Господин министр транспорта почему-то переадресовал это все дело министру дорожного строительства. Вернее, министр строительства переадресовал министру дорожного строительства, дорожной инфраструктуры и транспорта Шалару, который мне буквально дал отписку, не представив никаких документов. Я так и не понял, на сколько метров было запланировано официально строительство дороги: на 300 или на 600? Doamna Liliana Palihovici: An înregistrat. Alte întrebări nu sînt. Declar ședința închisă. Ședința… Scuzați, vă rog. Domnul Godea, declarație. Domnul Mihai Godea: Stimați colegi, Onorată asistență, Tăcerea naște monștri, iar indiferența omoară. Sînt spicuiri din înțelepciunea populară, pe care, dacă unii dintre colegi încă nu au reușit să guste din ea, o mai pot face în răstimpul care le-a rămas pînă la sfîrșitul mandatului. De săptămîni bune, opinia publică este bulversată de informații privind presiunile fiscale și vamale asupra mediului de afaceri, presiuni care bagă în faliment companiile autohtone și alungă investitorii străini. În aceste săptămîni, a răbufnit un fenomen care își întinsese demult tentaculele către companiile care încă mai sînt profitabile. Conflictul dintre FISC și Compania germană „Draexlmaier” nu doar a consternat societatea, ci a trimis și un semnal dezarmant către alți investitori: ocoliți Moldova. Despre problemele cu care se confruntă această companie s-a discutat și la forumul economic „Uniunea Europeană – Moldova” de la Berlin de acum cîteva săptămîni. Ce-i drept, prin culoare, iar reacția reprezentanților companiilor germane a fost una univocă. Aceștia au rămas decepționați de tratamentul aplicat colegilor lor în Moldova. Sînt sigur că majoritatea partenerilor străini sînt informați din prima sursă de neregulile în raporturile dintre comunitatea de afaceri și instituțiile de stat. Cel mai trist este faptul că în situația concernului german sînt alte sute de companii mai mici care întîmpină probleme similare, însă acestea au luat apă în gură, motivul tăcerii este simplu: frica. Tac exportatorii de struguri și mere. Tac exportatorii de miez de nucă. Acceptă fără împotrivire să achite taxe de mii de euro sub formă de mită la export, pentru că nu mai au cu cine discuta în țara lor în care ei, din păcate, nu mai decid. Sîntem singura țară de pe mapamond în care se dă șpagă pentru a realiza un export de produse agricole. Problemele de staționare a transporturilor prin vămile moldovenești, precum și în cele ale Federației Ruse, nu au fost din motive tehnice, ci au fost generate de încercările unor demnitari de a prelua aceste businessuri și