---
title: "Dezbatere aprinsă în Parlament: Proiectul care permite parcuri fotovoltaice pe terenuri agricole, criticat pentru riscul de „haos urbanistic”"
canonical: https://www.privesc.eu/article/110963/c13b8741-e35f-4be6-a118-9cf53e6b0a1a
published: 2026-03-11T14:36:00+02:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/110963
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Dezbatere aprinsă în Parlament: Proiectul care permite parcuri fotovoltaice pe terenuri agricole, criticat pentru riscul de „haos urbanistic”

O propunere legislativă care vizează modificarea legii construcțiilor a stârnit controverse aprinse în Comisia pentru cultură a Senatului. Proiectul, înregistrat ca PLX 739/2023, ar permite amplasarea de parcuri fotovoltaice și eoliene pe terenuri agricole extravilane de calitate medie și slabă (clasele III, IV și V) fără a mai fi necesară elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). 

Reprezentanții opoziției, în special senatorul USR care a luat cuvântul în comisie, au avertizat că o astfel de modificare ar deschide calea către un „haos urbanistic” și ar sacrifica terenuri agricole valoroase în favoarea dezvoltării industriale necontrolate. Potrivit acestuia, eliminarea obligativității PUZ-ului, un instrument esențial pentru planificarea teritorială, ar crea un precedent periculos care ar putea fi extins ulterior și la alte tipuri de construcții, subminând dezvoltarea coerentă a localităților. 

„Legea actuală permite deja construcția de capacități energetice, dar o condiționează de existența unui PUZ, care asigură că dezvoltarea se face organizat, cu infrastructura necesară și cu respectarea normelor de mediu. Renunțarea la acest filtru ar însemna, practic, o liberalizare totală a construcțiilor pe terenuri care, deși nu sunt de primă calitate, reprezintă o resursă vitală pentru agricultura românească”, a subliniat senatorul. 

Criticii proiectului au mai invocat și un posibil conflict cu Legea fondului funciar (Legea 18/1991), care protejează destinația agricolă a terenurilor. Aceștia susțin că inițiativa legislativă nu a fost însoțită de un studiu de impact serios care să analizeze consecințele pe termen lung asupra producției agricole și a mediului înconjurător. În contextul eforturilor României de a-și atinge țintele de energie verde, dezbaterea subliniază tensiunea dintre obiectivele climatice și necesitatea protejării resurselor strategice, precum terenurile agricole. Senatorul a solicitat comisiei un raport de respingere, argumentând că legislația actuală oferă un cadru echilibrat care nu necesită modificări ce ar putea genera dezechilibre majore.