raport cu evenimentele și fenomenele istorice definitorii pentru epoca modernă a istoriei naționale. Autoritățile țariste au avut grijă ca revoluția de la 1848, mica unire de la 1859, precum și crearea României moderne și a națiunii române să fie pentru basarabeni procese și fenomene ale unui stat vecin. Noi am rămas cu conștiința națională de moldoveni, așa cum simțeau strămoșii noștri în momentul raptului. De-a lungul acestor două secole, mulți au fost dintre acei care au exploatat această situație, mulți o fac cu pricepere și astăzi. Beneficiile momentului par să fie mai atrăgătoare decît responsabilitatea în fața viitoriei. Stimați colegi, Noi putem blama, anatemiza, uita sau chiar aclama, dar nu putem exclude din istorie 16 mai 1812. Putem să deplîngem, să înjurăm în public această zi, dar atare abordări sînt contraproductive. Ceea ce trebuie să facem este să lucrăm în fiecare zi la anihilarea dramaticelor, tristelor și chiar dezastruoaselor efecte ale evenimentelor produse acum 200 de ani. Astăzi, noi, cei care ne considerăm elite, care ne înduioșim uneori pînă la lacrimi de modul în care sîntem întîmpinați și tratați de cetățeni, cînd ne aflăm sub acoperirea girofarurilor și a gărzilor de corp, sîntem noi oare în stare să învățăm lecțiile istoriei? Avem oare curajul și clarviziunea să renunțăm la sentimentul napoleonului microscopic și să ne transformăm în slujitori modești ai neamului? Vă las să răspundeți singuri la aceste întrebări. Vă mulțumesc. Domnul Marian Lupu: Bine. Stimați colegi, Aici încheiem ședința de astăzi a plenului Parlamentului. Ședința o declar închisă. Următoarea ședință va avea loc regulamentar, mîine, 18 mai, cu începere de la orele 10.00. Mulțumesc. O zi bună! Ședința s-a încheiat la ora 11.52. Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.