Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci eu la comisie astăzi am participat şi în cadrul comisiei am propus ca acest articol să fie respins, să rămînă norma în vigoare a actualului Cod electoral, deoarece nu sînt sau nu au fost înregistrate careva dificultăţi în asigurarea dreptului de vot al studentului. Fiindcă în 60 de zile, 30 de zile, 10 zile care se dau, conform Codului electoral astăzi, studentul are posibilitate de a-şi lua certificatul respectiv, de a vota acolo unde are posibilitate. Prin propunerea pe care dumneavoastră astăzi o propuneţi, în viziunea noastră, este o pîrghie, încă o dată, a instituţiilor universitare. Că noi avem şi instituţii universitare publice de stat şi avem şi private, prin care decanii, rectorii, care astăzi şi-au pus eşarfe verzi la gît pe întreg teritoriul Chişinăului, au început să intimideze prin diferite pîrghii studenţii să voteze forţat. De aceea, noi, pentru a exclude aceste momente, pentru a exclude asemenea încălcări grave la dreptul de liber vot al cetăţeanului, propunem ca să fie exclusă această normă în propunerea dumneavoastră, adică în proiectul de lege respectiv şi să rămînă norma actuală care se prevede. Dacă dumneavoastră aveţi careva dubii la asemenea articol, urmează ca să ne întoarcem în legislativul următor, să discutăm mai pe larg, fiindcă sînt mai multe. Şi Comisia electorală astăzi la comisie a confirmat şi a susţinut poziţia noastră. Domnul Valeriu Nemerenco: Da, vă mulţumesc. Da, într-adevăr, eu am raportat pe acest caz. Am susţinut mai multe propuneri care vor fi examinate. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Deci rog ca propunerea noastră să fie pusă la vot: de a exclude articolul 84 din proiectul de lege respectiv nr.2410. Domnul Valeriu Nemerenco: Este clar. Domnul Mihai Ghimpu: Interesant, interesant: boicotarea referendumului, care este un drept constituţional al fiecărui cetăţean, este benevol, dar crearea unor condiţii tinerilor ca să participe la votare, aceasta-i de acum „forţat”? Eu aşa, printre altele. Da, ca să cunoască lumea unde este minciuna şi unde-i adevărul. Microfonul nr. 3. Domnul Anton Miron – Fracţiunea PCRM: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Domnule deputat, Dumneavoastră ştiţi şi toată sala, toţi deputaţii ştiu că regulile nu se schimbă în timpul jocului. Sînt organizaţii mondiale, unde se spune clar: cel puţin jumătate de an Codul electoral nu se schimbă. Una la mînă. Al doilea moment: unde este avizul Guvernului? Guvernul răspunde de lucrul acesta. Conform legislaţiei, unde este avizul Guvernului? Şi al treilea moment: articolul 84 сu studenţii, acesta este un lucru direct de falsificare şi acesta este lucru direct în ţara aceasta, să se mai prelungească nestabilitatea în ţara aceasta. Mulţumesc. De exclus. Domnul Valeriu Nemerenco: Da, mulţumesc. Eu am spus de la bun început: mai multe probleme sînt tehnice, care au fost acceptate şi propuse de CEC. Noi le-am analizat în comisie şi nu găsim aşa mari devieri de la aceste probleme. Plus la aceasta, ieri, cu reprezentanţii de la Consiliul Europei, am studiat, am avut o întîlnire şi am studiat aceste probleme şi nu am avut obiecţii. Mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Microfonul nr.3 sau nr.2, mai bine zis, că a ieşit mai devreme domnul Vremea. Domnul Igor Vremea: Mulţumesc. Stimate domnule raportor, Nu credeţi dumneavoastră că iată articolul pus în discuţie deci creează o bază legală pentru criminalizarea, să zicem, a sistemului electoral. Domnul Valeriu Nemerenco: Cred că nu. Eu, în primul rînd, am spus că noi vom discuta adăugător pentru lectura a doua. Domnul Igor Vremea: Deci eu vă aduc argumentul: de ce? Fiindcă articolul 39 din Codul electoral prevede expres că persoana, în cazul cînd doreşte să-şi exprime doleanţa sa de vot în altă localitate decît cea unde are reşedinţa sau domiciliu, semnează în lista electorală precum că a ridicat certificatul de vot. În cazul de faţă cu studenţii nu este prevăzută o asemenea procedură. Adică, el rămîne inclus şi în lista respectivă la locul unde îşi are domiciliul permanent. Şi, în cazul de faţă, cum propuneţi dumneavoastră, să fie şi, să zicem, unde doreşte el să se mai exprime. Adică, noi oferim iată o marjă de manipulare, să zicem. Dar eu vreau să zic: o marjă de incitare, de instigare a persoanelor la săvîrşirea unor fapte ilegale. Vă mulţumesc. Domnul Valeriu Nemerenco: Eu cred că nu este aşa. Noi doar am propus completarea şi semnarea unor declaraţii pe răspundere proprie. Aşa că aceasta va exclude asemenea situaţii. Domnul Mihai Ghimpu: Explicaţi că se ştampilează fişa de la buletin şi nu poate vota de două ori. Simplu, lucru cunoscut pentru toată lumea. Microfonul nr. 3. Domnul Eduard Muşuc – Fracţiunea PCRM: Da, vă mulţumesc. Da, două chestiuni. Prima care iarăşi se referă la problema vizată: viza de reşedinţă pentru studenţi. În primul rînd, procedura care vizează, să zicem aşa, înregistrarea, întocmirea documentelor respective, viza de reşedinţă nu este atît de complicată. Nu aşa cum a fost, să zicem aşa, în timpurile Uniunii Sovietice. Procedura este cu mult mai simplă decît a fost pe timpurile acelea. De aceea, vreau să vă zic că nu este corect să dăm drepturi, din punct de vedere cetăţeneşti, unui student, altele decît unui alt cetăţean. Există problema şi altor categorii de cetăţeni, care nu au viză de reşedinţă. Şi, în cazul acesta, vă zic, că introducerea acestei chestiuni nu doar facilitează tinerii studenţi, care nu au viză de reşedinţă, dar va crea un haos total în ceea ce priveşte organizarea zilei alegerilor, nemaivorbind despre aşa-numitul „karusel” – organizarea votării la mai multe secţii de votare, ceea ce constituie în fond fraude electorale. De aceea, lucrul acesta nicidecum nu poate fi introdus. Invers, trebuie de asigurat condiţii ca fiecare student să aibă viza aceasta de reşedinţă, să fie poate şi mai simplificată această procedură, dar totuşi să nu creăm haos în procedura electorală. Aceasta este prima chestiune. A doua chestiune. Eu cred că am fost martori cu toţii în ziua de sîmbătă – ziua de tăcere şi în ziua de duminică, cînd am avut sute şi sute de billboarduri afişate în toată republica, în fiecare oraş, pe străzi ş.a.m.d. Este o chestiune ruşinoasă, care a fost introdusă de dumneavoastră. Este o chestiune nedemocratică, deoarece în ziua de sîmbătă se interzice orice agitaţie electorală. În ziua de duminică. Atenţie, vă rog frumos. În ziua de duminică, în ziua votării să fie afişate toate billboardurile – este ceva ieşit din comun. Noi vă propunem să ne întoarcem la normalitate. Să fie anulată această prevedere pe care aţi introdus-o dumneavoastră şi, într-adevăr, să asigurăm nişte condiţii corecte, nişte condiţii democratice în ziua tăcerii şi în ziua alegerilor respective. Domnul Valeriu Nemerenco: Bine, mulţumesc. Daţi propunerea. Dacă este propunere, ea în stenogramă o să fie şi o să o discutăm la comisie. Mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: În unele ţări democratice agitaţia se face şi în ziua votării. Şi sînt cu o democraţie mult mai dezvoltată decît la noi, care am început. Da, luaţi loc, domnule Nemerenco. Raportul comisiei – domnul Pleşca. Domnul Ion Pleşca – Fracţiunea Partidului„AMN”: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, În cadrul şedinţei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a fost examinată această iniţiativă legislativă a unui grup de deputaţi. Deja Nemerenco, ca autor şi ca membru al acestei comisii, a şi adus la cunoştinţă ceea ce s-a acceptat în cadrul dezbaterii în şedinţa comisiei. Şi au mai parvenit un şir de amendamente şi propuneri. Noi propunem ca acest proiect de lege să fie votat astăzi în primă lectură, dar pentru lectura a doua să lucrăm asupra acestor propuneri şi… Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Luaţi loc. Domnul Ion Pleşca: Săptămîna viitoare. Domnul Mihai Ghimpu: Stimaţi colegi, Supun votului proiectul în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea. Aşa. Următorul proiect, nr.302, ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, adoptat la 17 iulie 1998. Prezintă informaţia Oleg Efrim, viceministrul justiţiei. Raport – comisia, domnul Corman. Vă rog. Domnul Oleg Efrim – reprezentantul permanent al Guvernului în Parlament, viceminstru al justiţiei: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege cu privire la ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, adoptat la 17 iulie 1998. Acesta este un proiect mai vechi, elaborat încă în anul 2006 de către Ministerul Justiţiei şi prezentat Parlamentului spre adoptare. Legea care… Statutul pe care îl conţine legea supusă ratificării astăzi, este inclusă pe lista celor mai importante 25 de documente ale secolului al XX-lea. Acest Statut a fost adoptat la 17 iulie 1998 la Conferinţa Diplomatică de la Roma a plenipotenţiarilor Naţiunilor Unite cu scopul de a asigura existenţa unei instituţii permanente care să-i sancţioneze pentru acţiunile lor pe cei care comit cele mai odioase crime cunoscute umanităţii. În vederea consolidării securităţii internaţionale şi în spiritul stabilirii unui sistem comun de justiţie penală internaţională, după cum îşi propune Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, ratificarea acestui document important se plasează în cadrul agendei politice a statului nostru. Statutul de la Roma prevede înfiinţarea unei noi structuri internaţionale: o Curte Penală Internaţională permanentă şi independentă, însărcinată cu anchetarea şi trimiterea în justiţie a celor mai atroce crime ale umanităţii şi crimelor de război. Avînd în vedere scopul prezentului Statut, prin ratificarea acestui instrument internaţional ţara noastră va manifesta pe plan internaţional intenţia de a stabili un sistem comun de justiţie penală internaţională şi de a consolida securitatea internaţională. Mai mult, ratificarea acestui instrument internaţional va fi o dovadă elocventă pentru Uniunea Europeană a atitudinii noastre faţă de procesul de integrare, ratificarea acestui document este o condiţie sine qua non pentru procesul de asociere, cu atît mai mult pentru aderare. Din aspect normativ sau din punct de vedere al aspectului normativ ţara noastră este gata să ratifice şi să asigure intrarea în vigoare a acestui important document internaţional. Toate pregătirile au fost realizate. Vă amintiţi că a fost sesizată şi Curtea Constituţională a ţării noastre pentru a vedea compatibilitatea cu prevederile acestui important document internaţional. Din aspect financiar, ţara noastră va trebui să suporte cheltuieli în aceeaşi măsură sau în acelaşi coeficient în care participă la finanţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, procentul nostru fiind, ţinînd cont că sîntem o ţară mică, cu un număr mic de populaţie, cu venituri modeste, este de 0,002% din bugetul total, astfel încît aceste sume nu vor fi considerabile. Din punct de vedere al aspectului temporar, statutul va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează celei de a 60-a zile după depunerea de către Republica Moldova a instrumentului său de ratificare pe lîngă Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ţinînd cont de importanţa documentului şi ţinînd cont de importanţa procesului de integrare europeană, vă îndemnăm să susţineţi acest proiect de lege şi să-l adoptăm astăzi în două lecturi. Vă mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Bine. Mulţumesc frumos. Stimaţi colegi, Poftim, ce întrebări aveţi către raportor? Nu sînt înregistraţi doritori. Mulţumesc frumos. Luaţi loc. Permiteţi-mi să ofer cuvîntul preşedintelui comisiei. Poftim, domnule Corman. Domnul Igor Corman – Fracţiunea PDM: Stimaţi colegi, Comisia politică externă şi integrare europeană a examinat acest proiect de lege, inclusiv toate avizele prezentate de comisiile permanente şi Direcţia juridică. Direcţia juridică, în avizul său, a atenţionat că prezentul statut, articolul 120, nu admite în nici un fel rezerve şi declaraţii interpretative, ceea ce impune excluderea din proiectul de lege a rezervei privind aplicarea teritorială. Comisia politică externă şi integrare europeană susţine această obiecţie şi propune excluderea punctului 3 din articolul 1 al acestui proiect de lege. De asemenea, în vederea asigurării corespunderii acestui proiect de lege Legii privind actele legislative, comisia propune omiterea sintagmei „adoptat la 17 iulie 1998” din titlul acestui proiect. Stimaţi colegi, Acest statut, Statutul de la Roma este foarte important din punctul de vedere al alinierii statului nostru la valorile universale de protecţie a drepturilor fundamentale ale omului. De asemenea, este foarte important şi în contextul negocierilor pe care le avem asupra Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, propunem adoptarea acestui proiect de lege prin adoptarea unei legi organice în primă şi în a doua lectură. Domnul Serafim Urechean: Pentru ambele lecturi, da, propuneţi dumneavoastră? Da? Întrebări nu sînt. Luări de cuvînt nu sînt. Cine este pentru aprobarea în primă lectură a proiectului nr.302, rog să voteze. Rog mîinile. Deci majoritatea. Sînteţi de acord să supun votului în lectura a doua acest proiect de lege, fracţiunile parlamentare? Nu sînt obiecţii. Cine este pentru a adopta în lectura a doua acest proiect de lege, rog să voteze. Deci sectorul. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Domnul Serafim Urechean: Zero. Zero e zero. Sectorul nr.2? – 23. Sectorul nr.3? N u m ă r ă t o r i i: – 30. Domnul Serafim Urechean: Da, cu 53 de voturi, această lege este votată în lectura a doua. Cu regret, a fost propusă încă în ׳98, în 2008 înaintată în Parlament, dar… Da, poftim, ce întrebări? Trei. Domnul Eduard Muşuc: Domnule Preşedinte, O chestiune de procedură. Nu sînt 23 de voturi la sectorul nr.2. Chestiunea n-a trecut lectura a doua. Vă rog frumos să calculaţi corect voturile, deoarece nu sînteţi 53 în sală. Domnul Serafim Urechean: Ce propuneţi, care e opinia dumneavoastră? Domnul Eduard Muşuc: Opinia mea e să votaţi la viitoarea şedinţă în lectura a doua. Nu sînteţi majoritatea acum în sală. Domnul Serafim Urechean: Să votăm încă o dată, să repetăm votul. (Rumoare în sală.) Bine, aceia erau în alt sector. Dacă dumneavoastră insistaţi, eu n-am decît să întreb deci opinia celor prezenţi în sală. Cred că trebuie să anulăm votul în lectura a doua sau ce propuneţi dumneavoastră? (Rumoare în sală.) Nu, bine, dumneavoastră n-aţi propus nimic. Da, microfonul nr.4. Domnul Mihai Godea – Fracţiunea PLDM: Domnule Preşedinte, Noi avem numărători stabiliţi de deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, ei au întreaga responsabilitate pentru acest lucru. Numărătorii au spus numărul de voturi pentru lectura a doua. Dacă unii deputaţi nu sînt de acord, n-au decît să numere deputaţii din sală. Vă mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Bine, să facem o înregistrare a deputaţilor sau ce? Da, domnule Muşuc, microfonul nr.3. Domnul Eduard Muşuc: Într-adevăr, avem numărători. Dar dacă numărul de voturi nu corespunde cu numărul deputaţilor în sală, haideţi chiar să nu insistăm asupra acestor lucruri, deoarece nu este corect. Domnul Serafim Urechean: Bine. Daţi să repetăm votul. Domnul Eduard Muşuc: Eu propun invalidarea votului în a doua lectură şi să votaţi la altă şedinţă. Domnul Serafim Urechean: Nu, dumneata multe poţi să propui. Eu propun ca noi să repetăm votul în lectura a doua. Stimaţi deputaţi, Acei care au votat în sectorul nr.3, treceţi la locurile voastre. (Rumoare în sală.) Bine, stimaţi colegi, Noi anulăm votarea în lectura a doua prin vot sau să supun a doua oară la vot. Bine, anulăm votarea în lectura a doua, dar aşa formulă. Poftim. Domnul Mihai Ghimpu: Eu îmi cer scuze. Dacă sînt pretenţii vizavi de votarea în lectura a doua, Regulamentul spune că se votează din nou şi se clarifică situaţia. De aceea, propunerea domnului Urechean a fost să revotăm din nou. Şi sînt toţi în sală. Dacă doriţi, facem apelul, prezenţa. Poftim, sectorul nr.1, 2. Sectorul nr.1, prezenţa cîţi sînt. N u m ă r ă t o r i i: – 30. Domnul Mihai Ghimpu: – 30. Sectorul nr.2? – 31? – 28. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.3? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 33. Domnul Mihai Ghimpu: – 33. Deci avem 66, 86… 94 şi cu noi 4, cu noi 2, da? (Rumoare în sală.) 96 şi a venit domnul Guma – 97. Supun votului proiectul în lectura a doua. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Sectorul nr.1? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Domnul Mihai Ghimpu: Zero. Sectorul nr.2? –22. Sectorul nr.3? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 33. Domnul Mihai Ghimpu: – 33. 22 plus 33, egal cu 55. Mulţumim. Calm, liniştit, am rezolvat problema. Continuăm şedinţa. Mulţumesc. Deci următorul proiect, nr.1775. Staţi o clipă. Da, poftim, domnule Efrim. Raport – domnul Valentin Guznac. Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. Prin acest proiect se propune concretizarea obligaţiei autorităţilor publice locale de a comunica în scris Comisiei Electorale Centrale despre apariţia circumstanţelor care impun necesitatea organizării alegerilor locale noi. Astfel, autoritatea administraţiei publice locale este obligată să informeze CEC-ul în termen de cel mult 10 zile despre apariţia circumstanţelor menţionate ... Este vorba despre demisia, dizolvarea consiliului local sau de reducerea componenţei acestuia din urmă cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Legea privind administraţia publică locală, demisia, revocarea primarului sau imposibilitatea acestuia de a-şi exercita funcţiile, faptul nealegerii şi după alegerile repetate a consiliului şi/sau primarului, necesitatea alegerii autorităţii administraţiei publice locale, consilii, primării, ca urmare a reorganizărilor administrativ- teritoriale. Astfel, redacţia articolului 139 alineatul (21) din Codul electoral impune o obligaţie generală în sarcina autorităţii administraţiei publice locale, fără a stabili însă care autoritate concretă este în final responsabilă. În acest context, în momentul în care în legislaţie nu se prevede cu exactitate autoritatea responsabilă, există riscul ca norma în cauză să devină una pur declarativă. În vederea determinării autorităţii responsabile de informarea Comisiei Electorale Centrale în caz de apariţie a circumstanţelor care impun necesitatea organizării alegerilor locale noi, se propune operarea unor modificări în Legea privind administrarea publică locală. În prezent, articolul 25 din Legea privind administraţia publică locală prevede la alineatul (3) că dizolvarea de drept a consiliului local se constată de către primar, iar acesta din urmă notifică acest fapt Comisiei Electorale Centrale. Totuşi, spre deosebire de prevederile articolului 139 alineatul (21) din Codul electoral, acesta nu conţine nici o menţiune referitor la modul şi termenul în care este făcută această notificare de către primar. Prin modificările operate la articolul 25 alineatul (3) se propune concretizarea termenului şi anume termenul de 10 zile, precum şi forma scrisă a acestei notificări din momentul dizolvării de drept a consiliului local. Concomitent, se propune ca în celelalte cazuri de apariţie a circumstanţelor care impun necesitatea organizării alegerilor locale noi, responsabil de notificarea Comisiei Electorale Centrale să fie secretarul consiliului local, operîndu-se, în acest sens, modificările la articolul 39 din Legea privind administraţia publică locală. Proiectul a fost coordonat cu toate autorităţile competente. În mod special a fost consultată opinia tuturor consiliilor locale, precum şi a Comisiei Electorale Centrale. S-a ţinut cont de propunerile acestor subiecţi. Vă rugăm să susţineţi acest proiect. Vă mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog. Sau sînt, da? Microfonul nr.4. Domnul Tudor Deliu: Mulţumesc. Eu nu am întrebare, ci aş veni cu o concretizare. Foarte des noţiunea de „secretar al consiliului” este confundată în administraţia publică locală. Deci eu aş propune, ca, în cazul apariţiei unei circumstanţe prevăzute la articolul 139 alineatul… din Codul electoral, secretarul consiliului comunică, nu, pur şi simplu, secretarul, dar secretarul consiliului comunică despre acest fapt. Domnul Oleg Efrim: Cred că putem să acceptăm, dacă acesta este termenul legal, atunci putem. Domnul Tudor Deliu: Termenul legal este secretarul consiliului. Domnul Mihai Ghimpu: Nu, nu, trebuie să ne clarificăm. Îmi cer scuze. Iată, în Chişinău aceeaşi persoană e şi secretarul primăriei, şi secretarul consiliului. Domnul Tudor Deliu: Păi, în conformitate cu Legea nr.436, secretarul consiliului este secretarul satului, comunei, oraşului, municipiului. Însă funcţia este de secretar al consiliului şi nu secretar. Secretar poate fi confundat cu un secretar din anticameră. Domnul Mihai Ghimpu: Nu, că în anticameră nu-i secretar. A murit o dată cu Uniunea Sovietică. Domnul Tudor Deliu: Există. De aceea, consider că ar fi mai raţional: secretarul consiliului comunică despre acesta, aşa cum este prevăzut de lege. Domnul Mihai Ghimpu: Dar cum, şi secretarul general al Partidului Comunist tot se confundă cu secretară în anticameră. Domnul Tudor Deliu: Noi vorbim despre proiectul nr.1775 şi nu despre altceva. Domnul Mihai Ghimpu: Bine. Atît, da? Luaţi loc, vă rog. Preşedintele comisiei, vă rog. Domnul Guznac. Domnul Valentin Guznac – deputat neafiliat: Stimaţi colegi, Onorată asistenţă, Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională a examinat la şedinţa sa proiectul respectiv de lege parvenit de la Guvern. Comisia desemnată în fond sesizează că la 26 februarie 2010 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu nr.16 pentru modificarea şi completarea articolului 139 din Codul electoral. Astfel, în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale a fost inclusă obligaţia de a comunica în scris Comisiei Electorale Centrale despre apariţia circumstanţelor care impun necesitatea organizării alegerilor locale noi. Prin urmare, în vederea determinării autorităţii responsabile de informare a Comisiei Electorale Central, prin proiectul de Lege nr.1775 din 11 iunie 2010, se propune operarea unor completări în Legea nr.436 privind administraţia publică locală. La proiectul de lege se propune completarea articolului 25 alineatul (3), articolului 39 şi a articolului 48 alineatul (3) din Legea nr.436 cu privire la administraţia publică locală. Vreau să menţionez că la proiectul respectiv de lege au parvenit avizele de la toate comisiile permanente ale Parlamentului, inclusiv de la Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului. Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională propune spre aprobare în prima lectură proiectul respectiv de lege. Şi dacă nu sînt alte obiecţii de la deputaţi, propunem să fie aprobat în două lecturi. Vă mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Luaţi loc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Supun votului aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea. Cum procedăm în lectura a doua? Cu propunerea domnului Deliu, sau clarificăm corect, ca să nu încălcăm legislaţia? Că dacă secretarul consiliului, să nu fie ca să zică: în unele locuri este şi al primăriei. Nu poate fi. Bine. Domnul Iurie Ţap: Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Legea nr. 436 prevede expres: „Secretarul consiliului satului, comunei, municipiului este şi secretarul satului, comunei, oraşului”. Domnul Mihai Ghimpu: Bine, supun votului atunci în lectura a doua proiectul. Cine este pentru, rog să votăm. Mulţumesc. Sectorul nr.2? Sectorul nr.1, vă rog. N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 0. Domnul Mihai Ghimpu: Sectorul nr. 2? − 22. Sectorul nr. 3? N u m ă r ă t o r i i: − 33. Domnul Mihai Ghimpu: − 33. Este egal cu 55. Proiectul a acumulat majoritatea. Următorul proiect, nr.1842 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Domnul Efrim, vă rog. Raport – Corina Fusu. Domnul Oleg Efrim: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Se propune atenţiei dumneavoastră proiectul de Lege privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Potrivit articolului 12 din Constituţia ţării noastre, simbolurile statului sînt drapelul, stema şi imnul, care sînt ocrotite de lege şi au drept scop de a apropia şi inspira întreaga naţiune. Normele, în prezent normele actuale cu privire la drapel se cuprind în Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Suprem al RSSM din 12 mai 1990. Ţinînd cont de faptul că Regulamentul nominalizat cuprinde norme perimate şi care nu sînt în corespundere cu prevederile articolului 12 alineatul (2) din Legea fundamentală a statului, se consideră necesară adoptarea unui nou act legislativ cu referinţă la Drapelul de Stat. La elaborarea acestui proiect de lege a fost studiată legislaţia statelor străine, aşa ca Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, România şi alte state, ale căror simboluri similar sînt reglementate prin lege. La articolul 4 proiectul elaborat stabileşte edificiile şi locurile în care Drapelul de Stat urmează a fi arborat în mod permanent, precum ar fi sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, punctele de trecere a frontierei etc. De asemenea, se menţionează că drapelul se arborează permanent în sălile de şedinţe ale Parlamentului, Guvernului, Curţii Constituţionale, instanţelor judecătoreşti şi consiliilor locale. Articolul 5 menţionează situaţiile în care drapelul se arborează doar temporar cu ocazia anumitor sărbători sau a organizării anumitor festivităţi. Suplimentar, proiectul mai conţine norme referitor la arborarea Drapelului în misiunile diplomatice ale Republicii Moldova, reguli de arborare a altor state pe teritoriul ţării noastre, precum şi interdicţii de arborare. Utilizarea Drapelului de Stat cu încălcarea normelor stabilite, precum şi profanarea acestuia, atrage răspunderea stabilită de legislaţie şi anume cea prevăzută de articolul 347 din Codul penal al Republicii Moldova. Proiectul a fost coordonat cu toate autorităţile interesate. Argumentele au fost expuse, Ministerul Justiţiei a ţinut cont la elaborarea proiectului. Acestea fiind spuse, vă rugăm să susţineţi aprobarea proiectului în primă lectură şi adoptarea acestuia în lectura a doua. Vă mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Mulţumesc frumos. Întrebări către raportor. Sînt întrebări? Da, poftim, microfonul nr. 5. Domnul Valeriu Munteanu – Fracţiunea PL: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Este vorba de o propunere. Este binevenită şi oportună adoptarea unei Legi speciale privind Drapelul de Stat. Este regretabil faptul că acum cîţiva ani unul dintre liderii actualei opoziţii declara că tricolorul este drapel fascist. El astăzi ne dă lecţii despre patriotism şi statalism. Doar o singură obiecţie. De fapt, este o propunere. În lege nu este prevăzut modul în care cetăţenii Republicii Moldova, persoanele fizice şi juridice, altele decît cele prevăzute la articolul 4 pot arbora Drapelul de Stat. De aceea, propun ca articolul 4 alineatul (4) să sune în felul următor: „Drapelul de Stat poate fi arborat de persoane fizice la domiciliu sau la reşedinţa lor, precum şi de persoane juridice, altele decît celea prevăzute la articolul 4 alineatul (1), la sediile acestora”. Mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Da, poftim, autorii. Domnul Oleg Efrim: Vă mulţumesc, domnule deputat. În principiu, cadrul pe care noi îl propunem nu împiedică în nici un fel persoanele private să arboreze drapelul, ţinînd cont de prevederile legii, ţinînd cont de acele interdicţii unde nu se poate de arborat drapelul. Dar dacă consideraţi necesar de a concretiza într-o normă a acestei legi, atunci poate nu la articolul 4, unde este vorba despre arborarea permanentă a drapelului, dar să găsim un alt loc în textul legii, unde să prevedem această posibilitate. Domnul Serafim Urechean: Da, mulţumesc. Alte întrebări? Nu sînt. Luaţi loc. Cuvînt i se oferă preşedintelui comisiei. Poftim, doamnă Corina Fusu. Doamna Corina Fusu: Comisia de specialitate a examinat acest proiect de Lege cu nr.1842, proiect de Lege privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Proiectul de lege nominalizat vine să lichideze lipsa unui act legislativ, care să se afle în strictă corespundere cu prevederile articolului 12 alineatul (2) din Legea Fundamentală a statului şi conţine prevederi ce ţin de edificiile şi locurile în care Drapelul de Stat urmează a fi arborat în mod permanent; situaţiile în care Drapelul de Stat se arborează doar temporar cu ocazia anumitor sărbători sau a organizării unor festivităţi; norme privind arborarea Drapelului de Stat în misiunile diplomatice ale Republicii Moldova, reguli de arborare a drapelelor altor state pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi interdicţii de arborare. În procesul elaborării proiectului de lege a fost studiată şi luată în considerare legislaţia altor state, precum România, Federaţia Rusă, Letonia şi Lituania. Necesitatea adoptării unui act legislativ transpare inclusiv din faptul că normele cu privire la Drapelul de Stat se cuprind în Regulamentul cu privire la Drapelul de Stat al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Suprem al RSSM din 12 mai 1990. Este de menţionat că dintre cele patru comisii care au prezentat avize, respectiv Comisia protecţie socială, sănătate şi familie, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice, Comisia politică externă şi integrare europeană, doar Comisia economie, buget şi finanţe a venit cu următoarele propuneri. 1. De completat proiectul de Lege cu prevederi ce ţin de cerinţe către încălcarea prevederilor prezentei legi, inclusiv de stabilit că profanarea sau pîngărirea Drapelului de Stat atrage după sine responsabilitatea conform legislaţiei. 2. Este oportun de a prevedea în textele proiectului de lege cerinţele specifice întrebuinţării imaginii Drapelului de Stat (drept element în cazul emblemelor, distincţiilor de stat, simbolurilor heraldice pe nave aeriene, marine etc.). De asemenea, Direcţia juridică a Parlamentului a venit cu unele propuneri de ordin tehnic. Spre exemplu, la articolul 3 alineatul (2), cu titlu de precizare, se propune sintagma: „răspunderea stabilită de legislaţie” de substituit prin sintagma: „Răspundere contravenţională sau penală”. La articolul 4 alineatul (2), litera d) pentru a fi în conformitate cu terminologia utilizată în Codul vamal sintagma: „punct de trecere a frontierei” de completat cu sintagma: „de stat”. De asemenea, la articolul 13 litera a), sintagma: „Hotărîrea Parlamentului” urmează a fi substituită prin sintagma: „Hotărîrea Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti”. La articolul 7, pentru definitivarea ideii, Direcţia propune completarea dispoziţiei articolului cu următoarea sintagmă: „ , respectînd condiţiile de arborare, prevăzute de prezenta lege”. De asemenea, zilele acestea, în comisie au venit mai multe propuneri din partea Academiei de Ştiinţe. Iată de ce comisia de specialitate propune aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură cu examinarea în comisie pentru a doua lectură a amendamentelor care au venit pe parcurs în comisie. Domnul Serafim Urechean: Mulţumim frumos. Stimaţi colegi, Supun votului aprobarea acestui proiect de lege în primă lectură. Doamna Corina Fusu: Are întrebare. Domnul Serafim Urechean: Da, poftim. Microfonul nr. 5. Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Doamnă Fusu, În aceeaşi ordine de idei, o propunere. În legislaţia Republicii Moldova nu există reglementări speciale care ar clarifica cum trebuie intonat imnul Republicii Moldova şi folosirea sigiliilor cu stema Republicii Moldova de către autorităţile şi instituţiile publice. În această ordine de idei, ar fi binevenit în cadrul comisiei să fie elaborate asemenea prevederi. Mulţumesc. Doamna Corina Fusu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Vom ţine cont de aceste propuneri pentru lectura a doua în comisie. Dar vom examina în comisie. Domnul Serafim Urechean: Stimaţi colegi, Supun votului aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege. Cine este pentru, rog să voteze. Nu majoritatea, dar 100 de procente „pro”. Iată ce înseamnă patriotism pro – Moldova. Bravo. Mulţumim frumos. Deci în lectura a doua, probabil, comisia va activa şi săptămîna viitoare în lectura a doua. Da, vă rugăm frumos. Deci nr. 1811, proiectul de Lege cu privire la fondul ... Este în …? Domnul Mihai Ghimpu: Nu, nu. Domnul Serafim Urechean: Nr. 2325. Poftim. Cine? Eu nu am. Domnul Mihai Ghimpu: Nr. 2325 prezintă domnul Magdei şi raportor − doamna Liliana Palihovici. Domnul Mihai Magdei – viceministru al sănătăţii: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi domnilor deputaţi, La 15 iulie 2010 a fost adoptată Legea nr.186 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Conform acestui act legislativ, s-a format fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale s-a format în proporţie de 1% din suma veniturilor totale acumulate pe contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Dacă bugetul companiei prevede 3,4 miliarde lei, atunci fondul de 1% este egal cam cu 34 de milioane, peste 34 de milioane de lei. Şi, luînd în consideraţie că modificările respective ale cadrului legislativ au fost aplicate nu de la începutul anului 2010 şi în vederea neadmiterii deficitului bugetului fondatorilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, am venit cu proiectul de a forma fondul în cauză pe perioada pînă la sfîrşitul anului în mărime şi în proporţie de 0,5% din suma veniturilor. Ceea ce constituie 17 milioane 172 mii lei, alocate din contul micşorării respective a fondului de rezervă. Aceşti bani vor fi redirecţionaţi pentru implementarea tehnologiilor noi de diagnostic şi tratament cu procurare de utilaj medical contemporan, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra sporirii calităţii serviciilor medicale. Mulţumesc pentru atenţie. Domnul Mihai Ghimpu: Întrebări? Nu sînt. Luaţi loc, vă rog, domnul viceministru. Domnul Mihai Magdei: Mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Doamna Palihovici. Doamna Liliana Palihovici: Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul nr. 2325 cu privire la modificarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 şi, cu majoritatea voturilor deputaţilor membri prezenţi la şedinţa comisiei, propune proiectul spre examinare şi aprobare în şedinţa de plen a Parlamentului. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Întrebări nu sînt. Microfonul nr. 3. Doamna Oxana Domenti: Doamnă preşedinte a comisiei, Aş vrea să vă întreb: cum va fi administrat acest fond de modernizare şi de dezvoltare al prestatorilor de servicii medicale? Doamna Liliana Palihovici: În nota informativă a Guvernului care vine anexată la hotărîrea de Guvern cu acest proiect este scris clar că aceste fonduri vor fi administrate în baza unui Regulament, aprobat de către Ministerul Sănătăţii şi CNAM. Doamna Oxana Domenti: În baza căror criterii? Doamna Liliana Palihovici: Regulamentul. Am zis, în notă. Doamna Oxana Domenti: Deci nu este clar încă deocamdată. Doamna Liliana Palihovici: Regulamentul va fi elaborat, criteriile, Regulamentul va fi elaborat de către minister şi CNAM. Totodată, la baza acestui Regulament vor sta: distribuţia corectă a fondurilor pentru proiectele care vor fi selectate în bază de concurs, orientate să îmbunătăţească baza tehnico-materială a instituţiilor medicale. Doamna Oxana Domenti: Mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Atît, da? Doamna Oxana Domenti: Da. Nu am întrebări faţă de raportor. Dar aş vrea să vin cu un comentariu faţă de această lege, pînă la punerea la vot, dacă îmi permiteţi. Domnul Mihai Ghimpu: Luaţi loc, doamnă preşedinte. Poftim. Doamna Oxana Domenti: Stimaţi colegi, Aş vrea să vin doar cu o mică informaţie. Aş vrea să aduc la cunoştinţa dumneavoastră că Fracţiunea PCRM va susţine acest proiect de lege, pentru că, în principiu, acest fond de modernizare şi dezvoltare a fost creat în baza iniţiativei noastre legislative, ulterior preluată de către Guvern. Noi nu pretindem la titlul de autor. Ne bucurăm că acestei idei i s-a dat viaţă, i s-a dat în final viaţă. Şi sperăm că acest fond va fi gestionat şi administrat în condiţii transparente şi vom monitoriza cu stricteţe administrarea acestui fond. Vă mulţumesc pentru atenţie. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim şi noi. Stimaţi colegi, Nu mai sînt întrebări. Supun votului aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Sînteţi de acord şi în lectura a doua? Da? Cine este pentru adoptarea în lectura a doua a proiectului, rog să voteze. Majoritatea. Dar sectorul nr. 2? N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 32. Domnul Mihai Ghimpu: − 32. Sectorul nr. 2? – 31. Sectorul nr. 3? N u m ă r ă t o r i i: − 32. Domnul Mihai Ghimpu: Unanim. Mulţumim. Următorul proiect, nr.2286. Prezintă domnul viceministru al sănătăţii Mihai Magdei. Ca să vă eliberăm, domnule viceministru, să mergeţi la serviciu să lucraţi şi apoi vom examina nr.2124. Este proiectul? Domnul Mihai Magdei: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi domnilor deputaţi, Ministerul Sănătăţii a analizat îndeplinirea Legii din 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi a legilor din 1997−1998 şi vine cu următoarele. Ca urmare a analizelor practicii internaţionale, cît şi în scopul realizării politicii de stat în domeniul medicamentului, asigurării accesibilităţii economice a populaţiei la medicamente s-a impus revizuirea cadrului legislativ. Referitor la Legea nr. 1456 din 25 mai 1993 aceasta se completează cu un şir de noţiuni. Astfel se face o precizie a noţiunii de preţ la achiziţii a medicamentului care constituie preţul inclus în modul stabilit în Catalogul Naţional de preţuri de producători la medicamente cu deducerea rabatului comercial obţinut, menţionat în proforma, factura fiscală a producătorului. De asemenea, pentru prima dată se include noţiunea de „rabat comercial”, care are menirea de a reduce preţul de achiziţii a medicamentelor,convenite anterior între furnizor şi beneficiar. Totodată, se împuterniceşte Guvernul de a introduce restricţii la importul medicamentului, refuz în eliberarea autorizaţiilor de import, în cazul în care medicamentele nu sînt incluse în Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente. În partea ce ţine de operarea modificărilor şi completărilor la Legea nr.1409 din 1997 cu privire la medicamente, menţionăm că aceasta se referă la normele primare referitor la înregistrarea preţurilor de producător la medicamente. Aşadar, se includ în legea respectivă noţiuni privind acest mecanism, precum şi definiţia de medicament original şi medicament generic, care se evaluează la preţuri diferite. De asemenea, se lărgesc atribuţiile Ministerului Sănătăţii privind circulaţia medicamentelor în baza mecanismului de înregistrare a preţurilor de producător. Concomitent, se introduce un articol nou cu prevederi generale referitoare la crearea şi gestionarea Catalogului naţional de preţuri de producător la medicamente. Aşa o monitorizare a preţurilor de la producător, dar nu din vamă va conduce la micşorarea preţurilor la medicamente. În orice caz, în primele 3−4 luni de zile după implementarea concepţiei la stabilizarea preţurilor, deoarece, dacă analizăm preţurile la medicamente în anul 2009, în prima jumătate, preţul la medicamente s-a majorat cu anul 2008 cu 16%, iar în 2010, în primele luni, în ianuarie, februarie, martie − cu 6%. De la momentul de cînd în ultimele 3 luni de zile s-a început analiza, preţurile s-au stabilizat. În ceea ce priveşte modificările ce se operează la articolul 77 din Codul contravenţional al Republicii Moldova se introduce un alineaţ nou de eliberare a medicamentelor din întreprinderile farmaceutice sau prezenţa în stocul farmaciilor şi a filialelor lor a medicamentelor fără etichete cu fişă latentă, după excluderea fişelor latente. Aceasta este nevoie de a introduce. Şi celălalt totuşi prevede înaintarea şi amplasarea farmaciilor, introducerea unor normative speciale la amplasarea farmaciilor, mai ales în municipiul Chişinău şi în satele Republicii Moldova. Tot. Domnul Mihai Ghimpu: Atît? Domnul Mihai Magdei: Atît. Domnul Mihai Ghimpu: Întrebări? Microfonul nr.3. Doamna Oxana Domenti: Aş avea cîteva întrebări la raportor. Domnule ministru, Aş vrea să fac cîteva precizări. Avem aici în proiect noţiunea de „preţ de achiziţie”, da, şi înţeleg că acest preţ de achiziţie va fi cel care va fi înregistrat în noul catalog de preţuri. Dar, conform definiţiei prezentate, preţul de achiziţie este preţul efectiv achitat producătorului conform facturii fiscale. Ce ne facem cu cheltuielile de laborator, de transportare, de vămuire? Se vor include acestea în preţul de achiziţie? Pentru că această noţiune nu presupune acest lucru şi ulterior vom avea probleme la acest capitol. Domnul Mihai Magdei: Stimată doamnă deputat, Numaidecât preţurile de transport, preţurile de control de laborator vor fi incluse aici în preţurile formate. Dar problema constă în aceea că preţurile introduse numaidecît de la producător şi studiate de la producător, includerea preţurilor dă posibilitate ca rabatul acela comercial să fie mult mai mic decît ceea ce se include din vamă. Doamna Oxana Domenti: Noi înţelegem procedura. Atît doar că în această definiţie, deci definiţia prezentată astfel în lege nu va permite importatorului de medicamente să adauge la preţul de achiziţie şi cheltuielile de transportare şi de vămuire, şi atunci vom avea probleme cu înregistrarea acestui preţ. Văd aici o disconcordanţă, cel puţin cu această definiţie prezentată în proiectul de hotărîre de Guvern în care au fost incluse aceste cheltuieli, au fost incluse în această definiţie. Deci propunerea mea ar fi să fie completată această definiţie. Domnul Mihai Magdei: Bine, noi… Stimată doamnă, Noi am… Doamna Oxana Domenti: Am discutat acest lucru. Domnul Mihai Magdei: … venit cu prima lectură. Dacă vor fi propuneri noi lucrurile acestea le vom prevedea în lectura a doua şi vom mai discuta împreună această problemă. Doamna Oxana Domenti: Şi o altă întrebare pe care aş vrea să v-o pun, ţine de stabilirea normativului de rentabilitate de pînă la 15% pentru producătorii autohtoni, da. Care este rostul sau sensul acestei restricţii sau acestui nou normativ introdus şi despre ce fel de rentabilitate este vorba, pentru că avem rentabilitate pe profit, rentabilitate pe cheltuieli, pe produs, pe activitate, pe lună, pe an, deci nu este clar despre ce fel de rentabilitate este vorba şi într-o formă cum este prezentată astăzi în lege aceasta va duce… este o măsură împotriva producătorului nostru autohton. Care este părerea dumneavoastră? Domnul Mihai Magdei: Părerea noastră este următoarea. Specialiştii de la Agenţia Medicamentului, specialiştii şi diferiţi experţi de la Banca Mondială au examinat aceste 15% şi au ajuns la concluzia că nu afectează producătorul intern, deoarece noi avem pildă cînd un medicament importat, să zicem produs în Ucraina, ajunge pe piaţa noastră, de pildă, cu X, cu 8 lei, dar acelaşi medicament care se ambalează, se reambalează, se fabrică aici, în Republica Moldova, cam ajunge pe piaţă cu 15 lei, deci este o diferenţă foarte şi foarte mare de preţuri. Iată aici adausul acesta comercial ne va da posibilitate ca să ne aranjăm cît de cît nişte preţuri convenabile, ca să nu depăşească foarte mult ceea ce se importă. Doamna Oxana Domenti: Domnule ministru, Ieri, la şedinţa comisiei am discutat şi reprezentanţii Agenţiei Medicamentului ne-au spus că această normă nicidecum nu a fost propunerea Agenţiei Medicamentului şi că aceasta nu a fost într-un fel sau altul fundamentată, iar argumentele dumneavoastră precum că aceste propuneri au venit de la experţii Băncii Mondiale şi mai mult nu sînt argumente pentru noi, deoarece este clar că această instituţie este una care va promova importurile şi nu va stimula producătorii noştri autohtoni. Eu cred că trebuie să ne apărăm interesele noastre naţionale şi să revedem această normă. Domnul Mihai Magdei: Îmi daţi voie, doamnă… Domnul Mihai Ghimpu: În lectura a doua, domnule Magdei. În lectura a doua clarificaţi. Căci votăm în primă lectură şi în lectura a doua clarificaţi toate aceste probleme abordate de doamna deputat. Doamna Oxana Domenti: Mai pot pune întrebări? Domnul Mihai Ghimpu: Două minute au epuizat deja. Microfonul nr.2. Domnul Igor Vremea: Mulţumesc. Domnule ministru, O întrebare către dumneavoastră. Iată articolul 2 din proiectul care… în partea ce vizează modificarea articolului 8 – controlul de stat în domeniul medicamentelor, mie mi se pare că alineatele (2), (4) sînt de prisos de fapt, fiindcă la alineatul (1) se stipulează că, iată, anumite instituţii vor exercita atribuţiile de control conform legislaţiei şi în cazul de faţă nu are, dar aceste atribuţii sînt în legislaţia specială enunţate şi, respectiv, alineatele (2), (4) eu cred că aici este inutilă utilizarea. Domnul Mihai Magdei: De acord. Domnul Igor Vremea: Sau concretizarea aceasta, eu… mi se pare… Domnul Mihai Magdei: De acord, discutăm şi ajungem la un consens. Domnul Igor Vremea: Şi a doua întrebare. Articolul 61 care se preconizează a fi introdus, deci spuneţi-mi, vă rog, o să implice careva cheltuieli, iată instituirea acestui catalog naţional de preţuri sau nu? Şi dacă da, atunci au fost ele prevăzute sau preconizate undeva sau nu? Domnul Mihai Magdei: Da, ele sînt prevăzute de către hotărîrea de Guvern. Aceste probleme au fost discutate la Guvern, a fost elaborată şi adoptată o hotărîre de Guvern. Este creată o direcţie specializată în Ministerul Sănătăţii, care conlucrează cu Ministerul Economiei. Desigur, sunt cheltuieli şi au fost prevăzute. Domnul Igor Vremea: Mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Microfonul nr.3. Doamna Valentina Stratan – Fracţiunea PDM: Mulţumesc, domnule Preşedinte. Domnule ministru, Aş vrea şi eu doar cu două argumente în favoarea necesităţii aprobării acestui proiect de lege. Republica Moldova este unicul stat din regiune unde nu se fac şi nu se înregistrează preţurile de la producător la începutul anului. Acest lucru conduce la mai multe fenomene nedorite. Doar cîteva studii care au fost la circa 22 de medicamente, preţul de la producător pînă la cumpărător a depăşit 862%. Dat fiind faptul că această problemă este complexă şi foarte importantă, noi, în cadrul discuţiilor din comisie, ieri, am stabilit că vom iniţia discuţii cu Agenţia Medicamentului, cu factorii de decizie, vom îmbunătăţi acest proiect de lege şi vom face ca să fie unul funcţionabil, dar să rezolve problemele pe care le avem. În lectura a doua, pentru lectura a doua. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Domnul Mihai Magdei: De acord, stimată doamnă deputat. Dacă este vorba acum de stabilizare, în viitor totuşi va fi vorba de micşorarea preţurilor. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim, domnule Magdei. Luaţi loc, vă rog. Comisia, vă rog. Doamna Palihovici, raportul comisiei. Doamna Liliana Palihovici: Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a examinat proiectul nr.2286 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative. În procesul discutării proiectului au parvenit mai multe propuneri referitor la normativul procentului rentabilităţii, înregistrarea preţului de producător, controlul de stat în domeniul stabilirii preţurilor. Totodată, întrebări au apărut referitor la rabatul comercial. Deoarece deputaţii, membri ai comisiei, ieri, nu au primit răspunsuri la toate întrebările şi deoarece argumentul de ce 15% trebuie să fie inclus ca normativul rentabilităţii, comisia propune examinarea şi aprobarea acestui proiect în primă lectură, cu dezbateri ulterioare şi precizarea tuturor întrebărilor abordate de către deputaţi în comisie la şedinţa de ieri. Domnul Mihai Ghimpu: Întrebări, vă rog? Nu sînt. Luaţi loc, doamnă Palihovici. Aveţi întrebări? Eu întreb întrebări, ştiu că v-aţi înscris. S-a înscris doamna Domenti pentru luări de cuvînt. Vă rog, doamnă Domenti. Doamna Oxana Domenti: Stimată audienţă, Stimaţi colegi, Subiectul vizat de proiectul supus astăzi dezbaterilor, cel de reglementare a pieţei farmaceutice din Republica Moldova, inclusiv de reglementare a preţurilor la medicamente, este unul de maximă sensibilitate şi de maximă importanţă pentru că piaţa farmaceutică este una specifică, este o piaţă pe care se vînd medicamente, se vînd produse de care sîntem cu toţii interesaţi şi, în acest sens, deci pentru reglementarea acestei pieţe specifice este nevoie de o abordare complexă, de o abordare consecventă, de o abordare profesionistă şi responsabilă. Anume printr-o astfel de abordare a reuşit Guvernul anterior să asigure stabilitatea pe parcursul a mai multor ani pe această piaţă, pe piaţa farmaceutică, să menţină la un control constant preţurile la medicamente, să asigure accesul sporit la medicamente al populaţiei, să asigure calitatea şi stabilitatea medicamentelor, precum şi securitatea farmaceutică. În ultima perioadă, spre regret, asistăm şi semnalăm distorsiuni enorme pe piaţa farmaceuticii şi, în special, cele legate de majorări esenţiale de preţuri. Statistica înregistrează că preţurile au înregistrat o creştere de mai mult de 22% chiar în ultimul an şi aceasta, menţionez, pe fundalul unor preţuri stabile la medicamente pe piaţa mondială, fapt care demonstrează ferm că responsabilitatea pentru aceste fenomene stă pe umerii actualei guvernări şi demonstrează doar o administrare ineficientă a acestui domeniu. În opinia noastră, noul mecanism de reglementare a preţurilor care ni se propune astăzi spre dezbatere, bazat spre înregistrarea de preţuri de producţie a medicamentelor, deci proiectul propus de Guvern şi vizat de proiectul de lege este unul nefuncţional şi nelucrativ, rigid în administrare şi, cel mai grav, se caracterizează printr-un grad înalt de subiectivism şi, respectiv, oferă posibilităţi sporite de corupţie. La baza acestui mecanism nou sau a acestui proiect stă modelul preluat din România, care a fost copiat trunchiat, dar în scopuri coruptibile cu anumite modificări. În această ordine de idei, aş dori să menţionez că vecinii noştri, spre exemplu, aplică acest mecanism nu pentru toate medicamentele înregistrate pe piaţă, ci doar pentru cele esenţiale şi vitale, precum şi pentru acele care se oferă în baza unor reţete compensate din fondurile de asigurări. Modelul care ni se propune astăzi prin acest proiect de lege, în opinia noastră, va genera un şir de consecinţe negative cu care deja mai multe ţări care au implementat acest proiect se confruntă şi anume dispariţia medicamentelor ieftine de pe piaţă, reducerea accesului la medicamente a populaţiei din zonele rurale va conduce la deficitul unor medicamente pe piaţă, precum şi la dezvoltarea corupţiei şi protecţionismului. Proiectul de lege conţine şi măsuri orientate împotriva producătorilor autohtoni prin normarea nivelului de rentabilitate, fapt care poate împiedica dezvoltarea sectorului farmaceutic autohton şi va conduce la diminuarea securităţii farmaceutice a ţării noastre. Considerăm că proiectul de lege este unul defectuos şi care nu va soluţiona problema majorării preţurilor. Mulţumesc pentru atenţie. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim şi noi. Stimaţi colegi, Supun votului aprobarea proiectului în primă lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea. Următorul proiect, nr.2124, doamna Palihovici. În calitate de prezentator şi raportor, da? Doamna Liliana Palihovici: Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă a fost elaborată în scopul realizării politicii în domeniul activităţii farmaceuticii, organizării managementului raţional al medicamentelor, armonizării cu nomele europene, ţinîndu-se cont de problemele existente în Republica Moldova în acest domeniu şi de problemele abordate în special de către reprezentanţii Uniunii Farmaciştilor care s-au adresat de nenumărate ori în Comisia protecţie socială, sănătate şi familie cu subiectele vizate în această iniţiativă legislativă. Iniţiativa vine să modifice şi să completeze Legea nr.1456 din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică. Extinderea neregulamentară a farmaciilor comunitare şi a filialelor acestor farmacii creează mari dificultăţi în asigurarea respectării normelor de livrare a medicamentelor, precum şi în realizarea scopului principal al farmaciei comunitare, acordarea asistenţei cu medicamente şi a altor servicii farmaceutice orientate spre beneficiul pacientului. Totodată, absenţa normativelor de extindere a farmaciilor a creat situaţia în care, spre exemplu, în centrul municipiul Chişinău sau centrul municipiului este împînzit de farmacii, iar la periferie accesibilitatea la farmacii este redusă. Astfel, necesitatea acestor normative de extindere a farmaciilor este stânjenită. Azi, în astfel de situaţii se află şi oraşul Bălţi, oraşelul Sîngerei, oraşul Cahul, precum şi alte oraşe din Republica Moldova. De asemenea, în vederea armonizării tehnologiei la cea a Uniunii Europene, este necesar de a fi introdusă noţiunea de „farmacie comunitară”. Este cunoscută şi situaţia economică extrem de dificilă a farmaciilor comunitare amplasate în localităţile rurale. În legătură cu capacitatea scăzută de cumpărare a medicamentelor de către populaţia de la sate aceste farmacii deseori eliberează medicamente pe datorii. Rulajul mic condiţionează crearea de datorii creditoare faţă de furnizori. Se acumulează datorii pentru întreţinere. Pentru motivarea activităţii în continuare a acestor farmacii se înaintează propunerea de a le scuti de la taxa pentru amplasare. În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri de încurajare, multe dintre aceste farmacii îşi vor sista activitatea. Procesul de sistare deja a început. În cadrul discuţiei sau al pregătirii acestei iniţiative am avut diverse opinii chiar şi în cadrul comisiei. Şi vreau încă o dată să spun că acest proiect urmăreşte să promoveze repartiţia echitabilă şi asigurarea accesibilităţii egale a populaţiei la medicamente. În baza raportului Institutului Austriac pentru Sănătate, intitulat „Farmacia pentru comunitate în Europa” se arată că nereglementarea, adică eliminarea unor criterii demografice şi geografice la înfiinţarea unei farmacii conduce la creşterea numărului de farmacii în marele zone urbane şi la reducerea numărului de farmacii în medul rural, la scăderea accesului la servicii farmaceutice a populaţiei în special din medul rural. În experienţa României, spre exemplu, şi în legislaţia ei este stabilită o distanţă de 200 de metri între farmacii şi aceasta conduce la eliminarea înfiinţării haotice a farmaciilor şi la concentrarea acestora în marele centre, arterele comerciale fără a se ţine cont de interesul populaţiei, să aibă acces la serviciul de medicamente. Totodată, vreau să aduc aici încă un argument întru susţinerea acestei iniţiative, că grupul farmaceutic al Uniunii Europene încă în 1989 a publicat Carta farmaciei europene care este un document model pentru ţările membre ale Uniunii Europene şi pentru ţările care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene în care în punctul 5 se spune foarte clar că protejarea sănătăţii publice impune repartizarea farmaciilor cu circuit deschis pe baza unor criterii geografice şi demografice. Astfel, cu aceste argumente aduse, rog susţinerea dumneavoastră. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Întrebări? Microfonul nr. 3, domnul Voronin? Microfonul nr.3. Doamna Valentina Stratan: Doamnă Palihovici, Nu am o întrebare, vin întru susţinerea proiectului dumneavoastră şi vreau să vă amintesc că în 2008 Parlamentul de atunci a adoptat proiectul de Lege nr.1806 care conţinea aceste prevederi pe care le propuneţi şi dumneavoastră, pentru că şi prin acel proiect de lege, şi prin proiectul dumneavoastră, de fapt, se urmăreşte scopul de a atinge sarcina pe care o are orice farmacie în activitatea sa, dar scopul este asigurarea cu medicamente a cetăţenilor. În cazul în care toate farmaciile se amplasează ca păianjenul în anumite zone geografice, iar în altele sau zonele periferice nu au, cetăţenii nu pot fi asiguraţi cu aceste medicamente. De aceea, propun să susţineţi acest proiect de lege şi să comasaţi acest proiect de lege cu proiectul nr.1806 în lectura a doua. Să revenim la acel proiect de lege, căci este unul foarte bun. Au fost opt autori: şase de la Partidul Comunist, doi − de la Partidul Democrat. Eu cred că şi acel, şi acest proiect au dreptul la viaţă. Doamna Liliana Palihovici: Vă mulţumesc. Acest subiect a fost propus şi ieri în cadrul şedinţei comisiei. Şi atunci cînd revenim la discutarea proiectului pentru lectura a doua, vom discuta şi proiectul menţionat de dumneavoastră. Domnul Mihai Ghimpu: Întrebări sau luare de cuvînt, doamnă Domenti? Luaţi loc, doamnă Palihovici. Mulţumim. Poftim, doamnă Domenti, aveţi cuvîntul. Doamna Oxana Domenti: Stimată audienţă, Stimaţi colegi, Proiectul pe care îl dezbatem îşi propune să vină cu noi reglementări pe piaţa farmaceutică şi anume: 1. Stabilirea distanţei minime între farmaciile sau filialele nou-fondate: 250 de metri pentru farmacii fără producere şi 500 de metri pentru farmacii care produc medicamente extemporale. 2. Scutirea de la plata taxei locale a farmaciilor şi a filialelor acestora amplasate în localităţile rurale. 3. Obligativitatea ca întreprinderile şi instituţiile farmaceutice să fie conduse de către farmacişti. Aş vrea să ne expunem poziţia privind fiecare din aceste propuneri. Deci vizavi de prima modificare aş dori să menţionez că, în general, considerăm că este o idee viabilă, însă aş dori să precizez că nu este o măsură univocă cu efecte clar previzibile. Impactul noului mecanism propus de reglementarea amplasării farmaciilor, respectînd doar condiţia de distanţă minimă, nu este însoţită de autorii legii de o analiză fundamentală sau de o prognoză a situaţiei. Astfel, pledînd pentru o distribuţie fizică mai uniformă a farmaciilor, am putea să ne pomenim cu noi probleme şi anume cu o lipsă de concurenţă, precum şi cu un acces neuniform al consumatorilor faţă de aceste servicii. Şi asta deoarece nu se ţine cont de numărul de consumatori potenţiali sau de densitatea populaţiei. În opinia noastră, mecanismul de reglementare a amplasării farmaciilor trebuie să fie condiţionat de mai mulţi factori, printre cei de bază fiind densitatea populaţiei, numărul potenţial de consumatori deserviţi şi, nu în ultimul rînd, structura schemei generale de amplasare teritorială a farmaciilor, elaborată de autorităţile locale, de Ministerul Sănătăţii sau de Agenţia Medicamentului şi, de ce nu, cu implicarea Asociaţiei Farmaciştilor. Vizavi de cea de a doua propunere de scutiri ale taxei locale pentru amplasarea noilor farmacii. Deci referitor la această modificare aş dori să menţionez că reglementarea fiscală, în general, nu ţine de competenţa acestei legi, deoarece toate prevederile care se referă la taxe urmează a fi prevăzute în Codul fiscal. Taxele locale sînt parte componentă a veniturilor bugetelor locale şi, respectiv, administrarea acestora ţine de competenţa autorităţilor locale. Noi considerăm că, în corespundere cu principiul divizării competenţelor dintre puterea centrală şi puterea locală, nu este cazul să venim cu propuneri care ar afecta autonomia financiară a autorităţilor publice locale. Mai mult decît atît, legislaţia actuală prevede dreptul autorităţilor locale de a oferi sau de a scuti de taxa locală de amplasament farmaciile comunitare. Deci acest lucru, în principiu, este prevăzut de legislaţia actuală. Şi vizavi de cea de a treia propunere, nu considerăm oportună propunerea care vizează condiţia obligatorie ca farmaciile şi întreprinderile farmaceutice să fie conduse neapărat de farmacişti. În opinia noastră, acestea urmează să fie gestionate de manageri competenţi, nu neapărat farmacişti, cu menţinerea obligativităţii de a avea angajat personal cu studii farmaceutice. În acest context, considerăm că această lege conţine anumite lacune şi imperfecţiuni, are la baza sa argumente insuficiente, iar mecanismele de reglementare propuse ar trebui perfecţionate în urma studiilor mai profunde prin prisma tuturor efectelor generate prin implementarea sa. Vă mulţumesc pentru atenţie. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Microfonul nr.4. Microfonul nr.4. Vorbiţi. Doamna Liliana Palihovici: Domnule Preşedinte, În calitate de autor am dreptul să vin cu anumite precizări. Domnul Mihai Ghimpu: Da, vă rog. Doamna Liliana Palihovici: Este intenţia, cînd am introdus în acest proiect anume subiectul despre taxele locale, a fost special pentru a stipula foarte clar că farmaciile comunitare sînt scutite de taxele de amplasare. Totodată, acest lucru va fi inclus şi în politica fiscală, dar nu înseamnă niciodată că dacă autoritatea publică locală are dreptul, va face acest lucru atît timp cît nu este stipulat şi printr-o lege pe domeniu. De aceea, eu încă o dată cer susţinerea membrilor Parlamentului pentru acest proiect. Şi consider că este foarte argumentat faptul ca în farmacie să activeze farmacişti şi o farmacie să fie condusă de farmacişti, deoarece aceasta va asigura calitatea asigurării cetăţeanului cu medicamente şi servicii farmaceutice. Dacă vom permite inginerilor sau persoanelor de alte profesii să facă farmaceutică, ne ducem spre pierderea calităţii serviciului farmaceutic. Vă mulţumesc mult. Domnul Mihai Ghimpu: Cine ştie? Inginerii sînt ingineri. Deci supun proiectul nr.2124 votului pentru prima lectură. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumesc. Majoritatea. Următorul proiect, nr.2427. Proiectul de Hotărîre privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Domnul Pleşca, da? Vă rog, domnule Pleşca. Domnul Ion Pleşca: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul de Hotărîre privind modificarea componenţei nominale a unor comisii permanente şi materialele adiţionale. Comisia a constat că Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova, la 8 septembrie, a decis revocarea deputatului Agache Angel din funcţia de membru al Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie şi alegerea lui în funcţia de membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Alegerea deputatului Cobzac Grigore în funcţia de membru al Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie. Totodată, comisia menţionează că, conform articolelor 11, 13, 16, 17 din Regulament, modificarea componenţei nominale a comisiilor se hotărăşte de Parlament cu majoritatea deputaţilor aleşi în conformitate cu deciziile fracţiunilor parlamentare respective, la propunerea Biroului permanent. Avînd în vedere cele expuse, comisia propune ca să fie adoptat acest proiect de hotărîre. Domnul Mihai Ghimpu: Domnule preşedinte, Poate hotărîm astăzi şi cu deputaţii nou-veniţi problema? Microfonul nr.5. Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Preşedinte, Domnule preşedinte al comisiei, solicităm completarea acestei hotărîri cu următoarea prevedere: „A include în Comisia protecţie socială, sănătate şi familie pe doamna Ana Vasilachi, iar în Comisia securitate naţională, apărare şi oridne publică – pe domnul Ştefan Urîtu.” Domnul Mihai Ghimpu: Domnule Munteanu, Deci în comisie s-a respectat … Domnul Valeriu Munteanu: Da. La noi doi deputaţi au plecat exact din aceste două comisii. Domnul Mihai Ghimpu: Din aceste două comisii, da? Domnul Valeriu Munteanu: Exact din aceleaşi două comisii. Domnul Mihai Ghimpu: Microfonul nr.3. Domnul Eduard Muşuc: Vă mulţumesc, domnule Preşedinte. Stimate domnule raportor, Noi totuşi vă rugăm foarte frumos, e o adresare către toţi colegii noştri din actualul Parlament: să respectăm Regulamentul în ceea ce priveşte proporţionalitatea prezenţei în comisii, inclusiv la nivel de preşedinţi de comisii. Eu solicit să ne întoarcem la iniţiativa noastră, să completăm iniţiativa dumneavoastră care ne este propusă astăzi şi totuşi să-l înlocuim pe domnul Guznac din funcţia de preşedinte al comisiei pentru administraţia publică cu doamna Violeta Ivanov. Este decizia Fracţiunii PCRM, se bazează pe proporţionalitatea reieşind din numărul de deputaţi în fiecare fracţiune şi eu cred că corectitudinea aceasta va servi la instaurarea unei atmosfere constructive şi de lucru în cadrul actualului Parlament. Vă mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Microfonul nr.3 în continuare. Domnul Dumitru Diacov – Fracţiunea PDM: Mulţumesc. Eu am înţeles că actuala iniţiativă este legată de noii deputaţi care au venit acum în Parlament şi ei trebuie să fie repartizaţi în comisii. Şi din partea noastră este o propunere: ca domnul Vladimir Rotaru, noul deputat care a venit din Orhei, să fie numit membru al Comisiei cultură, ştiinţă ş.a.m.d. În locul domnului Serebrian. Domnul Mihai Ghimpu: Da, la noi acum totul este ş.a.m.d. cultură. De acord, stimaţi colegi? Domnul Ion Pleşca: Da, da. Domnul Mihai Ghimpu: Supun votului proiectul cu completările făcute de domnii deputati Munteanu şi Diacov. Domnul Ion Pleşca: A dumneavoastră este altă iniţiativă legislativă. Domnul Mihai Ghimpu: A dumneavoastră e altă problemă, dar aţi întîrziat de acum. Luaţi loc, domnule Pleşca. Supun votului proiectul de hotărîre. Cine este pentru, rog să voteze. Mulţumim. Majoritatea. A dumneavoastră, domnule Muşuc, o voi supune votului de acum după alegeri. Ea nu are nimic comun cu proiectul de hotărîre. Cu tot respectul, dar e vorba de Hotărîrea privind componenţa comisiilor, dar nu înlocuirea preşedintelui comisiei. Deci următoarea, nouă ne-au rămas, stimaţi colegi, pentru astăzi întrebări, aşa cum prevede Regulamentul, şi declaraţia pe care ne-a promis-o că ne-o face doamna Postoico. Întrebări, vă rog, apoi declaraţia. Poftim, domnule Ţap, întrebări. Domnul Iurie Ţap: Către Ministerul Economiei. Rog să fie prezentată o informaţie în scris despre privatizarea Combinatului „Mărculeşţi – Combi”. Condiţiile şi starea actuală. Şi a doua întrebare, către Procuratura Generală, privind starea de lucruri la Combinatul de Produse Cerealiere din Gura Camencii. De la începutul anului 2010, au parvenit mai multe adresări din partea colectivului despre situaţia deplorabilă care s-a creat pe parcursul ultimilor ani, inclusiv pentru anul 2009 datoriile la salariu erau de 12 luni. În afară de aceasta, au rămas nearate 7 mii de hectare. Fiindcă întreprinderea care avea o specializare a fost transformată, de fapt, i-a fost schimbat profilul. Au rămas datorii 412 tone de floarea-soarelui la cotaşi, peste 4 mii de tone de grîu, inclusiv datorii foarte mari în bugetul raional şi în bugetele a 12 unităţi teritoriale de nivelul întîi. În afară de aceasta, din rezerva de stat au fost scoase peste 7 mii tone de grîu. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a terminat investigaţiile operative. Şi rog Procuratura Generală să examineze starea de lucruri de la acest combinat şi să stabilească exact vina sau vinovăţia, începînd cu conducerea locală, dar şi cu structurile centrale. Şi să prezinte, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului, o informaţie amplă în plenul Parlamentului. Mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Mulţumesc frumos. Domnul Mihai Ghimpu: Îmi cer scuze, domnul… Îmi cer scuze. Luaţi loc, vă rog, stimaţi colegi. Îmi cer scuze. Eu am scăpat un proiect aici. Domnule Munteanu, Despre care proiect e vorba? Proiectul de lege … Domnul Serafim Urechean: Microfonul nr.5. Domnul Mihai Ghimpu: Nr.2422? Domnul Valeriu Munteanu: Nr.2422. Domnul Mihai Ghimpu: Da, e vina mea şi eu îmi cer scuze. Proiectul a rămas neexaminat pentru astăzi, nr.2422. Apoi continuăm întrebările. Domnule Munteanu, La tribună, vă rog. Rog să luaţi loc, stimaţi colegi. Încă nu e ora 12.00, timpul pentru pauză. Domnul Valeriu Munteanu: Stimaţi colegi, Domnule Preşedinte, În ultimii ani, din cauza prezenţei în legislaţia Republicii Moldova a unor restricţii şi taxe pentru operatorii de transport din străinătate la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, de care sînt scutiţi transportatorii autohtoni la intrarea pe teritoriul altor state, s-au creat unele tensiuni în relaţiile dintre operatorii de transport, asociaţiile profesionale şi ministerele de transport. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova de nenumărate ori a fost informat de către partenerii săi străini din Romănia, Ucraina şi Federaţia Rusă despre aceea că, dacă în timp restrîns, ministerul nu va demara procedura de modificare şi completare a legislaţiei naţionale, ministerele de resort din ţările nominalizate îşi rezervă dreptul de a aplica acţiuni adecvate ce vor crea un şir de dificultăţi şi cheltuieli suplimentare pentru transportatorii autohtoni. În vederea evitării unor confruntări şi în scopul de a aduce în concordanţă legislaţia naţională cu obligaţiile internaţionale asumate de către Republicii Moldova în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale a fost elaborat şi propus pentru aprobare acest proiect referitor la modificarea unor acte legislative: Unu. Modificarea Codului fiscal ţine de cotele taxelor pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, care sînt majorate faţă de cele stabilite pentru transportatorii autohtoni de 8 ori. Este bine ca aceste prevederi să fie simetrice pentru Republica Moldova şi pentru statele vecine. A doua modificare ţine de articolul 8, capitolul II al Legii 1540 privind poluarea mediului. Legea stabileşte pentru transportatorii străini o plată pentru emisiile de poluanţi, a cărei mărime este prevăzută în anexa 4 şi care variază în funcţie de vehicul. Remarcăm că în ţările limitrofe Ucraina şi România nu se încasează această taxă din cauză că plata pentru poluarea aerului este inclusă în combustibil. Menţionăm că anularea acestei taxe este una din cerinţele înaintate de către Ucraina în Protocolul şedinţei Comisiei mixte moldo-ucrainene. Iar în legătură cu nesoluţionarea acesteia, partea ucraineană va suspenda 10 mii de autorizaţii pentru transportul auto, care vor fi eliberate părţii moldave în condiţia anulării restricţiilor existente. Şi cea de a treia modificare propusă se referă la Codul fiscal, capitolul VII „Taxele locale”. Operatorii de transport din Ucraina şi România au solicitat anularea taxelor locale în conformitate cu prevederile acordurilor bilaterale care nu se aplică transportatorilor din Republica Moldova pe teritoriul statelor menţionate. Mulţumesc. Domnul Mihai Ghimpu: Întrebări? Microfonul nr.3. Doamna Violeta Ivanov: Stimate domnule deputat, Eu am vrut să vă rog să nu induceţi lumea în eroare. Deoarece această lege a fost aproximată la directiva-cadru a Uniunii Europene cu privire la protecţia aerului atmosferic. Taxa pentru poluare se percepe în Uniunea Europeană şi în toată lumea. Noi am lucrat foarte mult asupra acestui proiect de lege şi el a fost iar la Bruxelles în cadrul reuniunii, unde a fost ascultată implementarea Planului „Republica Moldova – Uniunea Europeană” şi am avut o discuţie foarte-foarte clară cu experţii europeni care s-au pronunţat pentru. Şi, de aceea, eu v-aş ruga ca să nu propuneţi modificările respective, deoarece ele duc la careva afaceri dubioase cu consecinţe destul de grave asupra mediului şi asupra sănătăţii. Mulţumesc. Domnul Valeriu Munteanu: Vă mulţumim foarte mult pentru poziţia dumneavoastră. Domnul Mihai Ghimpu: Microfonul nr.2. Nu doriţi? Microfonul nr.4. Domnul Veaceslav Ioniţă – Fracţiunea PLDM: Preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe. Stimaţi colegi, Eu n-am cerut amînarea acestei legi, deoarece eram sigur, fiindcă e pe două săptămîni, pentru săptămîna viitoare va fi. Comisia n-a examinat acest proiect de lege, rămîne pentru miercuri şi aşteptăm de la Guvern avizul. De aceea, nu am cerut amînarea, că e pe două săptămîni. Domnul Mihai Ghimpu: Votăm în primă lectură şi în lectura a doua … Domnul Veaceslav Ioniţă: Nu există raportul comisiei. De aceea, dumnealui a prezentat, pentru săptămîna viitoare, după ce va fi raportul comisiei. Domnul Mihai Ghimpu: Mulţumim. Luaţi loc. Cine este pentru aprobarea proiectului în primă … Ce, aţi propus amînarea? Microfonul nr.4. Domnul Veaceslav Ioniţă: Stimaţi colegi, Agenda este pe două săptămîni, de aceea nu am cerut scoaterea acestui proiect cînd a fost şedinţa comisiei. Noi avem miercuri şedinţa comisiei, astăzi am avut doar două subiecte. Dumnealui a prezentat, miercuri avem raportul, joi discutăm. Domnul Mihai Ghimpu: Ce, era mare problemă azi-dimineaţă, înainte de şedinţă să aveţi şedinţa comisiei? Noi am discutat la Birou cu privire la proiectul acesta. Că tocmai azi are loc întrunirea cu Ucraina. Ce, era greu? Ucrainenii demult aşteaptă răspuns la întrebarea aceasta. Şi apoi ne întrebăm: de ce unii au atitudine faţă de noi? Iată de ce. Fiindcă nişte probleme mici noi nu le rezolvăm cu anii. Luaţi loc, domnule Munteanu. Continuăm cu întrebările atunci. Era problemă dacă votam în primă lectură şi pentru lectura a doua vedeam care sînt acolo, ce acceptăm, ce nu acceptăm? Microfonul nr.2. Doamna Elena Bodnarenco – Fracţiunea PCRM: Спасибо. Адресую два вопроса Правительству Республики Молдова. Первый вопрос. Законом о государственном бюджете на 2010 год было предусмотрено выделение 10 миллионов леев на приобретениe жилья для молодых специалистов направленных на работу в сельскую местность. Согласно информации Министерства финансов по состоянию на 1-ое июля ни одного бана выделено не было. Вопрос. На каком основании приостановлено приобретениe жилья для молодых специалистов направленных на работу в сельскую местность? Второй вопрос. С 1-го января 2010 года отменена выплата компенсаций молодым семьям по уходу за ребенком по достижении им возраста 16 лет. Вопрос к Правительству. Сколько молодых семей лишены данной компенсации? И сколько из них получают социальную помощь, которая была обещана Правительством взамен данной компенсации? Domnul Serafim Urechean: Poftim, microfonul nr.2. Domnul Dmitri Todoroglo: Da, mulţumesc, domnule Preşedinte. Cînd a avut loc majorarea accizelor la motorină şi benzină, Guvernul a promis pentru agricultori că o să fie subvenţionat cîte 40 de lei la fiecare hectar care avem. Această cifră a constituit undeva în jurul la 68 milioane de lei. În realitate, de azi este realizată suma de 30 milioane de lei. De aceea, întrebare către Guvern. Aceste 38 milioane de lei care au rămas nerambursate pentru agricultori prevăd sau nu prevăd realizarea în timpul… din cauza sezonului tare serios pentru agricultori la moment? Informaţie din partea Guvernului. Domnul Serafim Urechean: Da, mulţumesc. Microfonul nr.3. Domnul Anatolie Zagorodnîi: Mulţumesc. Întrebarea mea este adresată Procurorului General al Republicii Moldova şi este legată de faptul că în ultima perioadă Republica Moldova este printre primele ţări, dacă nu chiar pe primul loc în Europa, privind contrabanda cu ţigări: pe apă, pe uscat şi avem în ultimul moment şi cu aviaţia, da. În legătură cu aceasta, rog ca Procuratura Generală să prezinte o informaţie: care este mersul anchetei ce ţine de vestitul avion „kukuruznik”, care a aterizat în raionul Briceni şi pînă în prezent nu avem nici o claritate de unde a apărut acest avion şi care a fost încărcătura la acest bord. Rog această informaţie să-mi fie prezentată de la tribuna Parlamentului. Mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Da, microfonul nr.3. Domnul Iurie Muntean – Fracţiunea PCRM: Da, vă mulţumesc. O întrebare către Prim-ministrul Filat. Deci solicit ca în plenul Parlamentului Prim-ministrul să prezinte un raport amplu, cît mai urgent, cu privire la mersul executării lucrărilor de construcţie, reconstrucţie şi renovare în satele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Urgent. Mulţumesc. Domnul Serafim Urechean: Da, vă rog. Alte întrebări? Nu sînt. Deci pentru declaraţii s-a înscris doamna Postoico. Poftim. (Rumoare în sală.) Deci şedinţa următoare va fi anunţată adăugător. Doamna Maria Postoico: Stimaţi colegi, Eu înţeleg că vă grăbiţi, fiindcă aţi obosit. Deci Partidul Comuniştilor a urmărit cu mare atenţie şedinţa de astăzi şi cu atît mai mult, la fel, ca şi întreg poporul moldovenesc, declaraţiile făcute de către liderii aşa-numitei Alianţe pentru Integrare Europeană referitor la eşuarea referendumului, referendum prin care aceşti 4 şi-au propus uzurparea puterii de stat şi aceasta noi vedem. Am aflat că absolut totul şi toate sînt de vină că referendumul nu a avut loc. Totul şi toate: cetăţenii Republicii Moldova, mass-media, opoziţia, absolut toţi sînt vinovaţi, numai nu aceşti 4 Feţi-Frumoşi care au dus şi duc în continuare ţara de rîpă. În acest context, doresc în numele întregii Fracţiuni a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova să le mulţumesc tuturor cetăţenilor Republicii Moldova pentru această poziţie responsabilă de care au dat dovadă la 5 septembrie 2010. Doresc să mulţumesc majorităţii populaţiei Republicii Moldova, celor care nu s-au prezentat la această farsă, numită referendum, celor care au stopat procesul de uzurpare a puterii de stat de către liderii acestei aşa-numite Alianţe în frunte cu Mihai Ghimpu. Dezastrul economic şi social pe care l-a creat în ţară, deznădejdea pe care aţi adus-o în casele oamenilor, dispreţul faţă de valorile şi tradiţiile noastre, de tot ce sună a fi şi este moldovenesc, scuipînd permanent în sufletele şi demnitatea oamenilor este, de fapt, ceea ce vă caracterizează. Pentru aceasta aţi primit răsplata şi, credeţi-ne, acesta a fost începutul sfîrşitului vostru. Acest lucru este evident chiar şi astăzi, după toate cele întâmplate duminică. Dumneavoastră toţi, în loc să propuneţi o agendă pentru şedinţa plenară de astăzi a Parlamentului care ar îngloba subiecte de importanţă majoră pentru cetăţenii Republicii Moldova, cele cu caracter social, mă refer la pensii, salarii, indemnizaţii, lichidarea consecinţelor inundaţiilor, la fel ca şi multe subiecte de caracter economic care sînt prioritare pentru ţara noastră, dumneavoastră aţi inclus o serie de acte legislative pentru a vă satisface poftele şi ambiţiile politice şi de business. Mai mult decît atît, iarăşi, aşa cum aţi făcut întreg anul, respingeţi propunerile noastre anumite, legate, am în vedere proiecte de legi de soluţionare a problemei ţării. Aşa cum v-a fost în cot de oameni tot anul, aşa aţi procedat şi mai departe. Dar nu v-a mai rămas mult să vă bateţi joc de acest popor. Stimaţi membri ai acestei aşa-numite Alianţe, Dumneavoastră trebuie să conştientizaţi că la 5 septembrie 2010 a avut loc o adevărată revoluţie caracterizată prin nesupunerea întregii societăţi moldoveneşti. După toate cele întîmplate, în oricare altă ţară din lume guvernarea şi-ar da de sine stătător demisia. Vă invităm să faceţi anume acest lucru şi scoateţi-vă, vă rog, o dată placardele ruşinoase cu care aţi împînzit întreaga ţară. A venit timpul să plecaţi cu tot cu ele împreună. (Aplauze.) Domnul Serafim Urechean: Bine. Declar şedinţa închisă. La revedere. Şedinţa s-a încheiat la ora 12.13. Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcţia documentare parlamentară a Aparatului Parlamentului.