---
title: "Republica Moldova, între progrese și restanțe sistemice în executarea hotărârilor CtEDO"
canonical: https://www.privesc.eu/article/112137/15fffba8-7dcb-401c-be82-1bb12467f29e
published: 2026-09-09T14:51:27+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/112137
author: "Ana"
publisher: Privesc.Eu
---

# Republica Moldova, între progrese și restanțe sistemice în executarea hotărârilor CtEDO

Republica Moldova este considerată un stat de „bună-credință” în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), achitând la timp satisfacțiile echitabile și depunând eforturi pentru a se conforma, în ciuda resurselor limitate. Aceasta este una dintre concluziile principale prezentate în cadrul audierii Raportului Agentului guvernamental pentru anul 2025 în Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului. Cu toate acestea, țara se confruntă în continuare cu probleme sistemice grave, iar executarea hotărârilor CtEDO reprezintă un criteriu intermediar esențial în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul capitolului 23 – Justiție și Drepturi Fundamentale.

Potrivit raportului, în 2025, Moldova s-a clasat în top 10 țări după numărul de cereri pendinte la CtEDO, cu 1.141 de cazuri. Agentul guvernamental, Diana Mărcineanu, a subliniat că această statistică nu ar trebui privită exclusiv ca un indicator negativ, ci și ca o dovadă a accesibilității sporite a acestui instrument pentru cetățenii moldoveni, un rezultat al eforturilor de informare și diseminare a jurisprudenței Curții. Totuși, din cele 48 de hotărâri de condamnare pronunțate împotriva Moldovei în 2025, 32 (aproape o treime) au vizat încălcarea dreptului la un proces echitabil, subliniind o deficiență majoră în sistemul judiciar.

Alte probleme sistemice persistente, identificate în jurisprudența CtEDO, includ durata excesivă a procedurilor judiciare, neexecutarea hotărârilor judecătorești naționale, condițiile precare de detenție și asistența medicală inadecvată în penitenciare, violența în familie și protecția persoanelor cu dizabilități intelectuale. Aceste provocări necesită măsuri complexe și o cooperare interinstituțională consolidată pentru a fi remediate.

Pe de altă parte, s-au înregistrat și progrese notabile. În 2025, a fost închisă supravegherea în 34 de cauze, iar în primul semestru al anului 2026, în alte 26 de cauze, ceea ce indică un ritm pozitiv în soluționarea restanțelor. Guvernul a elaborat un program de acțiuni pentru cele nouă grupuri de cauze aflate în procedura de supraveghere avansată a Comitetului de Miniștri, documentul fiind transmis spre coordonare tuturor autorităților relevante, inclusiv Parlamentului. Eforturile de executare a hotărârilor sunt monitorizate atent nu doar de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, ci și de Comisia Europeană, progresele înregistrate fiind cruciale pentru avansarea negocierilor de aderare la UE.