Conferința de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis

Bună seara!

Am înregistrat astăzi, din păcate, o nouă cifră record de infectări cu virusul SARS-CoV-2 și un număr semnificativ de decese provocate de COVID-19 la nivel național. Pandemia este încă departe de a se fi încheiat.

Eliminarea treptată a mai multor restricții și reluarea unor activități, concomitent cu apropierea sezonului rece, favorabil îndeosebi apariției virozelor respiratorii și a gripei, creează un context sensibil. Toate acestea generează îngrijorare și necesită atenție sporită din partea tuturor, deopotrivă cetățeni și autorități.

Sub nicio formă nu ne putem permite ca sistemul sanitar să fie nevoit să gestioneze o dublă epidemie, de gripă și de COVID-19.

Este, așadar, fundamental să menținem în perioada următoare o atitudine prudentă și  responsabilă.

Să nu uităm că aceleași măsuri - masca, distanțarea, igiena mâinilor, care ne feresc de COVID-19, ne pot feri și de virusul gripal, precum și de alte viroze. Deci ele devin cu atât mai importante în săptămânile și lunile care urmează.

La începutul acestei săptămâni au reînceput școlile, în cea mai mare parte cu prezența fizică a copiilor în clase. Nu peste tot însă unitățile de învățământ au beneficiat de resursele necesare pentru ca procesul educațional, în format fizic sau on-line, să se poată derula în bune condiții.

Fac un apel la directorii unităților de învățământ să se adreseze, fără rezerve, în această perioadă, atât autorităților locale, cât și inspectoratelor școlare județene, cerându-le toate resursele de care au nevoie și clarificările necesare.

Mă refer aici, de exemplu, la suplimentarea cu personal, inclusiv medical, acces la resurse tehnologice pentru predarea on-line și materiale igienico-sanitare.

În sprijinul școlilor, am promulgat astăzi legea prin care se deblochează concursurile pentru posturile nedidactice vacante sau temporar vacante, pentru posturile didactice auxiliare, precum și pentru pozițiile de asistenți medicali sau medici din unitățile de învățământ.

Le solicit tuturor primarilor, consiliilor județene și inspectoratelor școlare să soluționeze cu prioritate problemele existente în fiecare unitate de învățământ.

Totodată, am cerut Guvernului României ca la finalul primelor două săptămâni de școală să elaboreze o evaluare completă a situației la nivel național, să prezinte care sunt vulnerabilitățile, dar și soluțiile necesare. Educația trebuie să continue, iar asta depinde de mobilizarea atât a autorităților naționale, cât și a celor locale.

Acum, înainte de a vă răspunde la întrebări, aș vrea să fac câteva mențiuni despre alegerile locale, pentru că ne aflăm la mai puțin de două săptămâni de momentul votului.

Pe 27 septembrie mergem la urne să-i alegem pe cei care vor conduce în următorii patru ani comunitățile locale.

Votul nostru decide cum se vor schimba localitățile în care trăim.

Dragi români, mergeți la vot și puneți ștampila pe candidații care pot aduce o schimbare în bine! Aceste alegeri sunt esențiale, pentru că rezultatul lor va face o diferență în viața voastră de zi cu zi, de la probleme de trafic la cum vor arăta școlile și spitalele. De aceea, nu-i lăsați pe alții să decidă în locul vostru!

În încheiere, le transmit un mesaj tuturor candidaților. Chiar dacă această campanie electorală este diferită, folosiți toate mijloacele de comunicare pentru a vă prezenta proiectele românilor! Oamenii așteaptă soluții și propuneri concrete, nu atacuri sterile!

Practicile învechite, toxice, de a se încerca acoperirea unor administrații locale dezastruoase cu subiecte inventate, cu teme parazitare, trebuie să rămână de domeniul trecutului.

Arătați-le oamenilor ce veți face pentru ei și convingeți-i să vă acorde încrederea. Lupta politică este, în primul rând, o luptă de proiecte pentru comunități. Este ceea ce așteaptă românii și îi încurajez pe toți candidații să răspundă acestor dorințe legitime ale cetățenilor.

Vă mulțumesc! Dacă aveți întrebări, vă rog!


Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara! Domnule Președinte, în Ministerul de Interne se plătesc în continuare polițe după ce presa a publicat imagini cu șefii Poliției care negociau cu clanurile interlope. Spre exemplu, comisarul Radu Gavriș a fost mutat fără știrea sa în Harghita, iar acum, Ministerul de Interne pregătește, pe ascuns, desființarea Serviciului Omoruri. Sunteți la curent cu răfuielile politice din MAI și cum vedeți dumneavoastră desființarea Serviciului Omoruri, o structură de elită a Poliției?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am mai discutat despre organizarea internă a ministerelor, dar despre desființarea unui serviciu vital n-am auzit, poate aveți surse. Voi verifica.

Jurnalist: Dar aveți măcar un mesaj pentru domnii Vela și Despescu, liderii formal și informal ai Ministerului Afacerilor Interne?

Președintele României: Evident! Să se implice total pentru cetățeni.

Jurnalist: Bună seara! Partidul Social Democrat a anunțat că săptămâna viitoare, în Parlament, va vota proiectul de lege care prevede acordarea unui stimulent de risc de 500 de euro pentru cadrele didactice. Dacă această lege va trece de Parlament, în contextul în care vorbim și despre un buget deja sufocat, dumneavoastră ați promulga-o?

Președintele României, Klaus Iohannis: Dacă o promulg sau nu, vă voi spune atunci când o am în față, dar pot să vă spun un lucru care, sincer, m-a întristat și chiar m-a surprins un pic. Astăzi, în Comisiile de Buget reunite, PSD, cu sprijinul unor traseiști, a votat într-un fel, cu amendamente, proiectul rectificării bugetare și dacă s-ar aplica tot ce au votat ei, pesediștii, atunci aceste lucruri ar costa peste 6% din PIB în restul acestui an și în anul viitor. Este evident că acești bani pur și simplu nu există și constatăm că PSD pur și simplu nu a învățat nimic, nici nu dorește, și nici nu dorește să facă o politică constructivă, ci vrea să detoneze finanțele publice ale României. Astfel de apucături electoraliste am mai văzut la PSD pe vremea lui Dragnea, în 2016. Se vede că PSD nu a inventat nimic nou şi reia același ciclu de promisiuni fără niciun fel de acoperire în realitate, în speranța să mai prindă câteva voturi, dar cred că nu vor prinde.

Jurnalist: Am avut astăzi un record absolut negativ, 1.713 cazuri. Specialiștii susțin că acest număr este cauzat fie de terminarea concediilor, fie de redeschiderea restaurantelor în interior. Mai mult, specialiștii - și vorbim aici de domnul Alexandru Rafila - susținea astăzi că ne putem aștepta la o creștere în următoarele două săptămâni, o creștere cauzată de deschiderea școlilor. Această creștere de cazuri ar putea să coincidă cu organizarea alegerilor locale pe 27 septembrie și automat ne putem aștepta la o prezență la vot care să fie mai mică. V-aş întreba dacă nu considerați că din cauza acestei explozii se impune amânarea alegerilor, întrucât în iunie, când ar fi trebuit să avem alegeri locale, aveam doar câteva sute de cazuri, iar dacă nu, ce le transmiteți cetățenilor care se tem să vină la vot din cauza riscului de a fi infectați?

Președintele României, Klaus Iohannis: În acest moment nu este cazul să discutăm despre amânarea alegerilor. Lucrurile sunt organizate, vor fi bine organizate și altfel decât în iunie. Acum știm mult mai bine cum să abordăm această epidemie, dar rămâne vitală abordarea fiecăruia în parte. Portul măștii, distanțarea fizică și igiena mâinilor rămân singurele piedici între virus și noi. Fiecare trebuie să fie conștient de acest lucru și dacă facem toți ce trebuie, atunci vom îngrădi răspândirea virusului. Localurile în care se va vota vor avea la dispoziție tot ce trebuie, de la măști de rezervă până la dezinfectanți, circuite separate și tot ce a mai fost pregătit. Eu sunt de părere că putem să mergem să ne exprimăm votul, dacă respectăm toate normele.

Jurnalist: Aș dori să vă întreb, în opinia dumneavoastră, un elev care nu are tabletă, nu are telefon, nu are nici măcar curent electric, dar pentru care statul a decis să învețe online, fără ca Guvernul sau autoritățile să-i faciliteze accesul la acest tip de învăţâmânt, mai are în acest moment asigurat dreptul constituțional la educație?

Președintele României, Klaus Iohannis: Din păcate, mai există astfel de cazuri şi, din păcate, nu toate autoritățile s-au implicat sută la sută pentru rezolvarea acestor probleme. Acolo unde ele mai apar este foarte important să fie sesizate și autoritățile locale, împreună cu autoritățile centrale, vor găsi urgent soluții pentru aceste chestiuni.

Jurnalist: După cum ați spus și dumneavoastră, foarte mulți specialiști spun că motivul pentru care avem această creștere constantă și foarte mare a numărului de cazuri este din cauza concediilor și a măsurilor de relaxare. Au putut oamenii să iasă din țară, să meargă la terase. Întrebarea era dacă dumneavoastră considerați că se impun noi restricții, după modelul altor state europene și dacă regretați că țară noastră a luat astfel de măsuri de relaxare prea devreme și poate prea multe.

Președintele României, Klaus Iohannis: Măsurile de relaxare s-au luat atunci când experții, specialiştii, epidemiologii au spus că se poate lua o măsură sau alta. Cred că România a acționat cu suficient de multă precauție și cred că din ce în ce mai mulți cetățeni înțeleg că această precauție nu trebuie să fie așteptată doar de la autorități, ci de la fiecare în parte. Este motivul pentru care, practic, săptămânal îi rog pe români să poarta masca, să păstreze distanța și să se îngrijească în special de igiena mâinilor când vin din oraș. În acest fel noi putem să ne ducem viața aproape de normal, cu minime sacrificii și putem să oprim răspândirea virusului, până când, evident, sperăm să dispunem și de un vaccin.

Jurnalist: Vă întrebam dacă ar fi cazul de noi restricții.

Președintele României: Noi restricții în momentul acesta nu sunt prevăzute.

Jurnalist: Săptămâna viitoare va avea loc un summit la nivel european, unde vor fi dezbătute crizele actuale, inclusiv relația tensionată dintre Grecia și Turcia, în contextul în care Ankara tocmai anunțase că va prelungi misiunea în apele disputate ale Mediteranei de Est. Pe de altă parte, șeful diplomației europene, domnul Borrell, a declarat că relația dintre UE și Turcia se află la răscruce de drum și e momentul ca liderii europeni să ia cele mai dificile decizii. Știm că eventuale sancțiuni pot fi impuse doar în cazul unui vot  în unanimitate. V-aş întreba dacă aceste sancțiuni vor fi pe masa summit-ului, cum va vota România? Dacă dumneavoastră credeți că ele se impun în contextul actual.

Președintele României: Aceste chestiuni vor fi dezbătute, evident, la summit. Este un summit dedicat mai mult relațiilor externe decât problemelor interne pe care le avem, iar dacă vorbim despre Turcia, atunci este evident că trebuie să avem în vedere întregul palier de probleme și aceasta este abordarea pe care o voi avea eu în cadrul Consiliului European. Vom vedea ce propuneri vor fi pe masă din partea Comisiei și din partea Înaltului reprezentant pentru politică externă, dar eu sunt de părere că trebuie să ținem cont nu numai de ce se întâmplă în estul Mediteranei, ci și de mulți alți factori geopolitici și dacă vorbim despre sancțiuni, trebuie să fim conștienți de faptul că sancțiunile nu sunt un scop în sine, sancțiunile sunt gândite pentru a face anumite proceduri mai lesnicioase, pentru a facilita, în final, o înțelegere. Deci, sancțiunile sunt gândite pentru a face relația să funcționeze în final și dacă ținem cont de toate acestea, atunci cu siguranță vom găsi calea cea mai bună.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă dumneavoastră considerați că începutul anului școlar a fost un real succes sau dimpotrivă? Sunt mulți părinți care consideră că a fost un total eșec.

Președintele României: Eu consider că a fost un succes în aceste condiții extrem de dificile de epidemie, de pandemie, în condițiile în care, din păcate, nu toate școlile au problemele rezolvate. Totuși, dacă ținem cont de întreg ansamblul, de zecile de mii de situații care s-au rezolvat, atunci putem să spunem că începutul acestui an școlar a fost unul bun, cu toate că suntem în plină pandemie.

Jurnalist: Domnule Președinte, astăzi Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a referit la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalny spunând că este o acțiune care ține de un tip de comportament al Rusiei care nu se va schimba nici măcar printr-o conductă de gaz. Cum vedeți această declarație, care se referea la Nord Stream 2? România este de acord cu apelul tot de astăzi a șefei executivului european, ca în Consiliul European, măcar în chestiuni care țin de drepturile omului și de sancțiuni, votul să fie prin majoritate calificată?

Președintele României: Chestiunea felului în care se votează a fost discutată de multe ori și va fi discutată de multe ori în continuare. Aceste chestiuni sunt stabilite prin tratate și, în măsura în care se dorește altceva, vor trebui schimbate tratatele, lucru care în practică este extrem, extrem de dificil de realizat. Dar așa, ca declarație politică, se poate tot repeta. Nu întâmplător, pentru anumite probleme sunt prevăzute diferite tipuri de vot. Unele se votează prin majoritate simplă, altele prin majoritate calificată, iar în Consiliu se votează practic prin majoritate totală, prin consens, cum se spune. Există state membre care își doresc de principiu schimbarea unor tipuri de vot și acestea vor fi discutate până când se coagulează o majoritate care se hotărăște să schimbe tratatele, dar, după părerea mea, așa ceva nu este iminent.

Iar în ce privește legătura dintre otrăvirea opozantului Navalny și o conductă de gaz, probabil – nu pot să fac decât o speculație – probabil doamna von der Leyen s-a referit la discuția care s-a purtat în Germania, când unii politicieni au considerat că este, cel puțin teoretic, posibil să se lege o situație de cealaltă. Dar asta va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură.

Jurnalist: Astăzi ați promulgat acea lege care permite, între altele, ca românii din străinătate să voteze timp de două zile la parlamentare. Însă în Registrul Electoral s-au înscris foarte puțini români din Diaspora pentru votul la urne, cât și pentru votul prin corespondență. În plus, există țări care nu vor permite organizarea de secții în țările respective. Ce mesaj transmiteți dumneavoastră românilor din străinătate și cum se va rezolva această problemă a secțiilor? Pentru că știm că există niște discuții la nivelul MAE.

Președintele României: Vedeți, atunci când promovat votul prin corespondență – și poate vă amintiți că am fost unul din principalii promotori în acest sens – ne-am gândit că ar fi bine să aibă posibilitatea românii din Diaspora să voteze și în situația în care nu pot ajunge la secția de votare. Nu ne-am gândit atunci la o pandemie, dar iată că procedura votului prin corespondență este una foarte utilă.

Și pot să vă spun că aș face, cu această ocazie, un apel către Diaspora să se înscrie pentru votul prin corespondență. Nu avem nicio garanție că se vor putea deschide secții de votare în toate țările unde avem români care doresc să-și exprime votul. Din acest motiv, este foarte important să se înscrie pentru votul prin corespondență.

Altfel, este posibil ca în unele țări, unde probabil nu se va putea organiza secții de votare, să nu poată vota.

Jurnalist: M-aș întoarce puțin, dacă îmi permiteți, la proiectul de rectificare bugetară, despre care spuneați și dumneavoastră că ar aduce cu siguranță o greutate la buget, în momentul de față. Dar întrebarea este dacă ați susține varianta ca astfel de majorări - sau poate să existe modificări aici - dar oricum să existe majorări cu privire și la punctul de pensie, dar și la salarii să fie aplicate de anul următor. Dacă Guvernul și-ar permite o astfel de variantă și dacă veți susține o astfel de propunere.

Președintele României: Eu, personal, susțin cu mare entuziasm orice creștere, și a pensiei, și a salariilor, și a bonusului pentru medici, și a bonusului pentru profesori. Dar, din păcate, trebuie să ținem cont de constrângerile bugetare și aceste creșteri vor fi posibile în momentul în care bugetul țării va permite astfel de creșteri. În acest moment, tot ce s-a putut s-a realizat. Alocațiile copiilor vor crește, sunt deja crescute și vor crește în continuare în etape. Pensiile au crescut. De la 1 septembrie, pensiile românilor au crescut cu 14%. Este un fapt, se pot număra banii. Atât a hotărât Guvernul să se întâmple în acest an. În momentul în care bugetul va permite noi creșteri, evident că ele vor fi puse în operă.

Jurnalist: A apărut astăzi un subiect important în zona justiției, chiar foarte important. Este legat de numărul de procurori europeni delegați pe care România ar urma să-i trimită la Parchetul European. Din sursele G4Media rezultă că Parchetul European a solicitat între 20 și 30 de procurori europeni delegați, care să lucreze în dosarele cu fraude pe fonduri europene, iar Ministerul Justiției a aprobat doar 10. Parchetul European a revenit, respingând această ofertă printr-o scrisoare oficială. Ministerul Justiției a confirmat public astăzi că rămâne la cifra de 10 procurori. Considerați că sunt suficienți 10 procurori europeni pe care România urmează să-i trimită la Parchetul European, având în vedere că România înregistrează cel mai mare număr de dosare cu fraude la fonduri europene din UE? Și asta este oficial, OLAF a anunțat în raportul pe 2019 acest lucru, că România conduce la acest top, al fraudelor cu fonduri. Și, pe de altă parte, realitatea internă ne arată asta. Există extrem de multe dosare cu fraude pe fonduri europene. Din 2014, România înregistrează undeva între 1.500 și 2.000 de astfel de cazuri. Revenind, sunteți de acord cu Guvernul, 10 procurori europeni delegați pentru Parchetul European? Sau ar trebui între 20-30, așa cum susține Parchetul European, dat fiind situația specifică a României?

Președintele României: Am auzit despre acest schimb de corespondență. Mă lămuresc, în câteva zile mă lămuresc cum stau lucrurile, vă spun imediat, dar, între timp, am studiat un pic ce fac alții. Foarte multe state europene pun la dispoziție 2, 3, 4, 5 procurori. Să luăm o țară mare - Germania pune la dispoziție 11 procurori, cred că 10 din partea României nu sună așa rău în acest tabel, dar mă voi lămuri. O să am o discuție cu ministrul justiției, probabil o să-mi spună cum s-a ajuns la acest număr. Bănuiesc că au existat discuții și cu Parchetele și, după ce mă lămuresc total, pot să vă dau un răspuns mai profund.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o întrebare complementară pe aceeași temă.

Președintele României: Astăzi nu! Am lămurit că fiecare are o întrebare. Mulțumesc!

Jurnalist: Ați pomenit în mesajul pe care l-ați transmis în deschidere despre mesajele pe care candidații în campania electorală le transmit alegătorilor. Canalele de comunicare sunt sufocate de atacuri la persoană, de certuri între persoane și grupuri de interese. Considerați că este momentul ca administrația românească să primească și alte, să atragă și oameni care au crescut într-o altă cultură administrativă decât cea care a existat în ultimii 30 de ani aici și care să aducă un suflu nou întregului, comunităților locale?

Președintele României: Putem să constatăm ușor că din când în când apar persoane noi în politică și unii au chiar succes. Pe de altă parte, este evident că a candida este un drept al oricărui cetățean și ceea ce mi se pare mie important în această campanie - și de-asta am și spus-o - este să ne îndepărtăm ușor, ușor de acel model de campanie cu tot felul de atacuri la persoană, cu tot felul de subiecte inventate și să ne apropiem mai mult de cetățean.

Până la urmă, oamenii vor să audă cu ce proiecte vin candidații - dacă li se asfaltează strada, dacă se repară încălzirea centralizată, dacă se rezolvă problema cu transportul public, dacă se rezolvă problema traficului, problema poluării, problema parcurilor, a școlilor, a spitalelor. Cam asta așteaptă oamenii se audă, nu tot felul de certuri pe subiecte inventate.

Acum întâmplarea face să fi trecut și eu prin câteva campanii și știu că un anumit mare partid folosește cu predilecție această metodă, de a inventa subiecte și de la unul se ajunge la următorul, ca să distragă atenția de la anumite carențe în administrație.

Nu aș spune că trebuie să vină obligatoriu oameni noi. Avem oameni buni în politică, dar cred că este momentul să facem altfel de campanie electorală, o campanie centrată pe nevoile comunităților.

Jurnalist: Domnule Președinte, Curtea Constituțională a respins sesizarea făcută de Guvern în legătură cu moțiunea de cenzură. Concluzia este că moțiunea depusă de PSD, mai exact, votul și dezbaterea acestei moțiuni pentru care nu a existat cvorum prima dată, ar putea fi reprogramate în această sesiune. Cum vi se pare această decizie și cât de posibil credeți că este scenariul ca votul să fi reprogramat și ce risc există ca Guvernul Orban să fie demis?

Președintele României: Acum, sigur, o astfel de decizie nu este de natură să aducă o stabilitate suplimentară în comportamentul politicienilor noștri naționali, dar, pe de altă parte, o moțiune, dacă vine din anterioara sesiune extraordinară sau dacă se depune una acum, este de o inutilitate clasică între timp. Și am mai spus asta. Și acea moțiune fost de o inutilitate clasică. S-a făcut de râs PSD, fiindcă nu a reușit nici măcar să adune cvorumul pentru un vot. Mi s-ar părea de data aceasta total aiurea să mai vină cu rediscutarea aceleiași moțiuni sau cu încă o moțiune, dar dacă vor, atunci, cu siguranță, au instrumentele să promoveze un astfel de demers.

Jurnalist: În acest weekend a fost publicată o petiție care vă este adresată dumneavoastră, în care se cere repornirea luptei împotriva marii corupți. Sunteți mulțumit de activitatea marilor Parchete în general?

Președintele României: Bilanțul se face cam după un an după ce se numesc noile conduceri. Evident că, în situația în care avem conducători care și-au preluat mandatul de câteva luni de zile, este un pic prematur să spunem dacă suntem mulțumiți sau nemulțumiți. Este foarte adevărat că eu am așteptări mari de la Parchete și am și eu așteptarea ca lupta anticorupție să prindă viteză.

Jurnalist: Domnule Președinte, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, făcea public recent faptul că, după ce numărul dânsei de telefon a fost făcut public pe internet, a primit multe mesaje plină de ură, unele insulte cu un limbaj de-a dreptul suburban. Nu este un caz singular, remarcăm tot mai des că în spațiul public politicienii primesc insulte, remarcăm faptul că limbajul devine din ce în ce mai violent. Aș vrea să vă întreb cum credeți că s-a ajuns la această radicalizare în relația cetățeanului cu politicienii și ce credeți că se poate face pentru ca situația să revină la normal, pentru ca limbajul civilizat să ia locul insultei?

Președintele României: Putem să implementăm un proiect care se numește „România Educată” și, cu educație, astfel de probleme se rezolvă. Din păcate, putem să constatăm că o mai mare apropiere a politicienilor de electorat, din păcate, încurajează și astfel de abordări. Este regretabil, poate fi combătut prin educație și altfel nu.

Jurnalist: Politicienii credeți că au și ei ceva de schimbat?

Președintele României: Politicienii ar putea să se concentreze pe proiecte bune pentru comunitățile lor și atunci probabil abordările cetățenilor vor deveni mai pozitive.

Jurnalist: În mai multe state europene, înainte de începerea școlii, profesorii și elevii a fost testați pentru COVID-19. De ce nu s-a luat aceeași măsură și la noi?

Președintele României: Această informație este parțial adevărată, am verificat cum au făcut alții. La nivelul Organizației Mondiale a Sănătății nu există un consens pentru testarea în masă a profesorilor. Iar acolo unde s-au făcut testări, s-au făcut, și asta este și recomandare OMS, acolo unde sunt focare și acolo este foarte utilă testarea tuturor cadrelor didactice, poate și a elevilor dintr-o școală. Au existat și câteva testări cu un număr mare de persoane, dar care s-au făcut pentru a verifica câți oameni au avut această boală. Deci, testarea în masă a profesorilor nu este recomandată și nu s-a făcut nicăieri.

Jurnalist: Voiam să vă întreb în legătură cu alegerile. S-a insistat foarte mult și au fost specialiști care au spus că nu ar trebui să aibă loc alegerile în contextul pandemiei. Voiam să vă întreb: dacă prezența la vot va fi extrem de redusă la alegerile locale ce vor avea loc în foarte scurt timp, credeți că va fi afectată profund legitimitatea celor aleși?

Președintele României: Este posibil. Am avut un astfel de caz în decembrie 2016, când credibilitatea celor aleși a fost profund afectată și am tras până în ziua de astăzi și tragem și acum din cauza acelui vot și acelui absenteism. Sper că ne este tuturor învățătură de minte și mergem la vot.

Vă mulțumesc! Vă doresc tuturor multă sănătate!