„Bună ziua! S-a terminat ședința Consiliului.

Am avut, în aceste două zile, teme destul de multe. Și le-am discutat pe toate. Au fost teme extrem de importante în contextul european, legate de apărarea europeană, de securitatea internă și externă, de gestionarea migrației, de agenda digitală, aspecte economice, schimbări climatice, și așa mai departe.

Ar dura prea mult să mă refer la toate și, cu siguranță, ați primit sau veți primi concluziile Consiliului. Vreau să mă refer la câteva teme puține, care cred că sunt importante și interesante pentru opinia publică de acasă.

Primul este apărarea europeană. Aici sunt câteva chestiuni care ne interesează foarte mult. În cadrul acestei reuniuni, în cadrul acestui Consiliu, noi am aprobat lansarea a ceva ce se numește PESCO. Este o Colaborare Structurată în domeniul apărării.

Legat de acest subiect, două remarci importante. S-a vorbit și se vorbește în continuare despre un fond de apărare, însă vreau să fim bine înțeleși. Aici nu vorbim despre un fond destinat achiziției de armament sau echipament. Este vorba de un fond destinat în special cercetării și coordonării.

A doua chestiune - aceste teme legate de colaborarea structurată în domeniul apărării nu vin niciun fel în conflict cu ce facem în NATO. Sunt chestiuni care nu țin de domeniile de care se ocupă NATO, sunt chestiuni legate de coordonare și sunt chestiuni legate de economie, în special industria de apărare. Și din acest motiv, și fondul respectiv, pentru noi, care mai avem industrie pe apărare, cât avem, și vrem să o revigorăm, este o chestiune importantă și vrem să fim parte a acestui proiect.

O a doua chestiune, care pentru noi, cu siguranță, este de interes – sancțiunile pe care le-am susținut, care se impun Rusiei pentru ocuparea Crimeii. Și aici, cu siguranță, ați auzit diferite opinii, că s-a discutat mult, însă vreau să subliniez clar că nu s-a discutat în contradictoriu. Toată lumea a fost de acord că ele trebuie prelungite. Discuțiile au fost mai lungi, fiindcă unii dintre participanți au dorit, cu această ocazie, să intre mai profund în anumite subiecte, de obicei, abordări naționale, și atunci chestiunile au fost prelungite doar ca și discuție, nu ca și coeziune.

În fine, o temă care, de asemenea, ne interesează - am discutat la finalul ședinței de ieri despre Brexit, temă legată de Articolul 50, deci în formatul UE27. Am fost informați despre felul în care au pornit negocierile, că abia în această săptămână, luni, a avut loc prima rundă de negocieri.

Inclusiv înainte de a părăsi formatul, doamna May ne-a informat despre o abordare din partea Marii Britanie. În ansamblu, pot să spun că lucrurile deocamdată sună bine și sper să avem rezultate destul de concrete până în toamna acestui an, pe prima fază de negociere. Toată lumea a acceptat, adică toată lumea - și UE 27, și Marea Britanie, că este nevoie de o negociere secvențială. Adică mai întâi se discută teme sensibile, legate de cetățeni, bani și Irlanda, iar numai după ce se obține un progres semnificativ pe aceste teme se trece la o negociere paralelă, care pe urmă include și aspecte despre colaborarea pe viitor, după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.

Aceste chestiuni au fost, în final, agreate de toată lumea și ne dau speranța unor negocieri fructuoase. Dar, sigur, și ce a propus doamna May legat de europenii care sunt rezidenți în Marea Britanie e un început bun, însă nu trebuie să ne pripim. Așteptăm documentele care vor fi publicate, și de Marea Britanie, și de negociatorii UE27, în această chestiune, după care, sigur, urmează faza de negociere.

Dacă aveți întrebări, vă rog!”

Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, Consiliul a invitat statele membre să vină cu proiecte care să fie finanțate din fondul de apărare. Noi cam în ce stadiu suntem în această privință? Și cam pe unde am putea noi să contribuim, pe partea de soft, pe partea hard de echipamente? Mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Noi suntem în faza în care încercăm săptămâna viitoare să construim un Guvern, care pe urmă se va ocupa să intre mai profund în această tematică și va veni, sper eu, cu proiecte fezabile. Este un pic devreme să vă spun ce va rezulta de aici, dar eu am cerut guvernelor succesive, că deja sunt mai multe pe care le-am prins, să se concentreze pe formule de revigorare a industriei de apărare de la noi, cu oarece succes, dar mai este mult de lucru, și un astfel de fond, după părerea mea, poate să ne sprijine.

Jurnalist: Știu că ați discutat în cadrul acestui Consiliu și despre împărțirea Agențiilor din Marea Britanie. Noi ne dorim foarte mult acea Agenție a Medicamentului, așa cum știm. Este un apel pe care l-ați făcut în trecut la Guvern să rezolve situația. Având în vedere și situația internă pe care ați menționat-o, și discuțiile de acum, ce șansă are de fapt România să aducă în țară acea Agenție?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceleași șanse pe care le-a avut și înainte. Nu am avut impresia că la Guvern s-au mișcat foarte rapid. Însă discuția pe care am avut-o în Consiliu a fost una foarte tehnică, nu s-a discutat propriu-zis despre unde va merge o agenție sau alta. Comisia a făcut propuneri privind criteriile care trebuie luate în considerare. În esență aceste criterii sunt aceleași pe care le folosim și când se înființează o agenție nouă, sunt criterii tehnice, logistice, de transport, integrarea în domeniul forței de muncă, și așa mai departe. Ceva nesenzațional. Consiliul a andosat această propunere și nu s-a discutat mai mult.

Jurnalist: Ați avut ieri o întâlnire cu premierul danez, și acesta a ieșit public astăzi să spună că a discutat cu dumneavoastră despre situația a patru cetățeni români care au încălcat legea în Danemarca. Aceștia ar trebui expulzați, trimiși în România, dar nu se poate face acest lucru fiindcă o instanță daneză a decis că in România condițiile din închisori nu respectă drepturile omului. Avem o problemă în acest sens? Pentru că astfel am încălca și normele europene. Ce  i-ați răspuns premierului danez? Cum se poate rezolva situația?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Într-adevăr, în cursul discuției cu premierul danez, mi-a ridicat această problemă. Este o problemă pe care am luat-o în serios și m-am oferit, într-adevăr, ca atunci când vom avea un nou Guvern și un nou Ministru al Justiției, să atragă atenția noului Ministru și noului Guvern că aici este o problemă unde trebuie să se găsească o soluție. Soluțiile practice pot fi găsite numai între cele două ministere și s-a înțeles foarte bine această problemă. Eu sunt optimist fiindcă e un număr mic de cazuri, este rezolvabil și asta a fost concluzia noastră comună, că în momentul în care vom avea un nou Guvern vor avea loc întâlniri bilaterale și se vor căuta și găsi soluții.

Jurnalist: Dar rămâne problema faptului că în România în închisori nu sunt respectate drepturile omului.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta nu e nicio noutate. Am avut tot anul discuții pe condițiile din penitenciare și guvernanții s-au angajat să le rezolve. Însă, nu își imaginează nimeni că o problemă care a fost neglijată timp de 20 de ani se rezolvă într-o zi, dar noi suntem destul de hotărâți în România să abordăm problema și să o rezolvăm și atunci acest lucru l-am și transmis partenerului de discuție.

Jurnalist: Legat de discuția pe care ați avut-o cu omologul dumneavoastră francez în problema muncitorilor detașați, ați spus mai devreme că nu trebuie să se rigidizeze cele două poziții și că trebuie să se discute și să se negocieze. Ați mers mai departe și ați identificat o posibilă soluție? Care ar fi aceea? Sau o veți discuta la București, atunci când Președintele Macron va veni în vizită, la invitația dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Soluțiile tehnice nu se discută la nivel de președinți. Noi ne-am înțeles că, în principiu, ne dorim amândoi să rezolvăm această chestiune și să găsim chiar soluții care pot fi acceptate pe urmă și de ceilalți parteneri. Probleme similare au și alții, în partea mai vestică a Europei și, ca a noastră, o au și alții, în partea mai estică. Deci, este o problemă mai generală și ne-am angajat să stabilim echipe tehnice care se vor apuca cât de repede se poate să negocieze această problemă. Probabil vă amintiți că a fost în discuție o directivă europeană pe detașarea lucrătorilor. Echipa noastră, de aici de la Bruxelles, e foarte competentă și a negociat foarte bine. Doar că discuțiile s-au oprit tocmai fiindcă nu s-a găsit încă un consens pe temă sau o cale accesibilă pentru toți. Iar noi chi ar vrem să rezolvăm problema și, de aceea, împreună am convenit să căutăm soluții reciproc avantajoase.

Jurnalist: S-a vorbit aici despre controlul investițiilor străine în Europa, în contextul unei protecții juste și în contextul menținerii politicii de acorduri de liber-schimb ale Europei, dar cu o protecție mai mare și cu o reciprocitate mai bună. În ce măsură poate asta pe viitor să afecteze, de exemplu, investițiile în discuție chineze în România, și mă gândesc inclusiv la centrala nucleară?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această temă a fost dezbătură un pic mai profund și trebuie să știți că textul inițial al concluziilor a fost modificat în acest punct. S-a renunțat complet la noțiunea de screening, deci de urmărire în detaliu, și s-a înlocuit, în principiu, prin sintagma „a analiza”. Comisia a primit tema să găsească metode prin care pot fi analizate aceste oportunități, deci nu mai este vorba despre o supraveghere pe care într-adevăr de unii a fost interpretată ca un termen prea tare și ducea într-o anumită interpretare spre protecționism. De aceea s-a renunțat la această interpretare și în concluzie, deocamdată, lucrurile nu se schimbă cu nimic, cum oricum concluziile nu pot schimba tratatele și înțelegerile. Dar trebuie în continuare să privim cu mare atenție aceste chestiuni. Toată lumea este de acord în Europa, și asta s-a văzut și astăzi în discuții, că vrem să mergem pe calea liberului- schimb, deci comerț pe bază de liber schimb, dar trebuie să evităm abordările naive. Sunt țări care au altfel de abordări și trebuie să găsim cele mai bune căi, și asta e analiza, de a proteja investițiile strategice sensibile și de a proteja, în esența know-how-ul pe care îl avem în Europa. Asta nu înseamnă că ne închidem, nu vrem să cădem în extrema protecționismului, dar o atenție sporită este necesară.  

Jurnalist: Declarațiile dumneavoastră de ieri au stârnit o agitație foarte mare în țară, toată lumea se întreabă cum veți testa sau dacă veți testa majoritatea din România, pentru că ați spus dumneavoastră că Premierul trebuie să reprezinte o majoritate „testată prin vot”. Cum veți găsi această majoritate, dacă sperați să rezolvați această problemă cât mai repede?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O să rezolv această problemă foarte repede, voi desemna o persoană și acea persoană va prezenta o listă de miniștri și se va duce în fața Parlamentului. Acolo se votează, e simplu! Nu e nicio complicație.

Jurnalist: Așadar, testați majoritatea în momentul în care premierul este deja desemnat?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Așa se procedează conform Constituției din România.

Jurnalist: Majoritatea desemnează premierul, conform Constituției, de aceea vă întreb...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Președintele nu poate să facă altceva decât să asculte toate părțile și să tragă propriile concluzii. Acelea, pe urmă, se verifică, pe real, în Parlament. Vă mulțumesc!