---
title: "Sondaj: Vulnerabilitatea la dezinformare, un predictor mai puternic decât limba vorbită pentru opțiunile geopolitice"
canonical: https://www.privesc.eu/article/112340/3220ae85-82a3-45d8-aa64-643622450952
published: 2026-10-07T17:47:12+03:00
source_event: https://www.privesc.eu/arhiva/112340
author: "Andrei"
publisher: Privesc.Eu
---

# Sondaj: Vulnerabilitatea la dezinformare, un predictor mai puternic decât limba vorbită pentru opțiunile geopolitice

Un studiu sociologic complex relevă că vulnerabilitatea la dezinformare și statutul socio-economic sunt factori predictivi mai puternici pentru orientările geopolitice ale cetățenilor Republicii Moldova decât apartenența la un anumit grup lingvistic. Concluzia vine în contextul în care peste 80% dintre moldoveni percep societatea ca fiind profund divizată. 

Prezentând datele, Vasile Cantarji de la CBS-AXA a introdus un „index de vulnerabilitate socio-informațională”, un instrument sintetic creat pentru a măsura gradul de expunere a cetățenilor la riscuri informaționale și sociale. Indexul a fost construit pe baza a nouă caracteristici, inclusiv nivelul de informare în situații de urgență, încrederea în sursele media, acceptarea unor narațiuni false (precum ideea că Moldova este prea mică pentru a se apăra) și statutul socio-economic precar. 

Analiza arată că acest index de vulnerabilitate are o corelație directă și puternică cu opțiunile pro-vestice sau pro-estice ale respondenților. De exemplu, în rândul segmentului cu vulnerabilitate ridicată, sprijinul pentru aderarea la NATO într-un eventual referendum este de doar 14%. În schimb, în grupul cu vulnerabilitate scăzută, sprijinul pentru NATO devine majoritar, ajungând la 52%. Discrepanțe similare, de până la patru ori, se observă și în ceea ce privește susținerea integrării europene. 

Studiul demontează un clișeu des întâlnit în analiza politică din Moldova, arătând că limba vorbită (română vs. rusă) nu este principalul factor care determină viziunile geopolitice. „A fi vorbitor de rusă sau altă limbă încă nici pe departe nu înseamnă a fi vulnerabil din punct de vedere informațional. Sunt predictori socio-demografici mult mai puternici,” a declarat Cantarji. 

Profilul demografic al segmentului cel mai vulnerabil este clar conturat: persoane în vârstă, cu un nivel de educație mai redus și care locuiesc în mediul rural. Discrepanța de vulnerabilitate între tineri și vârstnici este de aproape cinci ori, în timp ce diferența dintre persoanele cu studii superioare și cele cu studii scăzute este de peste trei ori. Aceste date sugerează că politicile de consolidare a rezilienței societății în fața dezinformării trebuie să se concentreze cu prioritate pe aceste grupuri demografice, mergând dincolo de simpla barieră lingvistică.