conducerii statale, subordonării politice și corporative a organelor menite să asigure statul de drept? Oare nu este cazul să abordăm în Strategie modul de aplicare a unor mecanisme de prevenire a posibilităților accederii în funcții a persoanelor care prezintă anumite riscuri la adresa securității naționale. Cînd vom avea aplicarea deplină, neselectivă și eficientă a Legii privind verificarea titularilor și a candidaților la funcțiile publice, a Legii privind testarea la poligraf și altele. În problema transnistreană securitatea, Strategia securității naționale prevede necesitatea consolidării eforturilor de control al frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, dar cum gestionăm situația în interior, cum evităm influențele nocive ale posibilităților de acces din/în spațiul necontrolat al persoanelor și bunurilor care de multe ori nu sînt tocmai bune. Referitor la rolul unor state străine în menținerea riscului la adresa securității naționale a Republicii Moldova, trebuie să menționăm că avem în textul documentului vreo 5 referințe la rolul Federației Ruse în reglementarea diferendului transnistrean, în menținerea trupelor străine pe teritoriul țării noastre și despre necesitatea cooperării cu autoritățile ruse în domeniul securității naționale. Cu alte cuvinte, vom negocia și coopera eficient cu acei care atentează direct la securitatea națională, cu acei care-și mențin de 20 de ani forțele militare pe teritoriul suveran al statului independent Republica Moldova. Ne ferim a spune lucrurilor pe nume și omitem să menționăm presiunea agresivă continuă din partea Federației Ruse, nerespectarea de către acest stat a angajamentelor internaționale și a solicitărilor de neamestec în treburile interne ale țării. În loc să arătăm că anume aceasta menține situația de conflict, ne limităm a spune în continuare că retragerea munițiilor și a forțelor militare ar stimula procesul de soluționare a conflictului. Cît despre siguranța financiară a statului, țin să subliniez că menționarea evazivă a luării unor măsuri de anumite instituții pentru a spori rezistența sistemului bancar financiar față de crizele financiare sau economice externe, nu este suficientă. Experiențele recente ale unor state europene, mult mai prospere ca Republica Moldova, trebuie să ne învețe și să ne ajute să evităm pericolele crizelor financiare pentru că ele se întîmplă mai des ca războaiele, dar au un efect mult mai devastator. Onorată asistență, Concepția securității naționale, adoptată acum 3 ani, cu toate deficiențele ei, indică asupra faptului că în Strategia securității naționale se vor descrie etapele de reformare a sistemului securității naționale a Republicii Moldova. Necesitatea stabilirii etapelor de implementare a strategiilor este prevăzută expres de Legea privind actele legislative. Care sînt aceste etape, cum va fi reformat sistemul de securitate și în ce se va transforma el, nu putem distinge clar din prevederile Strategiei securității naționale. Strategia nu conține nici o estimare a resurselor financiare necesare pentru implementarea ei. Nu putem constata de cîte resurse avem nevoie, există aceste resurse, le vom avea oare pe viitor sau trebuie să credem că implementarea