---
title: "Economia Moldovei stagnează, marcată de un deficit comercial record în prima jumătate a anului 2025"
canonical: https://www.privesc.eu/article/109981/366cfcc9-55e8-4f6b-bb12-244dda0951af
published: 2025-10-21T11:19:54+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/109981
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Economia Moldovei stagnează, marcată de un deficit comercial record în prima jumătate a anului 2025

CHIȘINĂU - Economia Republicii Moldova a continuat să stagneze în prima jumătate a anului 2025, marcând al patrulea an consecutiv de performanță anemică, conform datelor prezentate marți de Institutul Național de Cercetări Economice (INCE). Produsul Intern Brut (PIB) a atins 155 de miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere de 1,2% în primul trimestru, urmată de o recuperare modestă de 1,1% în al doilea trimestru, menținând economia pe o traiectorie plată comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. 

Această stagnare este agravată de un dezechilibru comercial fără precedent. Deficitul balanței comerciale a atins un nivel record de 3,5 miliarde de dolari, în creștere cu 38,7% față de anul anterior. Această deteriorare dramatică a fost cauzată de o scădere a exporturilor cu 10,1%, în timp ce importurile au crescut exploziv cu 18,6%. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut la doar 31,3%, un semnal de alarmă privind competitivitatea externă a țării. Dependența de remitențe și consumul intern rămâne o vulnerabilitate structurală majoră. 

Analiza sectorială relevă o imagine mixtă. Sectorul construcțiilor a fost unul dintre puținii contributori pozitivi la PIB, cu o creștere de 0,4%, alături de IT și comunicații (+0,2%) și sectorul energetic. În contrast, piloni tradiționali ai economiei au suferit contracții. Industria prelucrătoare, în special sectorul alimentar, a înregistrat o scădere, în timp ce producția agricolă a scăzut cu 5,8% din cauza condițiilor climatice nefavorabile și a secetei, afectând atât producția vegetală, cât și cea animalieră. 

Pe partea de utilizare a PIB, formarea brută de capital fix a avut un aport pozitiv, indicând o creștere a investițiilor cu 21% în prima jumătate a anului, un semnal încurajator pentru viitor. Cu toate acestea, consumul final al gospodăriilor, deși în creștere, nu a putut compensa impactul negativ al deficitului comercial. 

Alexandru Stratan, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), a subliniat că, deși economia a demonstrat reziliență în fața șocurilor geopolitice și a incertitudinilor regionale, recuperarea rămâne „prea lentă”. Experții INCE avertizează că, fără reforme structurale profunde în administrația publică, atragerea investițiilor și accelerarea digitalizării, Moldova riscă să rămână blocată într-un ciclu de creștere economică scăzută.