„Doamnă Președinte Marcu,

Doamnă Președinte Tarcea,

Domnule Procuror General,

Domnule Vicepreședinte,

Onorați membri ai CSM,

Mă bucur să ne revedem, așa, o dată pe an – nu este nici prea des, nici prea rar – și prezența mea astăzi aici vă rog să o vedeți ca și o încurajare instituțională. Din acest motiv, dați-mi voie să felicit conducerea care își încheie mandatul – doamna Președinte, domnule Vicepreședinte – pentru munca depusă. A fost un an foarte greu, vă felicit pe toți pentru echilibrul pe care ați reușit să îl păstrați în sistem.

Anul 2018 a fost marcat, cu siguranță, în acest sistem de modificarea legilor de organizare și funcționare a sistemului judiciar și a legislației penale, care este încă în curs. Am avut un an dificil, cu multe cumpene pentru sistemul judiciar din România, care, din păcate, sunt departe de a se fi epuizat. Punerea în acord a acestor acte normative cu standardele europene este obligatorie și va prezenta o provocare pentru perioada următoare. În cadrul acestui demers, CSM îi va reveni o misiune deosebit de importantă, ce presupune, poate mai mult ca niciodată, afirmarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției.

Deși ne-am aflat într-un context complicat, CSM a rămas un factor de echilibru, și subliniez acest lucru, reușind să acționeze cu echidistanță față de actorii implicați. Vă rog să continuați cu aceeași determinare să fiți permanent racordați la vocea interioară a sistemului, care reclamă cu tărie necesitatea apărării și consolidării independenței activității judecătorilor și procurorilor, dar și a sistemului judiciar în ansamblu.

Izolarea și divizarea corpului magistraților nu duc la nimic productiv. De aceea, consider că, în ceea ce privește justiția, Consiliul Superior al Magistraturii poate și trebuie să promoveze o viziune unitară și să fie chiar el un exemplu de unitate și efort comun reunit în jurul principiilor și valorilor celor mai de preț ale unei democrații consolidate: independența justiției, separația puterilor în stat, un echilibru al puterilor și, foarte important, o colaborare loială între acestea.

Legislația penală și legile justiției, modificate în anul 2018, au fost contestate atât în interiorul sistemului, cât și de societatea civilă, precum și de partenerii și aliații noștri externi. Forma finală a legilor justiției, adoptate de Parlament, a făcut obiectul unor opinii extrem de critice ale Comisiei de la Veneția, iar Parlamentul European chiar a adoptat și o rezoluție care vizează direct Guvernul României. De asemenea, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, Guvernul are de îndeplinit noi condiționalități.

Toate acestea reprezintă premise mai mult decât îngrijorătoare. Aceste legi făcute strâmb au fost modificate imediat după promulgare. Și chiar dacă modificările au răspuns parțial unor nevoi punctuale ale sistemului, incoerența de viziune asupra legislației și standardelor necesare sistemului de justiție a continuat să genereze multiple consecințe negative.

Tot ceea ce s-a întâmplat în justiție în ultimii doi ani este un puternic semnal de alarmă că România poate progresa numai prin politici publice elaborate temeinic și implementate în concordanță cu valorile europene.

Din acest punct de vedere, CSM trebuie să devină pentru Parlament un autentic partener de dialog în procesul de legiferare, fiind autoritatea care exprimă vocea sistemului de justiție, nevoile sale reale și provocările cu care judecătorii și procurorii se confruntă astăzi. În plus, politicile publice ale Guvernului în acest domeniu trebuie să fie elaborate în urma unor analize de impact, prin evaluarea riscurilor și beneficiilor aduse de măsurile propuse și să fie conectate la realitățile sistemului judiciar.

Nu ne mai permitem să avem experimente de etapă, care, în loc să rezolve, mai degrabă generează noi și noi probleme, cu consecințe chiar mai grave.

Ministrul justiției - înțeleg că astăzi are altă treabă decât să vă onoreze bilanțul –, principalul promotor al unor asemenea proiecte, este membru de drept al CSM și are obligația să fie cel dintâi care respectă aceste principii. Rolul României în Uniunea Europeană și asumarea valorilor europene trebuie să fie reflectate și în plan intern, prin coerența politicilor publice.

În domeniul justiției, Consiliului Superior al Magistraturii îi revine un rol activ în aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

În 2018, românii v-au fost alături în apărarea independenței justiției și veți avea, cu siguranță, și în viitor un aliat în fiecare cetățean care își dorește un viitor mai bun, un viitor la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o justiție independentă, dreaptă și eficientă.

O justiție independentă este cea mai importantă redută împotriva arbitrariului puterii, iar dumneavoastră, membrii CSM, aveți o misiune extrem de grea, care înseamnă, pe de o parte, să militați pentru asigurarea stabilității actului de justiție și, pe de altă parte, să acționați împotriva atacurilor la adresa independenței judecătorilor și procurorilor, indiferent de unde vin acestea.

Eu voi face tot ceea ce depinde de mine pentru ca România să nu se întoarcă în timp și vă reasigur de sprijinul meu necondiționat pentru a garanta buna funcționare și independența justiției, în beneficiul direct al românilor. Din acest punct de vedere, aveți în mine un partener.

Vă îndemn să rămâneți dedicați misiunii dumneavoastră nobile, vă doresc mult succes pentru anul care vine, știu că astăzi veți avea alegeri – acea fază se va desfășura fără prezența mea – și dați-mi voie să vă doresc, de acum, celor care vor fi aleși succes pentru mandatul care urmează pentru anul viitor. Vă mulțumesc mult!”