Curtea Constituțională a decis: Sesizarea deputaților privind termenul alegerilor prezidențiale, inadmisibilă

Chișinău, Republica Moldova - Curtea Constituțională a Republicii Moldova a anunțat luni, 16 septembrie 2024, decizia sa de inadmisibilitate cu privire la o sesizare formulată de doi deputați din Parlament, referitoare la termenul de organizare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova.

Sesizarea viza texte din articolul 135, alineatul 2 din Codul Electoral, ce stabilesc organizarea alegerilor prezidențiale cu cel mult 90 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în funcție, însă nu mai târziu de termenul stabilit la articolul 90, alineatul 4 din Constituție. Deputații au contestat, de asemenea, hotărârea Parlamentului care stabilește data de 20 octombrie 2024 ca dată a alegerilor prezidențiale.

Cei doi deputați au argumentat că dispozițiile normative contestate contravin articolului 90, alineatul 4 din Constituție, ce prevede organizarea alegerilor pentru un nou președinte în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii.

În analiza sa, Curtea a reținut că articolul 90, alineatul 4 din Constituție vizează alegerile prezidențiale organizate doar în cazul în care a intervenit vacanța funcției de președinte, situație ce nu se aplică în prezent.

"Funcția de președinte al Republicii Moldova devine vacantă și nu mai este ocupată doar în caz de deces, imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, demisie sau demitere," a subliniat un reprezentant al Curții Constituționale. "Aceste situații presupun o încetare a unui mandat în exercițiu, spre deosebire de cazul expirării mandatului de patru ani."

Curtea a concluzionat că textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui" din articolul 135, alineatul 2 din Codul Electoral vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul expirării mandatului de patru ani și nu afectează prevederile constituționale referitoare la vacanța funcției de președinte.

De asemenea, Curtea a observat că o practică similară de organizare a alegerilor prezidențiale înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu a fost acceptată și la scrutinul prezidențial din anul 2020.

Curtea Constituțională a decis, astfel, că sesizarea celor doi deputați este inadmisibilă.

Bună ziua.

Stimați cetățeni, stimați reprezentanți ai presei. Astăzi, Curtea Constituțională s-a pronunțat printr-o decizie de inadmisibilitate cu privire la o sesizare formulată de doi deputați din Parlament.

Pretențiile deputaților au vizat texte din articolul 135 alineatul 2 din Codul Electoral ale cărui dispoziții stabilesc faptul că alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în funcție. Însă, nu mai târziu de termenul stabilit la articolul 90 alineatul 4 din Constituție.

De asemenea, deputații au mai contestat hotărârea Parlamentului care stabilește că data de 20 octombrie 2024 este data alegerilor prezidențiale.

În sesizarea lor, cei doi deputați au afirmat în principal că dispozițiile normative contestate contravin articolului 90 alineatul 4 din Constituție. Potrivit căruia, alegerile pentru un nou președinte trebuie organizate în termen de două luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al Republicii.

Prin reglementările Codului Electoral, Parlamentul și-ar fi depășit competențele constituționale instituind o perioadă mai mare de până la cinci luni pentru organizarea alegerilor prezidențiale.

În analiza sa, Curtea a reținut că cadrul temporal stabilit de la articolul 90 alineatul 4 din Constituție vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul în care a intervenit vacanța acestei funcții. Curtea a notat că funcția de președinte al Republicii Moldova devine vacantă și nu mai este ocupată doar în caz de: 1. Deces. 2. Imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile. 3. Demisie sau 4. Demitere. Și presupune o încetare a unui mandat în exercițiu.

Dacă funcția de președinte devine vacantă, interimatul acesteia este asigurat în această ordine de președintele Parlamentului sau de prim-ministru, iar autoritățile competente au obligația ca în termen de două luni de la data la care a survenit vacanța să organizeze alegeri pentru un nou președinte.

Textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui" din articolul 135 alineatul 2 din Codul Electoral vizează alegerile prezidențiale organizate în cazul expirării mandatului de patru ani.

Articolul 80 din Constituție stabilește durata mandatului de președinte al Republicii Moldova, precizând când începe și când sfârșește acest mandat. Așadar, mandatul președintelui Republicii Moldova durează patru ani. Curgerea termenului de patru ani începe la data depunerii jurământului și încetează la depunerea jurământului de către președintele nou ales.

Curtea a subliniat că intervalul de timp dintre cele două jurăminte nu poate fi mai mic de patru ani. Jurământul depus de noul președinte este punctul de delimitare între două mandate. Mandatul care a expirat încetează, iar mandatul președintelui nou ales începe.

Având în vedere prevederile constituționale potrivit cărora mandatul de președinte durează patru ani, Parlamentul este obligat să reglementeze o procedură de alegere a președintelui Republicii care ar asigura depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituțională la expirarea mandatului de patru ani al președintelui în exercițiu sau într-un termen cât mai restrâns de la expirarea acestuia.

Procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă în timp util, adică până la expirarea mandatului președintelui în exercițiu.

Cadrul temporal stabilit în textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui" din articolul 135 alineatul 2 din Codul Electoral vizează organizarea alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova în cazul expirării duratei de patru ani a mandatului și reprezintă o situație juridică distinctă de cea stabilită la articolul 90 alineatul 4 din Constituție.

Nicio normă constituțională nu stabilește în mod expres un cadru temporal ale cărui limite să fie organizate și desfășurate alegerile prezidențiale în cazul în care mandatul de patru ani a președintelui în exercițiu expiră. Această chestiune a fost lăsată pentru reglementare în sarcina legiuitorului.

Parlamentul este competent să reglementeze o procedură de alegere a președintelui Republicii Moldova pentru cazul expirării mandatului. Această procedură trebuie să asigure depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituțională la expirarea mandatului de patru ani al președintelui în exercițiu sau într-un termen cât mai restrâns de la expirarea acestuia. Procedura de alegere a noului președinte trebuie să înceapă în timp util până la expirarea mandatului președintelui în exercițiu.

Stabilirea cadrului temporal în interiorul căruia urmează să fie organizate alegerile prezidențiale în cazul expirării duratei de patru ani a mandatului reprezintă un aspect important al procesului electoral și o premisă a asigurării periodicității alegerilor în discuție.

Sub acest aspect, textul contestat din articolul 135 alineatul 2 din Codul Electoral este în acord cu coordonatele democrației constituționale și cu asigurarea succesiunii firești a mandatelor.

Mai mult, Curtea a observat că o practică similară a organizării alegerilor prezidențiale înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu a fost acceptată și la scrutinul prezidențial din anul 2020.

Deși mandatul de patru ani al președintelui ales în 2016 expira pe data de 23 decembrie 2020, alegerile unui nou președinte au avut loc în două tururi pe 1 și 15 noiembrie 2020. Ambele tururi au avut loc înainte de data la care expira mandatul președintelui predecesor.

Rezultatele alegerilor au fost confirmate prin hotărârea Curții Constituționale numărul 30 din 10 decembrie 2020, iar candidatul a cărui alegere a fost validată a depus jurământul pe data de 24 decembrie 2020 și la această dată a intrat în exercițiul funcției.

Curtea a mai reținut că nu poate exista o suprapunere a mandatelor președinților, de vreme ce președintele cu mandatul expirat își poate exercita funcția, potrivit articolului 80 alineatul 2 din Constituție, până la depunerea jurământului de către președintele nou ales.

Curtea a reținut că alegerea președintelui Republicii Moldova reprezintă o procedură reglementată inclusiv prin Codul Electoral. Ea se încheie cu confirmarea rezultatului alegerilor și cu validarea alegerii candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova de către Curtea Constituțională. Expresia "după alegeri" din articolul 79 alineatul 2 din Constituție este indispensabil legată de confirmarea rezultatului alegerilor și de validarea mandatului de președinte al Republicii Moldova de către Curtea Constituțională. De la emiterea acestor acte trebuie calculat termenul constituțional de 45 de zile.

Analizând criticile formulate împotriva hotărârii Parlamentului care stabilește data alegerilor prezidențiale, Curtea a observat că această hotărâre a fost adoptată inclusiv pe baza articolului 135 din Codul Electoral. Sub acest aspect, raportată fiind la Codul Electoral, hotărârea Parlamentului reprezintă un act de punere în aplicare a acestuia.

Având în vedere că textul "cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui" din 135 alineatul 2 din Codul Electoral nu afectează articolele 79 alineatul 2 și 90 alineatul 4 din Constituție, nici hotărârea Parlamentului numărul 122 din 16 mai 2024 nu afectează aceste dispoziții.

Din aceste motive, Curtea a declarat sesizarea celor doi deputați ca fiind inadmisibilă. Vă mulțumesc și o zi frumoasă vă doresc.