---
title: "Cobza și meșteșugul confecționării sale, pe cale de a fi incluse în patrimoniul UNESCO"
canonical: https://www.privesc.eu/article/110415/3a324d6c-755f-4ca3-adc8-62613cdf259a
published: 2025-12-10T14:19:28+02:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/110415
author: "Elena"
publisher: Privesc.Eu
---

# Cobza și meșteșugul confecționării sale, pe cale de a fi incluse în patrimoniul UNESCO

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a anunțat că includerea cobzei în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO este pe ordinea de zi a Consiliului Interguvernamental al organizației, care se desfășoară în aceste zile la New Delhi. Decizia, așteptată cu optimism de autoritățile de la Chișinău, ar reprezenta o recunoaștere internațională majoră pentru acest instrument tradițional și pentru meșteșugul asociat confecționării sale.

Dosarul a fost înaintat în comun de Republica Moldova și România, un demers care subliniază spațiul cultural comun și eforturile conjugate de a proteja și promova moștenirea istorică. „Este un dosar comun al Republicii Moldova și al României, care sperăm foarte mult că va fi aprobat”, a declarat ministrul Jardan. Acesta a adăugat că un eventual succes ar fi „un lucru extraordinar” pentru cultura națională.

Această nominalizare urmează succesului înregistrării anterioare a „Cămașii cu altiță” în aceeași listă a UNESCO, un alt element emblematic al culturii românești. Ministrul a subliniat că, după cămașa tradițională, urmează ca și „cobza românească” să primească recunoașterea cuvenită. 

Includerea în patrimoniul UNESCO nu are doar o valoare simbolică, ci implică și angajamente din partea statelor semnatare pentru a asigura viabilitatea și transmiterea acestor tradiții către generațiile viitoare. Potrivit ministrului, acest statut va contribui la „o popularizare cât mai mare a acestui instrument vechi, tradițional și unul care ne unește”.

Cobza este un instrument muzical cu coarde ciupite, din familia lăutei, cu o istorie bogată în spațiul românesc. A fost un instrument de bază în orchestrele lăutărești vechi, dar popularitatea sa a scăzut în secolul XX. Eforturile recente ale muzicienilor și ale meșterilor populari au contribuit la o renaștere a interesului pentru acest instrument. Recunoașterea UNESCO ar oferi un impuls semnificativ acestor eforturi de revitalizare, asigurând conservarea tehnicilor de construcție și a repertoriului muzical specific.

