---
title: "Ministrul Educației despre rezultatele PISA: Investițiile masive din PNRR și reformele curriculare vor aduce rezultate în viitor"
canonical: https://www.privesc.eu/article/112128/79a46bbb-0e22-4dea-9c19-6c99c4a7b444
published: 2026-09-08T17:44:18+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/112128
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Ministrul Educației despre rezultatele PISA: Investițiile masive din PNRR și reformele curriculare vor aduce rezultate în viitor

În contextul prezentării rezultatelor studiului PISA 2025, Ministrul Educației, Mihai Dimian, a subliniat că actualele performanțe ale elevilor români trebuie privite ca un punct de referință, efectele investițiilor masive și ale reformelor recente urmând să fie vizibile în evaluările viitoare. Oficialul a încadrat discuția despre performanța școlară în contextul larg al eforturilor României de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și al reformelor structurale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministrul a detaliat amploarea investițiilor direcționate către modernizarea sistemului de învățământ preuniversitar. Peste 90.000 de săli de clasă au fost modernizate și dotate, alături de mii de laboratoare de științe și IT. O componentă importantă o reprezintă crearea a peste 1.300 de laboratoare inteligente (Smart Labs), echipate cu tehnologii de robotică și realitate virtuală, menite să dezvolte competențele aplicate ale elevilor, un domeniu în care testele PISA indică deficiențe. Aceste dotări, a argumentat ministrul, vor oferi elevilor posibilitatea de a trece de la cunoștințe teoretice la aplicarea lor practică, un aspect esențial pentru îmbunătățirea scorurilor la evaluările internaționale.

Pe lângă reforma infrastructurii, Mihai Dimian a menționat și reforma curriculară pentru învățământul liceal, care a presupus elaborarea a aproximativ 700 de noi programe școlare în ultimul an. Aceste schimbări, corelate cu noile planuri-cadru, sunt proiectate să pregătească elevii pentru un examen de bacalaureat reformat, programat pentru 2030. De asemenea, pentru nivelul gimnazial, au fost elaborate standarde de evaluare menite să armonizeze notarea la nivel național și să reducă discrepanțele dintre notele obținute în timpul anului școlar și cele de la Evaluarea Națională.

Oficialul a abordat și chestiunea finanțării educației, contestând cifrele Eurostat care plasează România la un nivel scăzut al alocărilor bugetare ca procent din PIB. Ministrul a argumentat că aceste statistici nu includ fondurile substanțiale provenite din PNRR, proiecte europene sau de la autoritățile locale, precum programul „Masa sănătoasă”. Însumate, aceste investiții ar contura o imagine mult mai completă și mai optimistă a resurselor direcționate către educație. În concluzie, mesajul Ministerului Educației este unul de perspectivă: deși rezultatele actuale sunt sub așteptări, fundația pentru o îmbunătățire semnificativă a fost pusă prin investiții și reforme structurale, al căror impact va necesita timp pentru a se materializa.