---
title: "Reforma administrativă în Moldova: Între viziunea Guvernului și realitățile locale"
canonical: https://www.privesc.eu/article/112161/62d7ea97-d207-4c54-b803-a5e7f89b19f7
published: 2026-09-15T16:14:47+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/112161
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Reforma administrativă în Moldova: Între viziunea Guvernului și realitățile locale

Reforma administrației publice locale, un pilon central în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a dominat discuțiile în cadrul ședinței inaugurale a Comitetului Consultativ Comun UE-Moldova. Atât autoritățile centrale, cât și cele locale au prezentat viziuni, progrese și îngrijorări legate de acest proces complex, care include și controversata amalgamare voluntară a localităților.

Președinta Maia Sandu a argumentat necesitatea reformei ca fiind un instrument vital pentru a combate depopularea și a îmbunătăți calitatea vieții în sate și orașe. „Trebuie să oprim acest trend, să creăm condiții atractive pentru oameni, să asigurăm reziliența și dezvoltarea comunităților locale”, a declarat președinta. Ea a menționat că scopul este crearea unor autorități locale puternice, cu capacități administrative și financiare sporite, capabile să ofere servicii publice de calitate și să implementeze proiecte de dezvoltare, exemplificând succesul programului „Satul European”.

Alexei Buzu, Secretarul General al Guvernului, a oferit detalii concrete despre stadiul reformei. Acesta a informat că 85% dintre primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară, iar Guvernul lucrează la pachetul legislativ care va stabili noua hartă administrativă a țării, planificat să fie adoptat înainte de alegerile locale din 2027. Buzu a subliniat că reforma este esențială pentru a depăși fragmentarea excesivă, menționând că în multe localități mici, veniturile proprii abia acoperă cheltuielile administrative, lăsând puține resurse pentru dezvoltare.

Cu toate acestea, reprezentanții autorităților locale au exprimat o serie de rezerve. Primarul de Botnărești, Nicolae Gori, a criticat dur procesul, numind utilizarea stimulentelor financiare o formă de „șantaj politic” și a pus la îndoială caracterul voluntar al amalgamării. Acesta a argumentat că reforma, în forma sa actuală, riscă să distrugă democrația locală și să încurajeze migrația externă, în loc să o combată. El a cerut o consultare reală a cetățenilor și a autorităților locale, conform recomandărilor Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.

Pe de altă parte, primarul de Leova, Alexandru Bujoreanu, a prezentat un exemplu de succes, unde trei comune rurale s-au alăturat voluntar orașului, conștientizând că doar împreună pot accesa resurse pentru servicii esențiale precum apeductul și canalizarea. Discuțiile au relevat astfel o tensiune între viziunea centrală, care prioritizează eficiența și capacitatea administrativă, și preocupările locale legate de păstrarea identității, reprezentativității și a unei democrații participative autentice.