Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Alocuțiunea și intervențiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul ședinței plenare a Coaliției pentru Dezvoltarea României

„Mie dialogul cu dumneavoastră mi se pare de-a dreptul normal.
Stimați membri ai Coaliției pentru Dezvoltarea României,
Dragi întreprinzători și reprezentanți ai mediului de afaceri,
Excelențe,
Doamnelor și domnilor,

Îmi face mare plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră și să vă felicit pentru modul în care doriți să vă implicați în dezbaterea politicilor publice, pentru consecvența cu care promovați nevoia de dialog în privința măsurilor guvernamentale, de calitatea cărora depinde prosperitatea noastră, a tuturor.
Cunosc prioritățile dumneavoastră, care răspund nu doar exigențelor mediului de afaceri, ci și nevoilor societății în general, neglijate, din păcate, sistematic de către autoritățile responsabile. Îmi doresc să transformăm împreună aceste priorități în propuneri de politici sănătoase pentru România.
Dumneavoastră știți cel mai bine faptul că, în economie, măsurile greșite sau falsele priorități lasă urme adânci pentru mai mulți ani. Tocmai de aceea România are nevoie, poate mai mult decât oricând, să revină la realism și la dialog fundamentat, la echilibru și responsabilitate în privința deciziilor de politică economică.

Doamnelor și domnilor,
În afaceri, ca și în politică, promisiunile trebuie să fie urmate de rezultate. Am văzut cu toții deja celebrul program de guvernare al PSD, unde pe hârtie apar sute de kilometri de autostradă, investiții în școli, investiții în spitale, dar, în fapt, au rămas doar promisiuni. În schimb, nu există în acest program de guvernare vreo referire la sutele de modificări din legislația fiscală care, putem să spunem elegant, au afectat economia, sau, putem chiar să spunem, care v-au dat peste cap planurile de afaceri. Și dacă vorbesc de sutele de modificări, nu este o chestiune așa simbolică. Codul fiscal a fost modificat de mai multe ori decât zile ale anului trecut. Este o contraperformanță rarisimă și sunt convins că ați avut foarte mult de lucru să rămâneți updated.
Afacerile nu pot crește sustenabil dacă nu se bazează pe investiții, care să aducă dezvoltare în viitor. Același lucru este valabil și la scara economiei naționale. Însă, partidul de guvernământ a neglijat total investițiile în favoarea unei politici a efectelor pe termen scurt, ceea ce ne va costa pe toți în viitor.
Dumneavoastră ați simțit probabil cel mai acut lipsa predictibilității și a responsabilității la nivelul decidenților, care a afectat profund calitatea mediului investițional din România. Și nimic nu este mai periculos pentru economie decât lipsa încrederii, pentru că reduce apetitul de a investi și dorința de dezvoltare.
În ultima perioadă, mediul de afaceri a fost bulversat prin măsuri hazardate și intempestive, prin accidente de decizie precum renumita Ordonanță de urgență 114, care arată calitatea deplorabilă a guvernării actuale.
Investitorii și angajatorii privați resimt acut nevoia României de modernizare și dezvoltare a infrastructurii. Și nu mă refer doar la autostrăzi, ci la tot ceea ce înseamnă un standard de viață modern pentru cetățeni: spitale, școli, căi ferate, aeroporturi, infrastructură energetică și de utilități publice, infrastructură digitală și de formare în privința industriilor viitorului, chestiune mult discutată și, în principiu, total neglijată.
În schimb, guvernele PSD care s-au perindat în ultimii ani au avut o singură mare grijă: să lupte cu justiția și să și-o subordoneze. Și, pentru a-și rezolva această problemă, au sacrificat, pur și simplu, dezvoltarea României pe termen lung. Cea mai elocventă dovadă, care demonstrează indiferența față de nevoile reale ale românilor, este neglijarea investițiilor din fondurile europene, care sunt la dispoziția noastră.
Este adevărat, beneficiem de rate record de creștere economică, dar aș spune că aceasta este creșterea care amăgește. La nivelul economiei se resimte acumularea de deficite și dezechilibre, indiferent că ne referim la piața muncii, la buget, la deficitul comercial sau deficitul contului curent. De exemplu, deficitul comercial și cel de cont curent plasează România pe contrasensul evoluțiilor regionale, de vreme ce țările din regiune înregistrează excedente.
Simțim cu toții efectele volatilității și ale incertitudinii în cursul de schimb și în creșterea prețurilor, ajungând astfel la cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. În plus, apetitul tot mai crescut al Guvernului pentru împrumuturi ne-a condus la cel mai ridicat cost al finanțării guvernamentale din întreaga Uniune Europeană.
Politica bazată pe împrumuturi pe termen lung pentru a finanța cheltuieli curente nu face altceva decât să transfere în viitor nota de plată a unei guvernări dezastruoase. Vă amintiți faptul că am retrimis bugetul spre reexaminare în Parlament. Iată că, între timp, vulnerabilitățile se adâncesc – vedeți, de exemplu, situația bugetară la nivelul administrațiilor publice, care încep să explice cum stau problemele.
Solicit Guvernului să ia măsuri de consolidare rapidă a finanțelor publice și a colectării veniturilor bugetare.

Stimați întreprinzători,
Un viitor care să corespundă așteptărilor românilor nu se construiește doar de către guvernanți. Sunt absolut convins că dumneavoastră, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai dialogului social, puteți avea un rol determinant în această schimbare.
Trebuie să asigurăm cadrul implicării autentice și oneste a partenerilor sociali în dezbaterea și fundamentarea deciziilor guvernamentale. Actualmente, cadrul de dialog social denotă deficiențe, discreționarism și lipsă de respect față de partenerii sociali. O demonstrează multitudinea de acte normative neconstituționale, nefundamentate, nediscutate cu cei direct vizați, dar care ajung să producă efecte distructive majore în economie.
Îmi doresc ca deciziile guvernamentale să nu mai trateze mediul de afaceri ca subiect pasiv, obligat doar să se conformeze, fără suportul instituțional de a spune dacă și unde se greșește și de a cere măsuri discutate și fundamentate.

Doamnelor și domnilor,
În cadrul reuniunilor de la nivel european, inclusiv cu ocazia Summitului de la Sibiu, am reafirmat, împreună cu liderii statelor membre, imperativul consolidării economice a Uniunii, ca sursă indispensabilă pentru prosperitatea Europei în viitor.
Scrutinul din 26 mai a arătat, fără echivoc, că românii își doresc un parcurs european pentru țara noastră. Prin vot, românii au transmis un mesaj clar, pro-european. Eu cred puternic în acest mesaj și voi întreprinde tot ceea ce este necesar pentru a face respectată voința românilor de apărare a democrației, a statului de drept și a valorilor europene.
România europeană, în favoarea căreia românii au votat, trebuie să genereze un viitor mai bun, prin implicarea tuturor. Includ aici și românii din Diaspora. Ar fi trebuit ca guvernările din ultimii ani să propună soluții concrete, reale, pentru românii din Diaspora, care privesc cu speranță către țară.

Stimați reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României,
Am invitat recent partidele politice să semneze un pact pentru România europeană. Doresc să adresez și Coaliției pentru Dezvoltarea României o provocare similară. Dezbateți deschis și formulați soluții concrete de îmbunătățire a cadrului de guvernanță publică. Nu mai putem permite accidente administrative de tipul ordonanțelor de urgență care, lansate peste noapte, bulversează economia și societatea.
Vă invit să căutăm împreună soluțiile menite să ofere credibilitate și încredere, care să transforme dialogul social dintr-un exercițiu formal, adesea în favoarea guvernanților, într-un mijloc real de creștere a calității guvernării în România.
Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!”

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Intervenție: Dacă ne puteți spune viziunea dumneavoastră legată de punctele roșii pe care ar trebui să nu le mai trecem de acum încolo?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că este important de subliniat în acest context o dată faptul că un dialog instituțional autentic, nu unul simulat, a existat cel puțin în ultimii 4 ani și jumătate între dumneavoastră și mine. Ne-am întâlnit cam cu toți dintre dumneavoastră, nu într-un format, ci în multe formate, și am discutat aceste chestiuni. În măsura în care, sigur, acest dialog a putut să fie transferat în politici publice, acest lucru s-a întâmplat. Chiar în ultimii doi ani și jumătate a fost un pic mai dificil, dar cred că, și acesta este al doilea lucru pe care l-aș sublinia în acest context, totuși, în clasa politică încet-încet, s-a înțeles că nu se poate guverna împotriva oricărei logici economice și împotriva bunului-simț, ca să nu mai vorbim că în niciun caz nu se poate guverna împotriva celor guvernați. Este absurd. Pur și simplu! Pentru a scoate în evidență că și întreaga societate vede că așa nu mai merge, am formulat întrebările la referendum expres în acest fel. Știu că au fost mulți cârcotași care au crezut că întrebările sunt ba primitive, ba prea simple, ba prea complicate, ba inutile, ba prea multe. Oricum, răspunsul românilor a fost atât de clar, încât cel puțin pentru câteva zile, cârcotelile au încetat, că nu aveau ce să mai spună. Și răspunsul a fost între timp interpretat și de politicieni în singurul mod posibil: haideți să revenim la normalitate. Ordonanțele de urgență au fost introduse în Constituție exact pentru cum spune numele, pentru situații de urgență, pentru catastrofe, pentru o criză economică, deci pentru situații care nu pot fi prevăzute și unde este urgentă nevoie de o legiferare fie și din partea Guvernului. Acest Guvern încă nu a înțeles chiar bine, dar dacă continuați să le spuneți și dacă societatea insistă pe bună guvernare, și cu ghidajul dumneavoastră, eu sunt convins că lucrurile se vor înțelege ușor-ușor mai bine. Iar pentru o foarte bună înțelegere a acestor lucruri s-a inventat ceva ce este la baza democrației și se numește alegeri. Vom avea în continuare alegeri și românii vor putea să dea niște lecții foarte importante politicienilor. Alegerile europarlamentare cu referendumul au fost doar primul rând, urmează prezidențiale, urmează alegeri locale și urmează alegeri parlamentare, tot atâtea ocazii valoroase pentru români de a explica politicienilor ce își doresc. Sper să o facă în număr mare!

(...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Diaspora a fost, este și rămâne în atenția mea. Am spus acest lucru de la început și, din păcate, problemele nu s-au rezolvat nici măcar în partea administrativă banală.

Înainte să îmi încep mandatul a existat un mare scandal la alegerile în străinătate, din noiembrie 2014. Am modificat atunci legislația însă se vede că insuficient și iată, acum, la europarlamentare și referendum s-a repetat problema. Dar să nu vă imaginați că cineva și-a luat răspunderea. La noi s-a dezvoltat, în ultimii ani, o perfecțiune nebănuită la capitolul „fuga de răspundere”: „Ministrul de Externe? Doamne ferește, cum să fie domnul ministru vinovat? Nu, Președintele, că de ce a convocat referendum? Cei care au organizat? Vai de mine, cum să fie dânșii vinovați? Ambasadorii pe care eu i-am numit sunt vinovați! Ei trebuiau să se ocupe!” Și așa mai departe.

În fine, pot să anunț o chestiune care poate vă interesează, dar pe cei din Diaspora cu siguranță îi interesează. Am anunțat imediat după alegeri că voi constitui un grup de lucru la Administrație care elaborează propuneri pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și legislativ. Pot să va spun ca acest grup a fost înființat, a lucrat și încă în această săptămâna vom finaliza documentul care va fi înaintat tuturor autorităților responsabile pentru ca fiecare să-și poată face treaba mai bine, sperăm, pentru organizarea următoarelor rânduri de alegeri, primele fiind alegerile prezidențiale. Însă, provocarea pe care mi-ați lansat-o „cum putem să-i aducem pe români înapoi?” - obiectivul final este extrem de simplu de formulat: transformând România într-o țară profund europeană, dezvoltată, prosperă, cu o economie, o politică, și o societate care trăiește în spiritul valorilor europene pe care le tot clamăm, o țară unde, la baza tuturor lucrurilor publice, stă meritocrație, o țară cu o educație foarte performantă care creează locuri de muncă și bunăstare. În acele condiții sunt convins că mulți români din Diasporă se întorc. Un pic mai greu e să ajungem acolo, dar cred că merită să ne străduim și aș menționa doar câteva chestiuni care au fost deja începute pentru a ajunge acolo. Este evident, și dumneavoastră cu toții cunoașteți, o parte din dezechilibrele, unele destul de grave, când vorbim despre forța de muncă, ocuparea forței de muncă este, de fapt, pregătirea forței de muncă. Deci, „România Educată” programul meu prezidențial vine și în această zonă, fiindcă avem nevoie de tineri care au o pregătire foarte bună, dar și o pregătire foarte utilă. Degeaba pregătim tineri pentru meserii care mâine nu vor mai fi, dar nu îi pregătim pentru meserii care abia acum apar. Statisticile ne arată ca sistemul de educație clasic, nu numai de la noi și în altă parte, este disfuncțional din acest punct de vedere fiindcă pregătim prea mulți tineri pentru meserii care nicinu vor mai exista când vor ajunge ei în piața muncii.

O chestiune evidentă este că trebuie corelată educația cu piața muncii, lucru care parțial s-a înțeles, și parțial mai greu, iasă apreciez foarte mult multiplele proiecte pilot pe care dumneavoastră le-ați creat în diferite locuri, le cunoaștem, le-am discutat pe toate și care ne arată nu doar cum se poate, arată că se poate și acest lucru, cu siguranță, trebuie generalizat. Iar cealaltă parte, fără meritocrație lucrurile nu funcţionează. Degeaba continuă unii și alții guvernanți să-și angajeze toate neamurile, toți prietenii și tot alaiul din locul din care provin ei. Nu aşa se rezolvă problema. Noi în momentul în care vom înțelege această chestiune și voi începe să angajăm oameni, fiindcă sunt componenți, performanți și pregătiți pentru un job, atunci pot să vă garantez ca și tinerii din Diaspora vor avea curajul să se întoarcă.

Așa, când nu-i apreciază sau nu sunt suficient de apreciați de cei care i-ar putea angaja, și intra în competiție directă, pe criterii care nu sunt deloc transparente, nu-și pot planifica o carieră, nu se întorc și chestiunea de mult, pot să vă spun, că nu mai este legată decât într-o oarecare măsura discutabilă de salarizare fiindcă și în România, între timp, există job-uri foarte bine plătite, există oportunități, dar oamenii încă nu se simt confortabil fiindcă societatea nu funcţionează predictibil și nu funcţionează pe o bază bine așezată. Evident, distorsiunea nu este indusă de mediul de afaceri, ci de unele guverne total contraperformante.

(...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu nu-mi imaginez elaborarea unui concept pentru educația României de mâine fără implicarea mediului de afaceri și mulți dintre dumneavoastră sunteți implicați și știți cei care ați fost implicați, care sunteți parteneri în proiectul România Educată. Însă noi suntem deschiși, putem să gestionăm și mai mulți parteneri și vreau să vă spun aici o chestiune pe care am mai spus-o, dar e bine să se știe. Eu îmi doresc ca acest proiect să devină unul matur, unu realizabil și unul util pentru România. Nu am nicio ambiție de a finaliza acest proiect într-o lună sau în două luni, fiindcă dintre acestea s-au tot făcut, rezultatul îl vedeți când mergeți la dumneavoastră în întreprindere și întrebați la serviciul personal dacă s-au găsit acei 5 oameni de care aveți urgentă nevoie și, de regulă, nu s-au găsit.

Dacă este vorba nu de 5, ci de 50 sau de 150, mulți dintre dumneavoastră au făcut ceea ce trebuia făcut, și-au creat singuri unități de profilare, de perfecționare a personalului și funcționează deocamdată, însă aceste abordări sunt doar pe termen scurt și au probabil funcțiunea de tip bridge, să trecem dincolo până când sistemul vine cu soluții. Deci suntem deschiși, lucrăm la aceste chestiuni.

Încă un lucru aș menționa în acest context, și revin la ce ați spus: disparitățile regionale. Să știți că aici nu numai educația și nu numai felul în care sunt primiți și priviți investitorii joacă un rol. Și infrastructura joacă un rol important! Știți foarte bine, în țările din care proveniți sau cu care aveți relații de afaceri naveta este o chestiune uzuală, suportabilă și lumea nu crede că este o problemă dacă trebuie să faci naveta zeci sau chiar sute de kilometrii până la locul de muncă. La noi așa ceva, din păcate, nu este posibil. Vedeți dumneavoastră care locuiți în București sau în jurul Bucureștiului că deja o navetă de câțiva kilometrii devine un calvar, pur și simplu pentru că infrastructura nu face față.

Dacă vorbim de infrastructura pentru, de exemplu, navetă, nu trebuie să ne gândim doar la autostrăzi, chit că ele sunt o parte importantă și pentru transportul de mărfuri, și pentru conexiunile de afaceri, dar sub toate aspectele: transportul rutier, pe cale ferată, felul în care este dirijat transportul. Transportul public este total deficitar. Și dacă ne uităm la preocupările pe care le au mulți guvernanți și chiar unii edili, ca să folosesc o expresie mai colocvială, rămâi trăsnit! Ei se ocupă de cu totul, dar cu totul altceva decât este nevoie pentru a face România mai funcțională. Această decorelare între nevoia românilor și a mediului afaceri și preocupările politicienilor, această decorelare trebuie corectată. Și revin, această corecție se numește alegeri.

(...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem un pic ce s-a întâmplat în ultima vreme și de ce s-a întâmplat, dacă vorbim despre legislația în domeniul fiscal și despre entitățile care trebuie să pună această legislație în practică. O logică simplă ne-ar spune că orice guvern ar trebui să înțeleagă că va colecta bani mai mulți dacă colaborează mai bine cu cei care produc bani. Tot în același fel, o logică simplă ne-ar spune că proceduri relativ simple, care pot fi înțeles și păstrate mai mult timp, adică crearea a ceea ce numit predictibilitate, ar duce la rezultate mai bune și ar face colectarea mai facilă. În mod paradoxal, strategiile, dacă au existat - nu cred că au existat strategiile fiscale, hai să le zicem tacticile fiscale – au mers exact în contra acestei logici. Nu am o explicație. Am încercat să obțin de la diversele guverne care s-au succedat, mai multe, unul mai glorios decât celălalt. Nu am obținut niciun răspuns.

Poate credeți că acum vreau să fac iarăși campanie anti-PSD, dar asta este realitatea. Oamenii nu au avut răspuns la aceste chestiuni. De ce se face un plan de afaceri? Păi, dumneavoastră știți foarte bine. Se face un plan de afaceri ca să poți să crești afacerea, să o faci mai profitabilă, să o faci mai eficientă și să câștigi bani, până la urmă. O logică similară s-ar presupune că există când statul își face un plan. El se numește bugetul național și se aprobă prin lege.

A fost o totală harababură în proiectul care a fost aprobat de Parlament și l-am refuzat. A fost o premieră în România, fiindcă acel proiect a fost atât de prost, încât nu am vrut să semnez așa ceva, nu am vrut să fiu părtaș la această chestiune. Cu niște date care se fundamentează exact pe nimic, wishful thinking se numește așa ceva, dar nu are legătură cu realitatea. Și, în practică, putem să urmărim ce se întâmplă, fiindcă oricât s-ar feri guvernanții, din când în când trebuie să publice realizările sau contra-realizările - de obicei, contra-realizări. Când citim că s-a pornit construcția bugetului pe o creștere fantastică a colectării din TVA și ea nu se realizează, când vedem că bugetul s-a construit pe o anumită creștere a cheltuielilor cu salariile și se depășește mult această sumă, și așa mai departe, atunci înțelegem foarte repede de ce oamenii care se pricep la macro-economie sunt foarte îngrijorați. Simpla creștere economică nu arată că se întâmplă ceva sustenabil și, vedeți, în paralel cu creșterea economică crește inflația, care, de fapt, readuce creșterea în zona inițială, și așa mai departe. Nu vreau să dau acum prea multe cifre și date. Ele există, colegii mei vi le pot pune la dispoziție, însă se vede că nu a existat un plan, sau, dacă a fost un plan, a fost foarte prost.

Aceste lucruri se văd inclusiv la legiferare, nu e niciun secret. Nu trebuie să ne imaginăm că acum, prin alegeri europarlamentare și referendum, s-a schimbat comportamentul în Parlamentul național. Încă nu, mai urmează alegeri până atunci, fiindcă exact ce ați dat ca exemplu.

Noi discutăm una, românii au votat ceva foarte clar, noi toți am înțeles că trebuie să existe o schimbare, doar că ea nu se produce, fiindcă PSD se cramponează în continuare de putere și, în continuare, în Parlament, chit că nu ne place deloc, au o majoritate pe care, în ultima vreme, am numit-o majoritate toxică. Nu fiindcă sunt mulți, fiindcă nu înțeleg că trebuie să schimbe abordarea. Deci toxicitatea constă exact în inadecvarea la realitatea românească.

Intervenție: (...) Întrebarea mea este dacă prin prisma experienței dumneavoastră din mandatul actual de Președinte, dar și a experienței pe plan politic, dacă credeți că este posibilă realizarea unui pact național transpartinic în domeniul infrastructurii. Noi, mediul de afaceri, cu toată experiența și cunoștințele pe care le avem, stăm la dispoziția dumneavoastră pentru a vă ajuta să formulați politicile publice în acest domeniu. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este posibil. Eu am realizat chiar la începutul mandatului un pact pe securitate națională și apărare, care a dat rezultate. Nu toate rezultatele, să nu vă imaginați. Deci alocarea de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare se realizează, doar cheltuiala nu se realizează întotdeauna așa cum este prevăzută, dar lucrurile sunt într-o zonă care cât de cât putem să spunem că s-a mișcat. România Educată încă nu a ajuns și nici nu vreau să fac încă un pact național pe educație până când nu creștem nivelul de conștientizare, awareness. Doar atunci începe să producă rezultate o coagulare a politicilor diferitelor partide. Pe infrastructură trebuie să vă spun că nu cunosc niciun politician care spune altceva. Toți spun: avem nevoie de autostrăzi, de școli, de spitale, deci au conștientizat. Este mare lucru. Însă de acolo până la implementare este, pare-se, o distanță insurmontabilă deocamdată pentru politica românească. V-aș contrazice într-un singur punct. Ați spus: marile spitale s-au realizat doar pe hârtie. Sorry, nu s-au realizat nici măcar pe hârtie. Doar ideea a fost scrisă sub formă de text. Nu există niciun proiect, că dacă ar fi pe hârtie, ar fi măcar un proiect. Nu există. Sunt doar intenții, bune intenții. Dar, numai din bune intenții nu hrănești un popor și nu modernizezi o țară. Deci, trebuie să ajungem în faza de implementare. Cred că se poate gândi ceva de stilul un pact pentru dezvoltarea reală a infrastructurii. După ce am realizat acel pact pe apărare, a apărut așa în politică o pactomanie, toți au vrut pact pe orice. Și nu am fost de acord fiindcă nu îmi doresc să facem lucruri pro forma, prea multe înțelegeri s-au semnat în România pro forma, toate lucrurile au fost discutate, bunele intenții au fost afișate, toată lumea pleca liniștită acasă. Doar că în practică mai urma ceva, implementarea care, de multe ori, nu s-a făcut. Ca să nu menționăm situațiile în care chiar dumneavoastră cu alți guvernanți, nu cu aceștia, ați semnat diferite înțelegeri care pur și simplu ulterior au fost ignorate sau nu au fost deloc puse în practică. Or, acest obicei, de a face înțelegeri doar așa că sună bine, și politicienii sunt foarte fericiți dacă mediul de afaceri le dă o diplomă de bună purtare și pe urmă să se întâmple nimic. Eu, între timp, caut soluții care, sigur, încep cu o asumare, încep cu o înțelegere, dar se continuă cu o implementare.

(...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Impactul pe termen lung al Președinției Consiliului Uniunii Europene există și probabil o să vă surprindă răspunsul meu. România a reușit să închidă aproape 100 de dosare, ceea ce este cam dublu față de ce au realizat alții înaintea noastră sau mai mult decât dublu. România a reușit pe lângă asta să organizeze un summit, Summitul de la Sibiu, care a pus bazele strategiei pentru următorul mandat al instituțiilor europene și a fost considerat de toți participanții un succes. Așadar, România a demonstrat că are și oameni buni.

Criticile pe care le aduc guvernanților rămân și nemulțumirile mele pe care le exprim ca Președinte rămân fiindcă aceste lucruri trebuie spuse, nu are rost să ne amăgim.

Dar avem și oameni foarte buni, avem oameni foarte buni în echipele tehnice, avem oameni foarte buni în echipele de la Bruxelles, echipele de negociere și din cadrul Consiliului Uniunii, și de negociere cu Parlamentul, și iată am reușit, cu toate ca avem un guvern fără strategii viabile și fără o viziune pentru România, cu oamenii pe care totuși îi avem, să mișcăm lucrurile exact unde nu s-au așteptat majoritatea în Consiliul Uniunii Europene.

Ceea ce rămâne după Președinția Consiliului Uniunii Europene sunt două lucruri: realizările tehnice, practice, care se datorează multor specialiști care au lucrat pentru aceste chestiuni, și foarte bine au făcut, și votului la referendum, care arată ca nu doar specialiștii noștri sunt pro-europeni, ci și românii. Cred că cestea două sunt vești excelente pentru cei care poate au privit încă cu reținere și cu scepticism România din cauza contraperformanțele guvernamentale, dar și-au putut da seama că România nu numai că nu e pierdută pentru Europa, România este o țară profund pro-europeană și, contrar unei guvernări catastrofale, are oameni foarte buni.

(...)

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă doresc mult succes! Sunteți foarte ambițios. Îmi plac oamenii ambițioși și optimiști. Sper să reușiți să mișcați împreună ceva în acest sens.

În încheiere, aș spune că această declarație reprezintă o declarație care concentrează așteptările total legitime ale mediului de afaceri relevant pe care îl reprezentați și recomand politicienilor să țină seama de aceste declarații.

În al doilea rând, vă mulțumesc pentru dialogul excelent pe care l-am avut astăzi și, ca să fac și o promisiune, rămân alături de dumneavoastră!