---
title: "Răspunderea în fața fraudelor: Dezbatere aprinsă între bănci, operatori telecom și regulatori privind blocarea fondurilor și apelurilor suspecte"
canonical: https://www.privesc.eu/article/111633/f45950b9-6328-4be0-a477-b2bcec98bcb5
published: 2026-06-12T19:06:02+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/111633
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Răspunderea în fața fraudelor: Dezbatere aprinsă între bănci, operatori telecom și regulatori privind blocarea fondurilor și apelurilor suspecte

Audierea publică privind fraudele telefonice și online a scos la iveală o dezbatere complexă legată de împărțirea responsabilităților între instituțiile bancare, operatorii de telecomunicații și autoritățile de reglementare. Discuțiile s-au axat pe măsurile tehnice necesare pentru blocarea tranzacțiilor și apelurilor suspecte, precum și pe costurile și fezabilitatea implementării acestora.

### Rolul operatorilor de telecomunicații

Reprezentanții companiilor de telecomunicații (Orange, Moldtelecom, Moldcell) au subliniat că deja au implementat sisteme avansate de analiză și depistare a fraudelor, bazate pe indicatori tehnici, comportamentali și geografici. Aceste sisteme au blocat milioane de apeluri suspecte, în special cele care folosesc tehnica de „spoofing” pentru a falsifica identitatea apelantului. Cu toate acestea, provocarea majoră rămâne traficul internațional, unde sursa reală a apelului este practic imposibil de identificat rapid din cauza complexității rețelelor globale.

O soluție tehnică avansată, bazată pe standardul GSMA Open Gateway, este în curs de implementare și ar permite o interoperabilitate sporită între operatori pentru a bloca apelurile frauduloase. Totuși, procesul este complex și costisitor, implicând un upgrade fundamental al rețelelor și o perioadă de implementare de cel puțin șase luni. O altă propunere a fost mascarea numerelor suspecte ca „neidentificate” sau adăugarea unui prefix special, măsuri care, deși mai rapide, necesită modificări ale cadrului de reglementare actual, care obligă la prezentarea corectă a numărului.

### Poziția sectorului bancar și a regulatorilor

De cealaltă parte, sectorul bancar, reprezentat de Banca Națională a Moldovei (BNM) și bănci comerciale, a evidențiat că principala vulnerabilitate este factorul uman. Escrocii manipulează psihologic victimele pentru a le convinge să extragă numerar sau să autorizeze transferuri. Reprezentanții BNM au arătat că, în urma măsurilor implementate, cum ar fi eliminarea autorizării plăților prin cod OTP (One-Time Password) și introducerea unor chestionare de vigilență, accesul direct al infractorilor la conturi a fost îngreunat.

O problemă ridicată de o bancă comercială a fost lipsa unui mecanism standardizat și accelerat pentru indisponibilizarea temporară a fondurilor suspecte. În prezent, chiar dacă o tranzacție este suspectă, banca nu poate restitui fondurile fără o decizie a instanței sau acordul destinatarului, ceea ce întârzie procesul și reduce șansele de recuperare a banilor.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a subliniat că, în contextul în care victimele sunt adesea convinse să ia credite rapide de la organizațiile de creditare nebancară (OCN), este esențială o colaborare strânsă pentru a identifica și bloca aceste tranzacții. Toate părțile au convenit asupra necesității unui punct focal național care să asigure o comunicare și o reacție rapidă între toate instituțiile implicate, de la poliție și procuratură la bănci, operatori telecom și regulatori, pentru a combate eficient acest fenomen transfrontalier și dinamic.