Ai copii acasă? Privesc.Eu înregistrează lecții video cu cei mai buni profesori din Moldova. Le organizăm și publicăm pe Învaț.Online.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună ziua! Doamnelor și domnilor, sunt încântat să îl am ca oaspete astăzi pe Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, aflat pentru prima dată în România. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră.

La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum  v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, și tête-à-tête și împreună cu delegațiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens.

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani.

Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Despre acestea toate am discutat astăzi.

Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranță, politica de securitate  și parteneriatul în cadrul NATO – vă mulțumesc și cu acest prilej, domnule Președinte, pentru participarea la reuniunea șefilor de stat din țările central și est-europene ale NATO care va avea loc mâine aici, la București, la inițiativa comună a Poloniei și a României, și pentru sprijinul  acordat  acestui  eveniment, care este o continuare a formatului început în 2014 la Varșovia.

Rolul esențial pe care România și Polonia îl pot juca în întărirea securității graniței estice a Alianței Nord-Atlantice, împreună cu partenerii aliați, a reprezentat una dintre principalele teme de discuție astăzi cu Președintele Duda.

Am avut un foarte bun schimb de opinii privind contextul actual, marcat de provocări majore în vecinătatea estică – situația din Ucraina și Republica Moldova, relațiile cu Federația Rusă, dar și în plan european – criza migrației, securitatea energetică, procesele de reformă a Politicii de Securitate Europeană și de Vecinătate.

Am convenit să cooperăm strâns pentru susținerea parcursului european și a procesului de reforme ale Republicii Moldova și Ucrainei și pentru menținerea unui interes special al Uniunii Europene pentru vecinătatea estică. Totodată, am hotărât să întărim coordonarea și aprofundarea cooperării României și Poloniei în cadrul Uniunii Europene, atât în plan internațional cât și în lupta contra terorismului și, sigur, în chestiunea combaterii Statului Islamic.

Împreună, țările noastre pot fi o voce foarte puternică, atât în plan regional, dar și în cadrul Uniunii Europene.

În același timp, am avut o discuție aplicată despre modalitățile de intensificare a cooperării economice dintre țările noastre, care se află, este adevărat, la un nivel foarte bun. Dorim să valorificăm mai bine potențialul existent în acest sens și interesul oamenilor de afaceri români și poloni de a investi în cele două țări.

Acestea au fost cele mai importante teme de pe agenda discuțiilor de astăzi pe care am dorit să le subliniez cu această ocazie.

Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: „Excelențe, Domnule Președinte, Stimate Doamne, Stimați Domni, în primul rând vă mulțumesc foarte mult, domnului Președinte îi mulțumesc pentru această primire foarte ospitalieră, pentru invitația de a veni în România, la București, și pentru posibilitatea de a face această vizită.

Doresc în același timp să exprim și regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în București, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât și pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau și să spun că există specialiști la un spital din Polonia care pot să trateze pacienții după astfel de accidente și care pot să acorde sprijinul lor. Îi transmit domnului Președinte și conducerii României această deschidere a Poloniei de a acorda ajutorul său pentru că, așa cum am spus, am fost zguduiți și suntem conștienți de faptul că viața oamenilor tineri este foarte valoroasă și trebuie să ajutăm cum putem.

Vă mulțumesc, de asemenea, domnule Președinte, pentru discuțiile pe care le-am avut. Așa cum ați spus și dumneavoastră, au fost consacrate subiectelor comune și în care avem poziții comune. Am discutat mai întâi în formula restrânsă și apoi și cu colaboratorii noștri. Mă bucur foarte mult că România, care este tradițional un prieten al Poloniei, astăzi este deschisă pentru intensificarea colaborării. Nu am absolut nicio îndoială că România este partenerul strategic în această regiune și discuțiile de astăzi n-au făcut decât să confirme acest lucru.

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – și vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu și domnul Președinte, avem aceeași opinie că prezența NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianței și prezența trupelor Alianței în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural și normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câțiva ani. Această lărgire trebuie să se petreacă în continuare în mod consecvent prin intensificarea prezenței în ceea ce privește infrastructura pe care să o poată folosi și trupele noastre pentru exerciții, cât și prin prezența unităților militare ale NATO. Cu siguranță vom încerca să-i convingem de acest lucru și pe partenerii noștri atât și la întâlnirea de mâine organizată de noi în comun, cât și în formula mai lărgită la summitul NATO de la Varșovia de anul viitor, unde vor fi reprezentate toate statele membre ale Alianței.

Sper ca această politică consecventă, raportată și la situația care se dezvoltă în această parte de lume, va fi acceptată și va putea fi pusă în practică. Nu am nicio îndoială că împreună cu dumneavoastră, domnule Președinte, vom prezenta o poziție comună. Sper că vom reuși să-i convingem și pe partenerii noștri din regiune, cât și, în perspectivă globală, pe partenerii din Alianța Nord-Atlantică.

Am discutat și despre chestiunile securității energetice, lucru care are o importanță foarte mare. În prezent, Europa trebuie să încerce să-și asigure suveranitatea, vorbesc despre Uniunea Europeană aici, bineînțeles. Este vorba despre folosirea acelor resurse pe care le deținem noi, cât și de un oarecare mix energetic și de diversificarea surselor de energie. Aici am exprimat păreri comune cu domnul Președinte, și anume că trebuie găsite noi soluții. Nu ne putem permite să fie dependentă Uniunea Europeană ca piață care doar primește gaz din Rusia și această dependență să crească.

Am exprimat și dezacordul nostru în ceea ce privește Nord Stream 2. Considerăm că aceasta este o decizie politică, nu are o bază nici economică, nici de altă natură, așa că nu avem nicio îndoială că aceasta nu trebuie realizată pentru că, de fapt, nu va spori securitatea energetică a Europei, ci este doar o investiție inutilă și chiar dăunătoare din punct de vedere politic.

Sunt de acord cu domnul Președinte că o importanță enormă are dezvoltarea situației în această parte a Europei în ceea ce privește, pe de o parte, problema Ucrainei și, pe de altă parte, problema Moldovei și bazinului Mării Negre. Întrebarea în ce mod se va dezvolta această situație din Ucraina ne-am pus-o amândoi și ne-am exprimat speranța că se va instala pacea de durată pentru că acest conflict, care nu este decât înghețat, nu poate să fie acceptat pe termen lung. Ucraina trebuie să-și recapete controlul asupra granițelor proprii. Ne bucură poziția prezentată de statele Europei vestice care indică faptul că acel acord de la Minsk va trebui respectat în totalitate, nu doar pe anumite puncte, ceea ce dă o perspectivă de pace.

Amândoi, eu și cu domnul Președinte, vom fi mai mult decât observatori atenți ai situației pe viitor, ci și, dacă va fi nevoie, suntem pregătiți să întreprindem acțiuni comune diplomatice în această chestiune. Am și făcut o propunere aici în aceste chestiuni despre care am discutat – securitatea energetică, securitatea militară – să înființăm, împreună cu domnul Președinte, un comitet de coordonare prezidențial care, ulterior, va lucra detaliat asupra tuturor acestor chestiuni, care să fie permanent în legătură și să fie un consultant în toate aceste chestiuni pe care le-am atins noi astăzi în timpul discuțiilor.

Evident, este și problema migrației. Noi nu avem nicio îndoială că avem nevoie de o politică unitară în această parte a Europei. Nu suntem niciunul dintre noi de acord cu acest sistem de cote și, fiind convinși de faptul că este nevoie de acțiuni umanitare, de ajutor umanitar pentru refugiați, un lucru natural, evident, ținem să atragem atenția NATO că trebuie făcute acțiuni de prevenire, ceea ce înseamnă proces de permanentizare a păcii în zonele unde sunt încă mișcări și război și ajutor pentru refugiații care se află în taberele de refugiați, pentru ca acele condiții să fie din ce în ce mai bune și ca presiunea migranților să fie din ce în ce mai mică.

Evident, este și chestiunea colaborării economice dintre țările noastre și, la fel, suntem de acord că este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru că această colaborare economică, care este bună în prezent, cu siguranță ar fi și mai bună și mai profundă pe viitor dacă ar fi înființate legături infrastructurale de comunicare, legături rutiere, dar și pe calea ferată. Aici trebuie spus că trebuie folosite foarte bine fondurile europene în această perspectivă financiară, dar și o colaborare bună cu vecinii noștri pentru ca aceste legături nord – sud să fie realizate.

și perspectiva colaborării statelor din regiunea Mării Baltice, Mării Negre, Adriaticii ne umple de optimism. Avem speranța că se va realiza, se va continua această colaborare. Eu personal consider că ar trebui să ne direcționăm nu doar pentru o colaborare, ci pentru proiecte concrete care să poată fi derulate, atât în ceea ce privește securitatea energetică în această parte a Europei, cât și a infrastructurii rutiere, a comunicațiilor pe care și noi le considerăm foarte importante.

Încă o dată vă mulțumesc foarte mult, domnule Președinte, pentru primirea foarte plăcută, foarte deschisă și pentru discuțiile foarte concrete.”


Întrebări din partea reprezentanților mass - media:

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb de chestiunea summitului de mâine, dacă sunteți amândoi convinși că celelalte state care participă la întâlnire vor avea o porție similară cu cea exprimată de  dumneavoastră aici? și dacă în declarația care va încheia întâlnirea de mâine se va adresa o solicitare legată de prezenta armatelor Alianței în țările noastre?
Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând sperăm că toți conducătorii statelor din Europa Centrală și de Est care sunt membri ai Alianței Nord-Atlantice înțeleg situația existentă în ceea ce privește securitatea și contăm pe faptul că nu ne vom întâlni cu vreo atitudine negativă în ceea ce privește această politică de adaptare a Alianței la această situație nouă. Evident că vom încerca să-i convingem pe partenerii noștri că acești pași pe care noi îi planificăm, pe care îi propunem, dar în primul rând contăm pe faptul că niciunul dintre statele partenere din această parte a Europei nu va spune nu la soluțiile propuse de noi. Dar discuția aceasta va avea loc mâine să lăsăm pentru mâine și răspunsul la această întrebare. Sper ca acea declarație comună să includă aceste elemente de bază.   

Jurnalist:
O întrebare pentru ambii președinți, aș vrea, dacă se poate să ne explicați ce înseamnă această adaptare continuă, în condițiile în care am văzut în ultimul an exerciții permanente, noi comandamente in șapte state, forța de reacție rapidă sporită și înființarea unei forțe de reacție foarte rapide? Ce înseamnă această adaptare permanentă și cum veți reuși să îi convingeți pe acei membri mai reținuți, conservatori, care se opun unei prezențe permanente NATO în aceste țări?    
Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând trebuie să spunem un lucru și anume că realizarea a ceea ce a fost hotărât, respectiv a deciziilor de la întâlnirea anterioară acesta este un lucru care este deja în curs de realizare și trebuie finalizat, aceasta este o chestiune, dar doua chestiune pe care vreau să o spun, și am fost de acord cu domnul Președinte aici, că acele decizii care au fost adoptate au fost și mai adâncite prin localizarea, în această regiune a Europei Centrale și de Est, fiecare poate spune ce se întâmplă la el în țară, eu spun că în Polonia s-a instalat infrastructură critică, deci armament, evident această prezență rotativă a trupelor trebuie să se intensifice dar și prezența acelor unități permanente din Polonia și din toată Europa Centrală și de Est. Bineînțeles că vom încerca să îi convingem pe partenerii noștri de acest lucru, dar ce vreau eu să vă spun dacă Alianța Nord Atlantică s-a lărgit și cu statele din Europa Centrală și de Est și în perioada în care se afla doar în vestul Europei acea infrastructură și unitățile militare au fost în statele membre atunci pentru mine este o consecință naturală a lărgirii Alianței să se intensifice și să se completeze această infrastructură în statele noi membre pentru că acolo este foarte limitată sau nu există deloc, este deci un element natural al dezvoltării Alianței Nord Atlantice. De aici am folosit termenul adaptare, pentru că este o adaptare la noile condiții, în primul rând la faptul că s-a lărgit NATO și în al doilea rând raportat la situația actuală geopolitică. Din păcate, perioada de liniște deplină din Europa a rămas în urma noastră, trebuie să luptăm să revină pacea dar să ne amintim ca Alianța Nord-Atlantică este o alianță defensivă. Așadar, chestiunea de asigurare a securității este un element de bază și sunt opțiuni naturale pe care ar trebui să le facă Alianța tocmai pentru a arata că trăiește.              
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem foarte clar care este evoluția geopolitică și atunci putem să ne dăm seama și care ar putea fi adaptarea abordării NATO. Întâlnirea pe care am organizat-o împreună pentru ziua de mâine, acel mini-summit, vrea să arate că flancul estic este aici, țările din flancul estic sunt hotărâte să joace un rol destul de important în cadrul structurilor NATO și vrem, de asemenea, să subliniem importanța acestui flanc estic în situația geopolitică în permanentă schimbare. Trebuie să pornim de la definirea flancului estic. Eu am avut o propunere pe care am făcut-o deja acum câteva luni de zile la întâlnirea cu secretarul general NATO de a merge înspre o abordare a celor trie mări. Este vorba de Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Nordului. Acestea definesc flancul estic al NATO. Marea Neagră a căpătat, în contextul geopolitic nou de după ocuparea Crimeii de către Rusia, o nouă dimensiune: Marea Neagră a devenit o zonă foarte fierbinte și este nevoie de foarte multă atenție ca să nu se transforme această zonă fierbinte într-o zonă periculoasă.

De asemenea, cunoaștem abordarea în jurul Mării Baltice unde există preocupări bine motivate pentru a întări gradul de asigurare de securitate. și, în fine, trebuie să mergem până la Marea Nordului, unde există nevoia de consolidare a flancului estic. Toate aceste lucruri în esență sunt cunoscute și de NATO și de toate țările din NATO, în ce vrem noi să facem este să subliniem că această importanță geostrategică a flancului estic nu este în scădere, ci este în continuare extrem de mare. Avem tendința în lumea în care trăim, o lume a breaking news-urilor, cum se spune de multe ori, să pierdem din vedere importanța strategică a unor zone sau a unor întregi ansambluri. Este clar că în ultimele luni de zile atenția publicului s-a mutat din flancul estic și din zona Ucrainei de Est, în zona sudului. Migrația din Africa a captat foarte multă atenție. Pe urmă evoluția războiului din Siria captează atenția mediei internaționale. Evoluția valului de refugiați captează foarte multă atenție. Toate acestea fac ca în media să se discute puțin despre evoluția din flancul estic. Or, noi credem că flancul estic este astăzi poate chiar mai important decât oricând și vrem să subliniem aceste lucruri. Asta înseamnă și o adaptare NATO. Adaptarea constă, în principal, în abordarea conceptuală. Noi nu dorim ca NATO să mute atenția din flancul estic în orice altă parte, ci vrem să rămână focusată pe flancul estic, care, indiferent că este în prima, sau a doua, sau a zecea știre din jurnalul de știri, este o zonă care privește NATO și nu doar țările care se află în flancul estic al NATO. Exercițiile care s-au făcut și se fac și în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenția că această preocupare nu poate și nu trebuie să fie una temporară tactică, ci trebuie să fie o abordare geopolitică și de strategie a NATO.