă.

Activitatea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu trebuie să fie una susținută, pentru ca rezultatele să devină cu adevărat semnificative într-un domeniu în care cetățenii au, pe bună dreptate, mari așteptări.

O societate în care lupta anticorupție este eficientă este una în care cei care au fost găsiți vinovați nu se mai bucură în continuare de banii sau bunurile dobândite prin încălcarea legii.

Doamnelor și domnilor,

Lupta împotriva corupției prin mijloacele legale de care dispune statul este necesară și trebuie continuată.

Dar ea nu va fi suficientă pentru a combate definitiv acest flagel fără componenta de prevenire, care trebuie să capete din ce în ce mai multă substanță.

În acest domeniu, profilaxia trebuie să însemne integritate și responsabilitate la nivelul conducerii tuturor instituțiilor publice. Este, de altfel, și una dintre așteptările legitime ale societății în ceea ce privește reforma administrației publice.

Am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României, o Românie construită pe o cultură a integrității și corectitudinii în viața publică.

Importanța continuării eforturilor făcute în domeniul transparenței și integrității publice, recuperarea prejudiciilor, dimensiunea de prevenție sau eforturile în direcția promovării educației juridice sunt doar câteva dintre măsurile pentru realizarea cărora este nevoie de cooperare.

Nu putem să reușim în acest demers care pune pe primul loc integritatea și interesul general al cetățenilor fără punți reale între instituțiile statului.

România se află într-un moment în care poate păși cu încredere pe drumul democrațiilor consolidate, în care mecanismele statului de drept sunt independente de voința politică.

Este nevoie de foarte mult echilibru și înțelepciune din partea tuturor părților implicate pentru ca progresele făcute până acum să nu fie pierdute. Ceea ce trebuie să primeze este dezideratul României de a deveni un stat puternic, care apără interesele cetățenilor săi.

În această nouă paradigmă, DNA rămâne o instituție cheie, cu un rol esențial în combaterea fenomenului corupției și al respectării legii.

Prin activitatea dumneavoastră de anul trecut, ați arătat că obiectivele pe care vi le-ați asumat pot fi transformate în realități palpabile.

Doamnelor și domnilor,

Închei prin a vă reasigura de faptul că veți avea în mine un partener și un sprijin necondiționat în consolidarea statului de drept, fiindcă este convingerea mea fermă că dezvoltarea reală a României depinde de asta!

Vă mulțumesc și vă doresc în continuare mult succes!”

Citate Video