---
title: "Moldova la Răscrucea AI: Nevoia Urgentă de Reglementare și o Strategie Națională"
canonical: https://www.privesc.eu/article/112174/8a07b851-054d-406f-b480-1894add43507
published: 2026-09-17T00:03:45+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/112174
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Moldova la Răscrucea AI: Nevoia Urgentă de Reglementare și o Strategie Națională

Republica Moldova se află într-un moment critic în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale, riscând să rămână în urmă sau să implementeze haotic noile tehnologii fără o viziune clară și un cadru de reglementare adecvat. Acesta este avertismentul lansat de experți în cadrul unei discuții despre digitalizarea justiției, care au subliniat necesitatea urgentă a unei strategii naționale coordonate.

Victor Guzun, expert în digitalizare și fost ambasador, a tras un semnal de alarmă, comparând situația actuală cu un „Vest Sălbatic” în care utilizarea AI este larg răspândită, dar nereglementată. El a argumentat că, la fel ca în aviația civilă, unde standarde stricte asigură siguranța, și în domeniul AI este nevoie de un set clar de reguli. „Trebuie să existe un protocol care să definească ce se poate și ce nu se poate face”, a spus Guzun.

Expertul a evidențiat că succesul implementării AI depinde fundamental de calitatea datelor. Fără date centralizate, verificate și complete, modelele AI pot genera rezultate eronate sau părtinitoare. El a oferit exemplul Estoniei, care dispune de un registru matrimonial clar, permițând unui sistem AI să gestioneze eficient partajul averii în caz de divorț, o sarcină mult mai complexă în Moldova, unde astfel de date nu sunt centralizate.

Paneliștii au convenit asupra necesității unei instituții sau a unui consiliu de coordonare la nivel național. Această entitate ar trebui să stabilească standardele, să evalueze riscurile și să ghideze implementarea AI în toate sectoarele, nu doar în justiție. „AI nu este o chestiune de nișă, ci una transversală, valabilă pentru toate domeniile vieții”, a menționat Guzun. El a sugerat crearea unui consiliu de coordonare, în locul unui nou minister, care să implice atât sectorul public, cât și cel privat.

Educația a fost identificată ca un alt pilon esențial. Urmând modelul Estoniei, care a lansat programe naționale de educație AI (AI Lip) pentru elevi și pentru forța de muncă, Moldova ar trebui să investească în pregătirea populației pentru a înțelege și a utiliza responsabil noile tehnologii. „Trebuie să ne învățăm populația să utilizeze AI, de la grădiniță până la funcționarii publici”, a afirmat Denis Zacon. Fără o strategie națională coerentă, care să includă reglementare, infrastructură și educație, Moldova riscă să devină un simplu consumator dependent de tehnologii străine, expus la riscuri de securitate și dezinformare, în loc să valorifice potențialul AI pentru dezvoltarea economică și socială.