---
title: "Curtea de Conturi: Gestiunea financiară a alegerilor prezidențiale și parlamentare, fără abateri semnificative, dar cu deficiențe de planificare"
canonical: https://www.privesc.eu/article/112294/99cf5bc8-fb4c-4410-b521-50074c2e700f
published: 2026-09-30T14:24:30+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/112294
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Curtea de Conturi: Gestiunea financiară a alegerilor prezidențiale și parlamentare, fără abateri semnificative, dar cu deficiențe de planificare

Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice a audiat miercuri rapoartele Curții de Conturi privind gestiunea financiară a alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025 de către Comisia Electorală Centrală (CEC). Deși auditul nu a depistat nereguli semnificative în gestionarea fondurilor, a scos la iveală o serie de deficiențe legate de planificarea bugetară și de cadrul normativ.

Potrivit raportului prezentat în ședință, Curtea de Conturi a realizat trei misiuni de audit public extern la CEC pentru perioada analizată. Concluzia principală a fost că, în general, mijloacele financiare alocate pentru desfășurarea scrutinelor au fost gestionate conform normelor, fără a fi identificate „neconformități semnificative”. Cu toate acestea, au fost semnalate „unele neconformități și deficiențe, generate atât de imperfecțiunea cadrului de reglementare, cât și de neconformarea la unele prevederi ale acestuia”.

Unul dintre aspectele problematice evidențiate se referă la planificarea și execuția bugetului alocat alegerilor. Deși s-a înregistrat o îmbunătățire în execuția bugetară comparativ cu anii precedenți, persistă rezerve. Pentru alegerile din 2024, gradul de execuție a fost de 84%, iar pentru cele din 2025 – de 79%. Aceste discrepanțe au fost condiționate atât de deficiențe în procesul de estimare a necesităților, cât și de nealinierea mecanismului de elaborare a bugetului CEC la Legea finanțelor publice, care ar trebui să garanteze o mai mare autonomie instituțională.

Reprezentanții Curții de Conturi au menționat că proiectele de buget ale CEC au fost elaborate în limitele de cheltuieli stabilite de Ministerul Finanțelor, ceea ce contravine principiului de autonomie. În acest sens, Curtea a recomandat instituirea unor proceduri care să îmbunătățească exactitatea estimării cheltuielilor pentru organizarea alegerilor, inclusiv prin aprobarea unor criterii specifice pentru a corela sumele planificate cu necesitățile reale.

În replică, președinta CEC, Angelica Caraman, a subliniat că, raportat la alocațiile precizate, gradul de executare a bugetului a fost de fapt de 96% pentru alegerile prezidențiale și 98% pentru cele parlamentare, reprezentând o îmbunătățire semnificativă față de scrutinele anterioare. Aceasta a argumentat că planificarea exactă este dificilă din cauza factorilor imprevizibili, precum fluctuațiile de prețuri la carburanți sau modificările de ultim moment în componența organelor electorale.