Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Declarațiile de presă comune susținute de Președintele României, Klaus Iohannis, cu Președintele Ungariei, Katalin Novák

Bună ziua!

Urez bun venit în România doamnei Katalin Novák, Președintele Ungariei! Welcome!

Am avut astăzi oportunitatea unor discuții aprofundate cu doamna Președinte, în continuarea celor desfășurate în marja Summitului Formatului B9 de la București, din 10 iunie.

Am asigurat-o pe doamna Președinte de întreaga disponibilitate a autorităților române și a mea personal pentru consolidarea dialogului și a cooperării bilaterale.

România urmărește ca această cooperare cu Ungaria, un stat vecin important, să se desfășoare în cele mai bune condiții și să aibă o dinamică pozitivă, de dezvoltare și aprofundare, în interesul cetățenilor celor două țări, indiferent de originea etnică.

Pentru a atinge acest rezultat, este necesar ca ambele părți să confere o reală valoare unui instrument fundamental pentru relațiile noastre bilaterale - Parteneriatul Strategic dintre România și Ungaria, care se află în 2022, în acest an, într-un moment aniversar – 20 de ani de la lansarea acestuia. România este pregătită să facă acest lucru și contez pe doamna Președinte Novák în același sens, astfel încât să transformăm în realitate proiectele de interes pentru statele și cetățenii noștri.

Am discutat pe larg cu doamna Președinte despre toate temele importante în plan bilateral, inclusiv despre o serie de parametri care să ghideze cooperarea noastră viitoare, care trebuie să fie una pragmatică și orientată spre rezultate concrete, structurată pe baza principiilor și a valorilor incluse în documentele fundamentale ale cooperării bilaterale.

Am reiterat importanța dialogului pentru rezolvarea în plan bilateral a tuturor aspectelor de interes și pentru evitarea abordărilor unilaterale, care nu pot duce la soluții durabile.

Totodată, este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional.

În acest context, am evocat din nou convingerea noastră profundă că persoanele care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie – singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora – și statul a cărui origine etnică o împărtășesc.

Printre subiectele abordate astăzi s-a aflat și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari.

Astfel, am subliniat foarte clar poziția constantă și principială a părții române, care se referă la necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului nostru Strategic și ale Tratatului politic de bază.

Am discutat, de asemenea, cu doamna Președinte și despre oportunitățile de dezvoltare a cooperării economice și sectoriale.

Este îmbucurător că în 2021 și în prima parte a acestui an am înregistrat deja o creștere semnificativă a schimburilor comerciale bilaterale.

Printre cele mai stringente teme de actualitate se află și securitatea aprovizionării cu energie. Pe lângă discutarea perspectivelor proiectelor de cooperare în plan bilateral, în interesul ambelor state, am susținut poziția României privind importanța unui răspuns unitar, coordonat și urgent la nivelul Uniunii Europene în această privință.

Am arătat că, în actualul context, se impune eliminarea, cât mai curând posibil, a dependenței energetice a Uniunii Europene și a statelor membre de Rusia.

Este necesară continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură în interiorul Uniunii, prin consolidarea interconectărilor și a capacităților de stocare, în paralel cu diversificarea importurilor energetice și consolidarea producției energetice europene.

Pe de altă parte, în context european, îmi exprim speranța că vor fi găsite cele mai bune și adecvate soluții în dialogul în curs dintre instituțiile europene și Ungaria.

Am abordat și situația din plan regional, european și global, profund afectată de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am analizat implicațiile pentru noi toți, pe multiple planuri, nu doar din punctul de vedere al securității, dar și în plan economic sau umanitar, în materie de energie sau criză alimentară.

România este pe deplin solidară cu Ucraina și vom continua să o susținem pe toate dimensiunile. Am evocat sprijinul oferit de România Ucrainei, inclusiv asistența acordată celor peste 2,2 milioane de refugiați ucraineni care ne-au trecut granițele.

De asemenea, în cadrul discuțiilor am accentuat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova, ținând cont de multiplele crize cu care aceasta se confruntă, precum și pentru avansarea parcursului său european ca urmare a obținerii statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Am reiterat, împreună cu doamna Președinte, și sprijinul nostru consecvent pentru politica de extindere a Uniunii Europene cu statele din Balcanii de Vest.

Îi mulțumesc doamnei Președinte pentru discuțiile substanțiale pe care le-am avut astăzi și o invit să ia cuvântul!


Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Retorica liderilor UDMR din România, dar și a unor lideri politici de la Budapesta a fost, în ultima perioadă, în ultimii ani, pentru consolidarea drepturilor pe care minoritatea maghiară din România le are și deseori pentru obținerea autonomiei anumitor județe. Voiam să știu care este părerea dumneavoastră legată de acest subiect. (...)

Președintele României: Există, evident, probleme care necesită mai mult decât o discuție, atunci când vorbim despre drepturile minorităților în România, însă dați-mi voie să încep răspunsul meu prin a spune că în România drepturile tuturor minorităților naționale sunt respectate, ba chiar mai mult, în România există un exemplu pe care cred că putem să-l prezentăm cu mândrie: minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlamentul României chiar dacă numeric, prin vot, nu obțin atâtea voturi câte sunt necesare pentru un mandat. Asta se numește o discriminare pozitivă.

Pe de altă parte, este interesul nostru comun - și am discutat pe larg această chestiune, doamna Președinte și cu mine - interesul nostru comun ca drepturile minorității maghiare să fie pe deplin respectate, să-și poată trăi cultura, să-și poată folosi limba maternă și așa mai departe.

Și, apropo, am convenit împreună că este bine să folosească și limba română.

Este, pe de altă parte, un lucru cunoscut că și aici, și dincolo, există politicieni care vor să se profileze exacerbând tensiunile interetnice. Este regretabil, dar nu putem să ignorăm acest lucru. Și atunci, acești politicieni, care vor să se profileze ei - să nu creadă cineva că ei caută binele unei minorități – vin cu argumente care nu pot fi împărtășite de noi.

Credem că, discutând despre problemele care apar, ascultându-ne reciproc, putem să eliminăm foarte mult din această tensiune. Majoritatea temelor, trebuie să o recunoaștem, sunt artificiale, sunt aduse în discuție și umflate public de politicieni care vor să folosească unele divergențe existente pentru a se autopromova.

În rest, despre abordarea mea față de unele chestiuni, m-am exprimat public în repetate rânduri și nu cred că este cazul să le repet. Summa Summarum, subliniez că multe din aceste tensiuni sunt artificiale și, prin implicarea ambelor părți, ele pot fi considerabil diminuate, în interesul românilor și al etnicilor maghiari, evident.

Jurnalist: A început anul școlar, legat de educația în limba maghiară, au existat dificultăți. De exemplu, situația școlii catolice din Târgu Mureș este încă nerezolvată. Care este părerea dumneavoastră, domnule Președinte?

Președintele României: Mulțumesc pentru întrebare! Pentru mine, învățământul, la modul general, este o temă de o importanță extraordinară. De aceea am venit încă din primii ani de mandat cu un proiect care se numește „România Educată”, pentru a face întreg sistemul de educație mai performant în România. O parte importantă din întregul sistem de învățământ este învățământul în limbile minorităților naționale. Și îmi permit să amintesc că eu sunt profesor de fizică și am predat fizica în limba germană și în limba română.

Problemele care apar în sistemul de învățământ nu sunt probleme specifice unei anumite limbi de predare. Avem realizări notabile, avem olimpici cu rezultate senzaționale, dar, pe de altă parte, avem și probleme în școlile din România. Câteodată nu se găsesc suficienți profesori sau învățători care predau în mod calificat, altădată organizarea unor școli este încă deficitară, cum este cazul liceului din Târgu Mureș și, din păcate, s-a ajuns să se apeleze la justiție și se așteaptă soluții la această problemă. În alte situații infrastructura încă nu este acolo unde ne dorim, dar pot să vă asigur și să garantez tuturor copiilor și părinților din România că abordarea noastră este de bună credință și scopul pe care îl urmărim este să avem un învățământ de înaltă calitate, indiferent de limba maternă.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați vorbit și despre energie, o temă importantă. În România tocmai a fost adoptată o ordonanță care impune noi reguli pe piață, furnizorii au amenințat că ar putea ieși din piață. În acest context, aș vrea să vă rog să ne spuneți dacă puteți garanta că în perioada de iarnă nu vor exista perioade în care alimentarea cu energie și gaze va fi oprită, și de asemenea, aș vrea să vă rog să ne spuneți în ce măsură susțineți recomandarea europeană de reducere a consumului cu 15% atât în instituții publice, cât și pentru cetățeni?

Președintele României: Criza energetică este urmare a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, nu este o problemă care a fost creată în România pentru români și nu este o problemă creată în Europa pentru europeni. Guvernul României, de la bun început, a luat lucrurile foarte în serios, a căutat și găsit modalități de ameliorare a situației. Și, în toate discuțiile pe care le-am avut eu cu premierul și cu ministrul de resort, al Energiei, am subliniat că prima prioritate trebuie să fie consumatorii, românii care stau acasă și așteaptă soluții, și, dintre ei, o atenție specială trebuie îndreptată către consumatorii vulnerabili, oamenii care nu-și permit, pur și simplu, să plătească prețuri mari la energie. S-a ținut cont de aceste lucruri și toate demersurile și ordonanțele care s-au dat în acest domeniu au fost construite în așa fel încât, sigur, să sprijine sectorul producției și distribuției, dar prioritar să fie protejați oamenii de creșteri exacerbate ale prețurilor, și acest lucru se întâmplă. Și ultima ordonanță, ați văzut, care a creat o oarecare rumoare în piață, protejează cetățenii români.

În același timp, este gândită pentru a crea o echilibrare în piață, fiindcă, trebuie să recunoaștem, unii au făcut profituri uriașe în criza energetică.

Și atunci, întrebarea mea următoare și discuția următoare cu premierul și cu ministrul Energiei a fost cum vom trece iarna. Amândoi m-au asigurat că România a luat măsurile necesare, a generat rezervele necesare de gaz pentru a putea trece România prin iarnă. Acesta este răspunsul pe care l-am primit și pe care pot să vi-l dau.

Apropo, cu economisirea energiei – recomandarea mi se pare în regulă. Putem să constatăm noi la tot pasul că încă mai există instituții și oameni care irosesc energia pur și simplu, ceea ce nu este foarte înțelept în condițiile în care energia este foarte scumpă și probabil la mare căutare în această iarnă.

Însă haideți să nu înțelegem greșit: nu dorește nimeni să avem instituții în care se stă pe frig, ca acum mulți ani – unii dintre noi ne amintim cum a fost să mergem în clasă cu mănuși – și nu își dorește nimeni ca românii să stea acasă și să tremure de frig. Însă acolo unde se poate face economie, este înțelept, este bine și este corect să se facă.