Domnul Chiril Lucinschi: Dacă se poate, numai un lucru vreau să vă spun. Într-adevăr, noi sîntem obligați să alegem cea mai reușită formulă pentru acest Centru și eu consider că, pînă la urmă, contează că acest Centru va fi eficient. Eficiența Centrului cred că urmează să discutăm, pentru că, într-adevăr, cum ați remarcat, foarte corect, sînt diferite exemple. Este și un exemplu al Franței, unde directorul acestui Centru este numit de Președintele Țării. Deci sînt diferite experi… diferite modele. Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Alte întrebări nu sînt. Mulțumesc. Stimaţi colegi, Luare de cuvînt, doamna Frumosu, înainte de procedura de vot. Doamna Elena Frumosu – Fracțiunea PLDM: Stimaţi colegi, Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Una din sarcinile fiecărei guvernări moderne este de a încuraja explorarea publică sau privată a culturii, a acelor instrumente și domenii fără de care sarcina de îmbunătățire a calității vieții ar fi mult mai grea. Unul din aceste domenii culturale este cinematografia, care reprezintă expresia dezvoltării genurilor de artă ale unui popor, ale unui stat. Acest domeniu la noi, în Republica Moldova, este la limita dispariției astăzi. Studiourile create și dezvoltate începînd cu anul 1952 și activitatea pe parcursul a mai mult de 40 de ani, care au pus bazele unui fond cinematografic și a unei experiențe profesionale valoroase, sînt grav afectate de cumulul de orori subiective și obiective, și, în primul rînd, de lipsa unor strategii cu priorități ajustate la realitățile vremii, ceea ce a dus la deteriorarea conexiunilor firești ale cinematografiei, care, cu regret, așa și nu a ajuns să devină națională, la genurile de artă, la cerințele consumatorului produsului cultural. Astfel de abordare defectuoasă și-a găsit, desigur, finalitatea pe măsură. În aceste condiții, cerințele de schimbare a sistemului de administrare și finanțare a domeniului cinematografic pe deplin sînt justificate și absolut necesare. Cu toate că, în vîltoarea preocupărilor majore de care sîntem astăzi bîntuiți, proiectul riscă o atenție minoră din partea mass-mediei, totuși vreau să atenționez că este unul care are pretenția să ridice de pe ultima treaptă a ierarhiei bugetării și să revigoreze cinematografia moldovenească. Proiectul propune un grad mai mare de libertate care va duce la un flux de fonduri. Mai multă inițiativă, responsabilități legal definite și acțiuni clar reglementate. Indică mecanismele funcționale care fac dovada siguranței și garanției patrimoniului cinematografic al Republicii Moldova. Totodată, sînt clar stipulate procedeele operaționale întru accesarea acestor mecanisme. Evident că există mai multe riscuri la nivel de aplicare, unul din care