Parlamentul Moldovei dezbate modificări legislative privind controlul tutunului

Chișinău, Moldova – 12 noiembrie 2024 – Comisia protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului Republicii Moldova a organizat marți, 12 noiembrie 2024, consultări publice asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează controlul tutunului. Dezbaterea a reunit deputați, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, organizații non-guvernamentale, asociații de business și experți juridici, într-un dialog intens privind necesitatea actualizării legislației naționale în domeniul controlului tutunului. Consultările publice au avut ca scop principal identificarea celor mai eficiente măsuri pentru reducerea consumului de tutun și nicotină, în special în rândul tinerilor.

Svetlana Nicolaescu, Secretar General Adjunct al Ministerului Sănătății, a prezentat proiectul de lege, subliniind gravitatea situației actuale din Republica Moldova. "Se estimează că în Republica Moldova, anual, circa 6.000 de persoane decedează din cauza consumului de tutun și nicotină. Acestea sunt 6.000 de decese care pot fi prevenite," a declarat aceasta. Nicolaescu a argumentat necesitatea modificărilor legislative prin creșterea alarmantă a consumului de produse din tutun încălzit și țigări electronice în rândul adolescenților. Proiectul de lege propune extinderea interdicțiilor de fumat în spațiile publice deschise frecventate de copii și tineri, precum parcuri de distracții, parcuri acvatice, zone din preajma piscinelor și plaje. De asemenea, se propun modificări privind ambalarea și etichetarea produselor din tutun, precum și măsuri pentru protejarea tinerilor în media audiovizuală.

Reprezentanții societății civile au susținut ferm proiectul de lege, subliniind importanța protejării sănătății publice. Un reprezentant al Rețelei Europene pentru Prevenirea Fumatului a subliniat că "Directiva stabilește un minim. În plus, acea directivă din 2014 este total depășită." Acesta a îndemnat Parlamentul să nu se limiteze la transpunerea literală a directivei europene, ci să adopte măsuri mai riguroase, adaptate contextului specific din Republica Moldova.

Reprezentanții mediului de afaceri au pledat pentru o aliniere exactă la directiva UE, argumentând că aceasta ar asigura un cadru legal predictibil și ar facilita integrarea Republicii Moldova în spațiul comunitar european. Un reprezentant al Asociației Businessului European a declarat: "Procesul de aliniere și armonizare a cadrului național la acquis-ul comunitar este una din prioritățile agendei noastre."

Dezbaterea a scos la iveală divergențe de opinii privind interpretarea articolului 5.3 din Convenția Cadru de Control al Tutunului, referitor la participarea industriei tutunului la consultările publice. În timp ce unii participanți au considerat că prezența reprezentanților industriei este la limita legalității, alții au argumentat că aceasta nu este interzisă explicit de convenție.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie a concluzionat consultările publice, mulțumind tuturor participanților pentru contribuțiile lor. Acesta a afirmat că discuțiile de marți vor fi analizate în detaliu în cadrul comisiei, urmând ca un vot asumat pe marginea proiectului de lege să fie dat în plenul Parlamentului, în prima și a doua lectură. Scopul final este adoptarea unui produs legislativ eficient, care să contribuie la protejarea sănătății cetățenilor și, în special, a tinerilor, de efectele nocive ale tutunului.

[Președinte] Stimați colegi, onorată audiență, bună dimineața. Astăzi, pe platforma Comisiei parlamentare Protecție socială, sănătate și familie, au loc audierile publice a proiectului de lege înregistrat cu numărul 280, cu privire la controlul tutunului.

Și având în vedere că este un proiect de lege foarte complex, aflat în jurisdicția la cinci comisii parlamentare, având totodată în procesul examinării proiectului dat de lege avizul Direcției General Juridică a Parlamentului, precum și avize și opinii juridice venite de la diferite organizații non guvernamentale, birouri de avocați, am dorit să organizăm aceste audieri pentru a prezenta, în primul rând, acest proiect de lege. Pentru întrebările la care deocamdată nu am primit un răspuns definitiv, aș dori să le punem în discuție.

Audierile parlamentare sunt o activitate obișnuită a Parlamentului în procesul elaborării, examinării și adoptării proiectelor de lege. Deci, în acest sens, conform agendei, la început aș dori să ofer cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege doamnei Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al Ministerului Sănătății. Vă mulțumesc.

[Svetlana Nicolaescu] Mulțumesc mult, stimate domnule președinte, stimați deputați. Prezint atenției dumneavoastră proiectul de lege privind controlul tutunului, care prevede un proiect de modificare a unor acte legislative elaborat de Ministerul Sănătății.

Înainte de a trece nemijlocit la prezentarea acestui proiect, permiteți-mi, vă rog, domnule președinte, să fac referință la articolul din Convenția cadru de control al tutunului. Mă simt obligată să fac acest lucru odată ce Republica Moldova este parte la această convenție, la acest tratat internațional.

Și tratatul respectiv prevede la articolul 5, alineatul 3, că toate statele trebuie să își protejeze politicile de sănătate publică de interesele comerciale și alte interese particulare ale industriei tutunului. Și este important de menționat în acest caz că industria tutunului include atât producători, importatori, distribuitori, precum și reprezentanții grupurilor de interese care fac lobby în numele lor, inclusiv juriști, inclusiv economiști, inclusiv, cu regret, și reprezentanții din mediul mass-media și din mediul academic.

În continuare, voi prezenta nemijlocit prevederile proiectului și mă refer, pentru început, la condițiile care au impus elaborarea acestui proiect de lege. Proiectul legii privind controlul tutunului, înregistrat la Parlament pe 22 august, prevede o serie de măsuri esențiale pentru reducerea consumului de tutun și a produselor conexe.

Necesitatea modificării cadrului juridic aferent tutunului a fost determinată de situația actuală în ceea ce privește produsele de tutun și impactul acestora asupra stării de sănătate a populației din Republica Moldova. Se estimează că în Republica Moldova, anual, circa 6000 de persoane decedează din cauza consumului de tutun și nicotină. Acestea sunt 6000 de decese care pot fi prevenite.

La fel, potrivit studiului național recent, care a examinat prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în populația din Republica Moldova, trei din 10 moldoveni de vârstă adultă se declară fumători actuali. Dar cea mai mare îngrijorare a noastră este determinată de creșterea folosirii produselor de tutun încălzit și a țigaretelor electronice, în special printre adolescenți din Republica Moldova.

Deja în anul 2019, atunci când am realizat un studiu de nivel populațional în grupul de vârstă a tinerilor de 13-15 ani, peste 16% din acești tineri foloseau produsele de tutun, inclusiv produsele de tutun încălzit. Conform aceluiași studiu, peste 12% de tineri, menționez încă o dată, 13-15 ani, foloseau țigări electronice.

Astfel, deși procentul adolescenților care fumează țigaretele convenționale este în continuă scădere, de la circa 14% în anul 2004 până la 7% în anul 2019, acest beneficiu este contracarat de faptul că mai mulți fumează țigări electronice și produse de tutun încălzit, care actualmente sunt principale categorii de produse de tutun folosite de tineri.

Evident că ne punem întrebarea de unde ne confruntăm cu asemenea situații deloc îngrijorătoare. Odată ce există o multitudine de factori care au determinat această situație, în contextul formatului evenimentului de astăzi, este important să punctăm că creșterea prevalenței fumatului în Republica Moldova este și consecința unei politici iresponsabile a guvernării în perioada anilor 2017-2018. Și nu este o simplă afirmație.

În Republica Moldova, o lege comprehensivă privind controlul tutunului, care a transpus prevederile Convenției cadru de controlul tutunului, a fost adoptată în anul 2015. Prin aplicarea anume acestei legi, toate localurile publice din Moldova, inclusiv cafenele și restaurante, au devenit libere de fumul de tutun.

Tot în rezultatul implementării legii adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2015, locul inscripțiilor atractive de pe ambalajele produselor de tutun a fost preluat de avertismentele cu imaginile consecințelor fumatului. Aceeași lege a impus scoaterea de pe piață a țigaretelor cu arome.

Deși cu o amânare în implementare, produsele de tutun au fost eliminate din vitrine și rafturi și astăzi aceste produse nu sunt în câmpul vizual al tinerilor. Pentru a înțelege pe deplin efectele aplicării cadrului juridic național în domeniul tutunului, este important să cunoaștem întreg parcurs de adoptare și modificare a legii.

Astfel, în plină activitate de implementare a legislației antitutun, în perioada anilor 2017-2018, ulterior în anul 2020, cadrul legislativ în domeniul controlul tutunului a fost grav denaturat prin interferența industriei tutunului. Sub influența companiilor de tutun, în lege au fost introduse, într-o manieră absolut netransparentă, multiple amendamente care au oferit o serie de exceptări și, practic, au exclus din câmpul de reglementare mai multe categorii de produse de tutun.

Astfel, doar în anul 2017 au fost aprobate trei amendamente la legea privind controlul tutunului, mă refer la legea 278, prin care produsele de tutun încălzit au fost excluse de la toate reglementările restrictive legate de publicitate, promovare, sponsorizare, dar și protecția împotriva expunerii la fumul de tutun, adică consumul lor în locurile publice.

Este greu de imaginat, dar este o realitate, că însăși ministrul sănătății, muncii și protecției sociale din acea perioadă, care în trecut a deținut și funcția de președinte a Consiliului la Asociația Businessului European, promova în acea perioadă activ la guvern modificările ale actelor normative care să favorizeze consumul produselor de tutun încălzit în rândul populației.

Ulterior, în anul 2018, au fost aprobate excepții de etichetare pentru produsele de tutun comercializate în magazinele duty-free, iar în decembrie anul 2020 au fost aprobate majorări ale concentrației admisibile de nicotină în țigaretele electronice.

Este absolut cert că această inconsecvență a cadrului legal și interferența industriei au afectat considerabil și capacitatea instituțiilor publice de a asigura punerea în aplicare a legislației și au compromis activitatea organelor responsabile de controlul tutunului. Cu toate că aceste amendamente legislative pro-tabagice din anii 2017-2018 au fost abrogate de către Parlament în ianuarie anul 2020 și ulterior un șir de amendamente în anul 2022, legislația favorabilă pro-tutun și-a obținut rezultatele.

Consumul produselor de tutun și a produselor conexe a crescut în rândul populației, în special printre tineri, care au devenit clienții giganților din industria tutunului. La fel, aspecte care este important să le punctăm în contextul discuției de astăzi. În ultimii ani, produsele din tutun și cele conexe s-au schimbat considerabil.

O mare varietate de produse noi, precum cele din tutun încălzit și țigări electronice, cu și fără nicotină, au intrat pe piața internă. Expansiunea produselor conexe pe piață este una uriașă. Doar în ultimul an au fost notificate la Agenția Națională pentru Sănătatea Publică peste 1300 de produse noi din această categorie, comparativ cu 168 de produse noi din categoria țigaretelor convenționale plasate pe piață în același an.

La fel, au apărut noi medii virtuale, inclusiv magazinele online, rețele sociale, și au apărut noi strategii de interferență cu sănătatea publică ale industriei tutunului și ale industriilor conexe. Stimați deputați, în Republica Moldova, țara unde eforturile statului în domeniul controlul tutunului au fost constant subminate de industria tutunului, a devenit o piață de desfacere perfectă pentru profiturile industriei tutunului.

Acest lucru, suntem ferm convinși, că trebuie să se schimbe într-o țară care este stat membru la Convenția cadru de controlul tutunului, o țară cu o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, o Moldovă europeană care asigură dreptul la viață și la sănătate pentru toți cetățenii. În acest sens, Ministerul Sănătății, în calitate de autor a proiectului de lege, care a fost înregistrat și în continuare aprobat de către Guvern, a elaborat un șir de ajustări al cadrului național juridic în domeniul controlul tutunului.

Și astfel, proiectul de lege propus spre examinarea Parlamentului are ca scop protejarea sănătății cetățenilor, în special a tinerilor, de acțiunea nocivă a tutunului și a nicotinei, inclusiv a emisiilor toxice ale acestora. Menționez că acest proiect a fost înregistrat în decembrie anul 2023. Au urmat mai mult de opt luni de proceduri de consultări, avizare, coordonări, inclusiv consultările publice.

Guvernul și Ministerul Sănătății, în calitate de autor, a respectat toate prevederile normative privind promovarea unui proiect de act normativ și prevederile legii numărul 100 cu privire la actele normative, inclusiv toate cerințele referitoare la transparență prevăzute în legea numărul 239 din 2008. Astfel, toate versiunile a proiectului au fost făcute publice atât pe pagina autorităților la etapa cărora se promova proiectul.

La fel, proiectul care a fost propus spre examinare Guvernului, ulterior Parlamentului, include 89 de pagini de sinteză, unde sunt argumentate toate pozițiile autorului la absolut toate comentariile care au fost recepționate de Ministerul Sănătății în procesul de consultare și promovare a proiectului. La fel, acest proiect a fost consultat și a fost prezentat la grupul de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.

Menționez că proiectul a fost expertizat de Centrul de armonizare a legislației, care a asigurat calitatea și corectitudinea transpunerii legislației UE prin proiectul respectiv. În continuare, mă voi referi la prevederile cheie a proiectului.

Elementele majore din conținutul proiectului de lege se referă la extinderea interdicțiilor de fumat în spațiile publice, un șir de cerințe de ambalare și etichetare, în special pentru produsele din categoria produselor de tutun încălzit. La fel, o serie de prevederi care se referă la protecția tinerilor în media audiovizuală, dar și prevenirea accesului minorilor la produsele de tutun, prevederi care se referă la promovarea și publicitatea tuturor categoriilor de produse de tutun și celor conexe și prevenirea introducerii pe piață a noilor tipuri de produse fabricate din industria tutunului.

În continuare, mă voi referi la unele detalii referitor la prevederile incluse în proiect. Deci, un aspect extrem de important este protecția împotriva expunerii la fumul de tutun și excluderea riscurilor legate de fumatul pasiv.

O realizare incontestabilă în acest sens a fost implementarea interdicțiilor complete de fumat în spațiile închise, inclusiv pentru sectorul HoReCa, prin legea adoptată în anul 2015. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică, nivelul de conformitate cu normele legale constituie peste 70% în cadrul controalelor de stat.

Cu toate acestea, interzicerea fumatului doar în spațiile închise este insuficientă pentru a oferi protecție adecvată populației, în special a tinerilor, împotriva efectelor nocive ale expunerii la fumul secundar. Studiile demonstrează că chiar în zonele exterioare bine ventilate, nivelurile de fum pasiv pot fi suficient de ridicate pentru a prezenta risc pentru sănătatea celor din apropiere.

Mai mult decât atât, admiterea fumatului în spațiile publice deschise determină crearea unor atitudini de acceptare și normalizare socială a fenomenului de către tineri. Astfel, copiii și adolescenții, în prezența cărora se consumă produsele de tutun și produsele conexe, inițiază cu o probabilitate mai mare acest obicei nociv, devenind în scurt timp consumatori dependenți cu toate consecințele negative pentru sănătatea și dezvoltarea acestora.

Deși legislația Uniunii Europene nu armonizează normele statelor membre privind mediile fără fum, recitalul 48 din directiva privind produsele de tutun încurajează statele membre să ia măsuri de reglementare. Adițional, recomandarea Consiliului din 2009 privind mediile fără fum a cerut statelor membre să introducă măsuri pentru a asigura o protecție eficientă împotriva expunerii la fumul de tutun.

Iar la 17 septembrie anul curent, Comisia Europeană a recomandat măsuri mai ferme în privința mediilor fără fum de tutun prin revizuirea recomandărilor Consiliului și propunerea aceasta se referă la extinderea sferei de aplicare a politicilor împotriva fumatului, astfel încât acestea să acopere și spațiile exterioare frecventate de copii și tineri, precum și produsele noi.

Cercetările disponibile arată că aceste produse, mă refer la produsele de tutun încălzit și țigaretele electronice, pot fi la fel de nocive precum fumatul tradițional, inclusiv pentru persoanele expuse la emisiile lor. Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății, mediu și riscuri emergente a concluzionat că aerosolii din produse de aceste dispozitive pot provoca probleme respiratorii, cardiovasculare și chiar cancerigene.

Astfel, proiectul de lege propus spre examinarea Parlamentului prevede extinderea interdicțiilor pentru consumul produselor de tutun în spațiile publice deschise, precum parcurile de distracții, parcurile acvatice, zonele din preajma piscinelor, plajelor. În acest context, este important să menționăm că restricțiile nu se limitează doar la fumatul țigaretelor, ci și la utilizarea țigaretelor electronice, a dispozitivelor de tutun încălzit și a narghilelei.

Astfel, Ministerul Sănătății a propus un semn unic de interzicere a fumatului în aceste spații, care include țigaretele tradiționale, cele electronice și narghileaua. Noile însemne sunt recomandate și de Organizația Mondială a Sănătății. Un șir de prevederi din proiect se referă la cerințele privind ambalarea și etichetarea produselor de tutun.

Proiectul prevede aceste cerințe pentru etichetarea produselor din categoria produselor de tutun încălzit și țigări electronice pentru a reduce atractivitatea acestora. Trebuie să cunoaștem că, în conformitate cu legislația în vigoare, pe ambalajele produselor din tutun încălzit sunt plasate doar avertismente textuale despre dauna fumatului, care ocupă 30% din suprafață, în comparație cu un avertisment grafic sau pictogramă care ocupă 65% din suprafața pachetului, astfel cum este aplicat în cazul produselor de tutun convenționale.

Acest fapt induce impresia eronată că produsele de tutun încălzit sunt mai puțin nocive. Sunt acele produse pe care companiile de tutun le promovează în mod extrem de înșelător ca produse mai puțin nocive. Adevărul este că utilizarea produselor de tutun sub orice formă este dăunătoare.

Totodată, anume avertismentele ilustrate sau pictograme s-au dovedit în mod constant să descurajeze consumul de tutun. Etichetarea produselor de tutun este unul din aspectele reglementate la nivelul Uniunii Europene. Un raport al Comisiei Europene din anul 2021 a constatat că directiva privind produsele de tutun nu acoperă pe deplin anumite noi produse din tutun.

Astfel, în anul 2022, această directivă a fost modificată, iar prin modificările respective s-a retras posibilitatea statelor membre de a acorda exceptări pentru produsele de tutun încălzit de la obligațiile de a purta avertismentele de sănătate combinată. În acest sens, proiectul de lege propus spre examinarea Parlamentului prevede cerințe unice pentru etichetarea produselor din tutun pentru fumat, care includ toate produsele de tutun, inclusiv pachetele din produs de tutun încălzit, dar și rezervele pentru aceste dispozitive, ce vor fi etichetate conform acelorși cerințe ca și pachete de țigarete, inclusiv suprafața dedicată avertismentelor textuale și celor combinate.

În continuare, un șir de prevederi din proiect se referă și la cerințe în materie de siguranță pentru țigaretele electronice destinate pieței consumatorilor. Țigaretele electronice pot fi țigarete de unică folosință, țigarete reîncărcabile cu un cartuș sau țigarete care pot fi reumplute cu ajutorul flacoanelor de reumplere, conținând lichidul de reumplere.

Deci, în cazul țigaretelor electronice care pot fi reumplute, există o serie de riscuri pentru consumatori din cauza caracteristicilor particulare a acestor produse, ce permit ca utilizatorii să vină în contact cu lichidele de reumplere care conțin nicotină și alte ingrediente. Comisia Europeană a identificat patru riscuri principale asociate utilizării țigaretelor electronice ce pot fi reumplute și acestea se referă la intoxicații în urma ingerării de lichide de reumplere ce conțin nicotină, în special în cazul copiilor mici.

Doi, reacții cutanate determinate de contactul cutanat cu lichidele de reumplere. Trei, riscuri asociate cu amestecuri realizate personal și patru, riscuri determinate de utilizarea unor combinații netestate de lichide de reumplere și personalizarea dispozitivului. Pentru a diminua aceste riscuri, flacoanele de reumplere și dispozitivele reprezentând țigaretele electronice ar trebui să fie fabricate încât să nu permită accesul copiilor la conținut și să fie protejate împotriva scurgerilor.

De asemenea, acestea trebuie să fie proiectate într-un mod care să asigure reumplerea fără scurgeri. Este important ca aceste produse să fie vândute împreună cu instrucțiuni adecvate pentru utilizare și depozitare pentru a preveni ingerarea accidentală a lichidului de reumplere de către copii și adulți, precum și cu avertismente pentru grupuri de risc specifice.

În acest sens, proiectul de lege prevede un șir de cerințe care vor fi aplicate acestei categorii de produse. Cu referire la protecția tinerilor în media audiovizuală, un element major care influențează inițierea consumului produselor de tutun la tineri este expunerea în permanență la mesajele de promovare a acestor produse, distribuite agresiv de companiile de producători.

Astfel, copiii și adolescenții sunt deosebit de susceptibili la influențele vizuale și la marketingul produselor de tutun. Prin folosirea comunicării în mediu online și aplicarea de tactici subtile aplicate prin diferite conținuturi media, industria evită reglementări care vizează publicitatea tradițională.

Astfel, tinerii continuă să fie expuși zilnic prin intermediul produselor audiovizuale, video, audio, internet, în care este demonstrat consumul produselor de tutun, pot fi vizualizate produsele de tutun și cele conexe, precum și dispozitivele și accesoriile pentru aceste produse. Fiind influențați semnificativ de modelele de comportament prezentate în media, tinerii sunt tentați să consume produsele de tutun pentru a se conforma comportamentelor urmărite la personajele din filme și emisiuni.

Astfel, expunerea tinerilor la diferite conținuturi audiovizuale pro-tabagism creează, în special printre copii și adolescenți, iluzia unei asocieri dintre fumat și un șir de performanțe, cum este perfecțiunea atletică, eleganță, delicatețe și alte aspecte pozitive. În acest sens, în proiectul de lege propus spre examinarea Parlamentului, Codul serviciilor media audiovizuale se completează cu reglementări privind cerințe generale pentru comunicările comerciale audiovizuale, sponsorizarea programelor audiovizuale și plasarea de produse, în care sunt interzise produse de tutun, cele conexe și dispozitivele și accesorii de utilizare a acestora.

Cu referire la interzicerea aplicării, cu referire la aspectele care se referă la promovarea produselor din tutun, în proiect sunt prevăzute un șir de interdicții pentru aplicarea ofertelor de reducere a prețurilor pentru toate categoriile de produse. Explic de ce a fost necesar să intervenim și aici.

Cu toate că legislația în vigoare interzice orice formă de promovare directă și indirectă a produselor de tutun și celor conexe, companiile de tutun ocolesc legislația conexă prin aplicarea vânzărilor promoționale și oferirea unor perioade de încercare gratuită sau de închiriere a produselor. Asemenea tactici cresc tentația și încurajează achiziția impulsivă.

Astfel, tinerii devin clienții giganților din industria tutunului. În acest sens, proiectul de lege propus spre examinarea Parlamentului stabilește interdicții de aplicare a ofertelor de reducere a prețurilor la produsele din tutun, țigări electronice, precum și dispozitivele și accesoriile de utilizare a acestora.

Ne-am propus din start să oferim mai mare protecție tinerilor și în acest sens, pentru a preveni accesul minorilor la produsele de tutun, în proiect, prin prevederile din proiectul propus, se înăspresc sancțiunile pentru comercializarea de produse de tutun, precum și cele conexe sau vânzarea acestora fără, deci comercializarea acestora către minori sau vânzarea acestora fără a verifica în modul stabilit de legislație vârsta cumpărătorului. În acest sens se intervine în articole din Codul Contravențional.

Cu referire la interzicerea acceptării de către medici a oricărui tip de contribuții din partea industriei tutunului, o asemenea normă a devenit necesară datorită faptului că în ultimii ani industria tutunului a implicat activ medicii în promovarea unor produse de tutun ca fiind cu risc mai redus pentru sănătate.

Astfel, au apărut în mass-media opinii ale medicilor care îndeamnă fumătorii să treacă la consumul produselor din tutun încălzit. Este important să cunoaștem că această categorie de produse a fost inventată de industrie drept alternativă mai sănătoasă, în ghilimele, comparativ cu țigaretele convenționale, fiind promovată absolut înșelător concepția utilizării inofensive ale acestora.

De menționat că Organizația Mondială a Sănătății nu recunoaște această strategie de reducere a riscurilor inventată de industria tutunului. Produsele din tutun încălzit conțin tutun și consumul de tutun sub orice formă este periculos. Până în prezent, nu au fost prezentate dovezi precum că tutunul încălzit ar fi mai puțin nociv decât produsele tradiționale din tutungerie.

Și pentru că companiile din tutun s-au pregătit din timp pentru lansarea acestor produse noi pe piață, cea mai mare parte a cercetărilor existente, disponibile la ora curentă, sunt realizate cu susținerea lor financiară. În aceste studii se stipulează precum că, în comparație cu țigaretele standard, în produsele din tutun încălzit este considerabil redus volumul și puterea de exercițiu a componentelor toxice și potențial nocive.

Totodată, declarația companiilor de tutun despre așa-zisul risc atenuat al produselor de tutun încălzit, comparativ cu țigaretele obișnuite, a fost examinată încă în anul 2016 la Food and Drug Administration, care și nu a reușit să treacă nici de prima barieră. Astfel, Comitetul științific consultativ la FDA, pentru produsele de tutun, a emis verdictul, concluzia, că compania de tutun, nu îi dau numele, nu a putut aduce probe științifice pentru riscul redus al produsului de tutun încălzit.

La fel, nu îi dau denumire comercială. Mai mult, expertiza multidimensională efectuată și analiza științifică au depistat date care au compromis serios cele declarate cu referire la aceste produse și au discreditat compania respectivă în fața experților. Și anume, pentru 23 din cei 24 de biomarkeri de nocivitate pentru om, și aici inclusiv este intensitatea sau forța de iritație, inflamație, hipoxie, influența asupra nivelului colesterolului, trigliceridelor, funcția pulmonară, deci în total 24 de parametri, pentru 23 din aceștia, declarațiile companiei de tutun nu s-au testat nicio ameliorare statistic validă în comparare cu țigaretele obișnuite, ceea ce denotă că nocivitatea acestor produse este analogică cu cea a țigaretelor.

Având în vedere noutatea relativă a acestor produse și asemănarea lor cu țigaretele convenționale, este categoric iresponsabil să se afirme că nivelurile reduse de emisii toxice ale produselor din tutun încălzit, comparativ cu cele convenționale, duc la reducerea riscurilor pentru sănătate. La fel, menționez că guvernele din țările membre a Uniunii Europene susțin necesitatea unor măsuri adiționale pentru produsele de tutun încălzit, anume pentru a spulbera falsa impresie că acestea sunt mai puțin dăunătoare, care s-a creat în societate.

Astfel, în luna mai anul curent, 13 miniștri ai sănătății din Uniunea Europeană au trimis o scrisoare comună Comisiei Europene, susținând reglementări mai stricte pentru produsele de tutun și nicotină. Miniștrii și-au exprimat colectiv îngrijorarea cu privire la popularizarea produselor de tutun încălzit și a țigaretelor electronice în rândul tinerilor, conduși de strategii de marketing ascunse, care prezintă aceste produse ca alternative mai sănătoase țigaretelor tradiționale.

Scrisoarea comună, adresată comisarului european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a fost semnată de miniștrii sănătății din Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Bulgaria, Slovenia, Cipru, Irlanda, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia și Spania. De menționat că aceste produse, mă refer la produse de tutun încălzit, nu au fost aprobate de niciun organism de reglementare din lume ca terapie sigură și eficientă de înlocuire a nicotinei.

Și astăzi, niciun producător de produse de tutun încălzit nu comercializează și nu poate comercializa aceste produse ca remedii pentru renunțarea la fumat. În acest sens, proiectul de lege propus spre examinarea Parlamentului stabilește interdicții pentru acceptarea de către lucrătorii medicali a oricărui tip de sprijin din partea industriei tutunului, precum și promovarea produselor fabricate din industria tutunului în calitate de alternative pentru fumat.

Un șir de prevederi din proiect se referă și la prevenirea introducerii pe piață a noilor tipuri de produse cu scopul de a preveni expansiunea lor pe piața internă. Ne referim în cazul dat la categoria de produse precum sunt pliculețe cu nicotină, care sunt tot mai populare în spațiul european, fiind promovate la fel ca mai puțin dăunătoare și relativ sigure în comparație cu alte produse cu nicotină.

Totodată, pliculețele cu nicotină conțin substanțe cancerigene, conținut potențial ridicat de nicotină și concentrație și viteză de livrare similare cu alte produse de tutun. Din acest considerent, rămân incertitudini cu privire la riscurile imediate, dar și pe termen lung, legate de pliculețele cu nicotină și impactul asupra sănătății publice.

Pliculețele cu nicotină, de fapt, conțin nicotină chimică și alte ingrediente. Nu există tutun în aceste produse. Sunt niște pliculețe care eliberează nicotina și oferă consumatorului o doză de nicotină pură.

Nu este nevoie nici de inhalare. Trebuie doar să plasezi punguța cu nicotină sub buza superioară și gingie și timp de 5-15 minute, nicotina este absorbită în sânge prin mucoasa bucală. Trebuie să cunoaștem că nicotina este o substanță care nu creează doar dependență foarte repede.

Este și o substanță extrem de toxică, cu efecte nocive mai ales la nivelul aparatului cardiovascular. Iar pentru copii, nicotina are efect negativ asupra dezvoltării creierului, care la această vârstă nu este încă pe deplin format. Astfel, consumul de nicotină în timpul adolescenței poate afecta formarea circuitelor din creier, ceea ce duce la tulburări de deficit de atenție și dizabilități de învățare.

Aceste efecte dezastruoase, la fel, nicotina are efecte dezastruoase și asupra aparatului cardiovascular, dar și sistemului endocrin. Producătorii spun că aceste plicuri sunt pentru cei care încearcă să renunțe la fumat, însă promovarea lor se face pe rețelele sociale și în comunitățile adolescenților.

Astfel, în proiectul de lege propus spre aprobare Parlamentului se introduce noțiunea de pliculețe de nicotină și se interzice plasarea acestora pe piață, similar interdicțiilor existente pentru tutun pentru uz oral, în conformitate cu cadrul juridic național în Republica Moldova. Am expus prevederile cheie din proiect.

Menționez aici că toate aceste norme legale se propun prin operarea modificărilor la legea privind controlul tutunului, precum și o serie de modificări și ajustări conexe la Codul serviciilor media audiovizuale, la Codul Contravențional, legea privind exercitarea profesiunii de medic și legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului. În concluzie, proiectul de lege propus spre examinare Parlamentului presupune ajustarea cadrului legislativ în domeniul controlul tutunului la noile evoluții în ceea ce privește produsele din tutun și produsele conexe.

Proiectul va contribui la atingerea obiectivului de a reduce consumul produselor din tutun stabilit în Strategia Națională Sănătate 2030 și în Programul Național de Prevenire și Control a Bolilor Transmisibile, perioada anilor 2023-2027. Printre obiectivele suplimentare se numără asigurarea că cadrul de reglementare a controlului tutunului din Moldova se aliniază cu cele mai bune practici internaționale și că Moldova își îndeplinește obligațiunile internaționale și din agenda Uniunii Europene.

Revizuirea legislației privind controlul tutunului este prevăzută în Planul Național de Acțiuni pentru aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe perioada anilor 2024-2027, la capitolul 28, Protecția Consumatorilor și a Sănătății, și este un domeniu prioritar de intervenție pentru Republica Moldova în procesul de pregătire a țării pentru aderare la Uniunea Europeană. În cadrul vizitei recente la Chișinău, în vara acestui an, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a încurajat Ministerul Sănătății, dar și autoritățile publice din Moldova, să asigure transpunerea cadrului european fără a submina politicile naționale în vigoare.

La fel, este important să menționăm că și directiva europeană în domeniul controlul tutunului evidențiază importanța implementării articolului 114, alineatul 3, din tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății în procesul elaborării și adoptării unei propuneri legislative. Iar articolul 168 din același tratat precizează că în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, ceea ce sperăm că se va realiza și în Parlamentul Republicii Moldova în procesul de examinare și aprobare a proiectului de lege propus spre examinare.

Stimați deputați, orice propunere legislativă în domeniul controlul tutunului, inevitabil, rezultă într-o confruntare dintre politica de sănătatepublică și interesele companiilor de tutun. Și această confruntare are la bază un conflict de interese fundamental și ireconciliabil.

În orice context și în toate țările, inclusiv în Republica Moldova, companiile de tutun acționează în interes propriu. Industria aplică agresiv tactici manipulatorii pentru a influența politicile statului și a relaxa legislația în domeniul controlul tutunului.

Este un jucător extrem de influent în controlul tutunului care investește resurse importante pentru a afecta măsurile de sănătate publică către politici ineficiente, reglementări defectuoase și mai puțin restrictive.

Evident că niciun stat din lume nu își poate egala bugetele cu resursele colosale investite de industria tutunului. Dar puterea unui stat rezidă în legile pe care le promovează și le implementează.

În cazul tutunului este bine cunoscut că un cadru legal clar și cuprinzător, protejat de interferența industriei, este instrumentul cel mai eficient în limitarea consecințelor distructive ale acestui viciu.

Lupta împotriva consumului de tutun necesită o voință politică puternică și un angajament continuu din partea factorilor de decizie.

Apreciem înalt cooperarea cu Comisia parlamentară și rolul activ asumat de deputați în Parlamentul Republicii Moldova. La fel, aș dori să mulțumesc tuturor partenerilor, atât din sectorul public, cât și din sectorul non-guvernamental, care continuă să sprijine măsurile de control al tutunului în Republica Moldova.

Nu putem lăsa pe tinerii din Republica Moldova singuri față în față cu industria tutunului. Vrem să asigurăm pentru tinerii noștri un viitor care nu le este afectat de fumul de tutun. Vă mulțumesc pentru atenție.

[Președinte] Stimată doamnă secretară de stat, vă mulțumesc pentru prezentarea proiectului de lege. Menționez în mod ferm, în jurisdicția Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, accentul se pune pe promovarea sănătății și garantarea dreptului la viață și sănătate a tuturor cetățenilor și în special a copiilor.

Aceste modificări la lege este un imperativ dictat de starea sănătății publice a tinerilor, a comportamentele generate de utilizarea tuturor tipurilor de produse de tutun. Și din acest motiv, aceste discuții nouă ne permit să conlucrăm și să finalizăm cu un produs legislativ de înaltă calitate.

În cadrul acestei colaborări, Direcția Generală Juridică a Parlamentului a efectuat un tabel de sinteză care provine din mai multe recomandări, dar și observații proprii. Și pe parcursul colaborării, majoritatea dintre aceste modificări au fost coordonate cu autorii proiectului de lege, cu Ministerul Sănătății.

Acest lucru a fost dus constant și a fost efectuat un foarte mare volum de lucru. Pentru ceea ce sunt recunoscător tuturor specialiștilor care au participat în elaborarea și discutarea acestui tabel de sinteză.

Totodată, o altă sinteză care aș dori să o discutăm este prezentarea unor obiecții și propuneri din partea societății civile pentru a vedea care sunt acele opinii sintetizate ale lor. Și în acest context, îl rog pe următorul intervenient, domnul Eugen Cozmulici, de la Asociația Businessului European.

[Eugen Cozmulici] Sper că se aude mai bine. Stimate domnule președinte, stimate deputați, stimați deputați, stimați reprezentanți ai instituțiilor publice și stimată audiență.

Nu am venit astăzi să ne confruntăm. Am venit astăzi să discutăm.

Și vreau să mulțumesc comisiei pentru această oportunitate de a întruni la masa discuțiilor toate părțile interesate pentru a avea o consultare publică veritabilă. Toate acele runde de consultări publice care au avut loc până acum, din păcate, noi se atestă o practică unde se publică pe o anumită pagină web un proiect de lege și se așteaptă anumite comentarii în scris.

Pe când experiența noastră arată că discuțiile în format lărgit, cum este astăzi, pot fi auzite toate punctele de vedere și luată o decizie corectă în acest sens. Asociația Businessului European vine cu câteva mesaje astăzi și unul din ele vrem să-l reiterăm, după cum am făcut și la alte ședințe în cadrul altor comisii, cu următoarea cu următorul mesaj.

Procesul de aliniere și armonizare a cadrului național la acquis-ul comunitar este una din prioritățile agendei noastre, a Asociației Businessului European. Mereu am optat pentru o aliniere întocmai la cadrul și directivele Uniunii Europene.

Ceea ce noi nu vom nu vom opta este pentru ce nu vom opta este pentru depășirea anumitor prevederi care nu există într-o directivă sau alta. Exact ca și astăzi, dacă ne referim strict la scopul și obiectul discuției de astăzi, legea cu privire la controlul tutunului numărul 280, proiectul de lege.

Mesajul este unul simplu și foarte clar pentru toți cei prezenți astăzi la masă. Noi nu suntem contra și nimeni nu este contra de a armoniza legislația națională la directiva UE întocmai.

Pentru a nu avea anumite derapaje juridice, pentru a evita anumite discrepanțe, mai ales că noi ne dorim să fim parte a spațiului comunitar european și să avem aceeași legislație care să fie pe înțelesul tuturor. Ori fiind parte a unei comunități înseamnă automat că ne deschidem inclusiv și piața pentru toate tipurile de de produse.

S-a antevorbitorul a menționat despre calitatea transpunerii directivei. Noi optăm pentru calitatea transpunerii și o transpunere cât mai calitativă din simplu motiv ca aceasta să fie implementabilă sau să poată fi sustenabilă pe termen lung.

Ori dacă noi ne uităm la experiența statelor membre ale UE, directiva datează din 2014. Și abia în 2022 au fost operate anumite modificări intrate în vigoare în 2023.

Ce vreau eu să spun este că industria reglementată din acest sector al tobacco a avut nouă ani de cadru predictibil. Ceea ce nu este cazul pentru Republica Moldova că în mediu noi avem circa o modificare pe an la legea respectivă.

Cel de al doilea argument pe care l-am invocat, iarăși referindu-mă strict la scopul și obiectul discuției de astăzi, este alinierea la cele mai bune practici și agenda de integrare a Uniunii Europene.

Păi, dacă tot ne uităm la la cele mai bune practici, atunci nu putem omite acele experiențe pe care le are le au țările vecine precum sunt România, Polonia, Grecia, Italia, Spania, Germania, Cehia, Portugalia etc, care întocmai au aplicat prevederile acestei acestei directive.

Vreau să menționez conceptual faptul că autorul chiar în debutul proiectului de lege, la capitolul la capitolul noțiuni, sunt folosite noțiuni care depășesc fie prevederile directivei nemijlocit, fie contravin însăși noțiunilor. Și am să vă dau un simplu exemplu.

Deci, autorul definește produsul din tutun pentru fumat, produse din tutun, altele decât produsele din tutun care nu arde. Parcă totul este clar.

Peste câteva noțiuni apare noțiunea de produse din tutun încălzit la care s-a referit autorul. Produs nou din tutun care este încălzit pentru a produce aerosol de produs din tutun care conține nicotină și alte substanțe chimice și care ulterior este inhalat de către utilizatori.

În sensul prezentei legi, produsul de tutun încălzit se consideră un produs din tutun pentru fumat. Păi, atunci care noțiune noi să o aplicăm?

Se consideră sau totuși nu se consideră? Păi, dacă din start, într-un proiect de lege, noi pornim pe niște definiții contradictorii, indiferent cine va fi pe partea cealaltă a industriei, nu este o claritate. Și pentru a evita aceste derapaje juridice sunt binevenite și pentru ce mulțumim comisiei pentru că ne-au invitat la aceste discuții.

Jurisprudența Uniunii Europene, stimate domnule președinte al comisiei, și în baza practicii jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, putem trage o regulă generală privind transpunerea corectă a directivelor. Directivele, în special cele care folosesc un limbaj foarte tehnic și care sunt foarte detaliate, ar avea o singură soluție de a fi transpuse literal textului unei directive în legislația națională.

Și am să mă repet, noi suntem pentru, în favoarea armonizării cadrului național la directivele UE, dar care nu depășesc prevederile acestora sau vin în contradicție cu acestea.

De asemeni am prezentat, asociația a prezentat un care v-ați referit, domnule președinte, un tabel de sinteză. De fapt, sunt niște obiecții la acele prevederi care contravin sau parțial contravin ori scopul declarat de a ne alinia directivei UE, trebuie să fie fie integral, fie parțial.

Noi am optat pentru acele obiecții și le-am prezentat comisiei. Eu n-am să trec peste fiecare în parte pentru că sunt prezenți și membri ai Asociației Businessului European astăzi aici, reprezentanții industriei, precum și experți internaționali din domeniu, unde vor veni cu detalii mai tehnice și mai juridice.

Ideea conceptuală era de a respecta acea directivă, de a merge pe o armonizare exactă. Ceea ce noi putem opta ca stat care candidează la Uniunea Europeană este în cazul în care atunci o industrie este impactată într-un mod sau altul din diferite spețe, inclusiv și cele financiare, putem opta pentru o tranziție sau o perioadă tranzitorie.

Dar nu mai mult decât a depăși cadrul și prevederile sau obiectivele acestei acestei directive.

Eu am să invit din reprezentanții industriei tutunului să se expună la acele principale și conceptuale prevederi și obiecții care au fost expuse în documentul de poziție.

[Președinte] Stimate domnule Cozmulici, este o nuanță, da, că moderez eu ca președinte și ofer eu cuvântul. Asta în primul rând. În al doilea rând, noi, dacă ne amintim prevederile legale, eu n-aș dori să oferim platformă parlamentară pentru a asculta argumentele industriei tutunului, deoarece asta ar contravine legii.

Ceea ce nu contravine legii este prezența dumnealor aici, da, la audieri publice. Însă, în discuții, dumnealor s-au expus, noi avem tabele de sinteză.

De asemenea, dumnealor au ocazie să ne transmită aceste opinii în scris care neapărat vor fi examinate. Dar ținând seama de delicatețea acestui proiect de lege, de puterea industriei tutunului, cât și de interesul de a menține sănătatea publică, noi suntem nevoiți să delimităm cumva și să respectăm totodată cadrul legal al legii în vigoare actualmente.

Da, vă mulțumesc pentru înțelegere și îmi cer scuze dacă ceva nu e așa.

[Eugen Cozmulici] Eu vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

[Oleg Efrem] Domnule președinte, dacă îmi permiteți la acest subiect la care ați invocat dumneavoastră. Noi apreciem mult, Oleg Efrem, avocat.

Apreciem foarte mult faptul că suntem în această sală și avem posibilitatea să contribuim la această dezbatere. Într-adevăr, mulți susțin.

[Președinte] Domnule Efrem, dumneavoastră care parte reprezentați?

[Oleg Efrem] Eu sunt aici să aduc argumente că nu putem discrimina pe nimeni care sunt invitați la la o anumită dezbatere. Da, deci și dacă îmi permiteți scurt, într-adevăr există diferite puncte de vedere privind articolul 5.3 din Convenția Cadru despre posibilitatea participării actorilor din industria tutunului la inclusiv la ceea ce se întâmplă astăzi la dezbateri.

Vreau să menționez că nimic din articolul 5.3 din Convenția Cadru nu interzice reprezentanților industriei să participe la dezbateri publice. Această interpretare este confirmată și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-o cauză, pot să-i dau și numărul, da, unde se subliniază că articolul 5.3 nu interzice orice formă de participare a industriei, ci urmărește doar protejarea integrității procesului procesului decizional.

În această lumină considerăm că este esențial să existe un dialog deschis. Industria participă și este azi aici nu pentru a cere privilegii sau concesii.

Da, ei sunt aici pentru a obține reglementări clare, echitabile și care să poată să fie aplicate riguros. Deci, noi avem un interes comun, cei care participă la această dezbatere, ca să avem o reglementare clară pentru toată lumea care poate fi asigurată și care corespunde directivei pe care încercăm s-o implementăm.

Din acest punct de vedere rog respectuos să revedeți poziția și să oferiți punctul de vedere reprezentanților industriei care se vor pronunța pe aspecte exclusiv tehnice. Nici într-un caz nu vom vorbi despre oportunitate.

Ne vom referi exclusiv la modul de implementare a directivei prin cadrul național. Vă mulțumesc mult pentru atenție.

[Președinte] Vă mulțumesc mult. Cum uitați-vă așa o circumstanță, da, sau o situație. Eu aș vrea s-o clarific.

Există directivele europene care stipulează anumite standarde legislative și anumite recomandări. Pe de altă parte, există libertatea și suveranitatea statului de a-și ajusta cadrul legal la necesitățile lui obiective.

Dacă comparăm situația sănătății publice, rata fumatului, rata complicațiilor, comportamentele tinerilor, ele depășesc cu mult situația, în sensul rău al cuvântului, situația din majoritatea absolută a țărilor europene. Ceea ce înseamnă că, în opinia mea, nu ar trebui să limiteze Republica Moldova ca stat ca în anumite prevederi legislative să introducă rigori mai severe pentru a realinia parametrii de sănătate publică la cei medii ai Uniunii Europene.

Deci, din acest punct de vedere aș dori cumva o explicație. Face Republica Moldova într-adevăr o eroare prin reglementarea mai severă a unor prevederi legale, având în vedere că parametrii de sănătate publică este mai rea pe acest aspect în țara noastră decât în alte țări?

[Oleg Efrem] Vă mulțumesc pentru continuarea discuției, domnule președinte. Fără a pune la îndoială rolul suveranului în votarea legilor și adoptarea politicilor în țară, inclusiv într-un domeniu atât de important ca sănătatea publică, există reguli legale adoptate tot de Parlamentul Republicii Moldova în legea 100 care ne stabilesc care sunt aceste reguli de privind principiile, condițiile și etapele de transpunere a directivelor europene.

Acest cadru legal ne spune exact când trebuie să urmăm textul identic din directivă și când țara are marjă de discreție. Atunci când implementăm o directivă europeană, câmpul de manevră a statului este prevăzut în această directivă.

Deci, da, noi putem să facem ce considerăm necesar ca și suveran, dar atunci nu numim acest proces de transpunere a directivei europene. Dar dacă ne aliniem la directivele europene, atunci noi avem exact acel câmp de manevră care este în această directivă.

Și atunci chestii cum ar fi preluarea exactă a definițiilor, noi aici nu putem interveni nici într-un fel. Sunt reguli care directiva oferă acest spațiu și zice: "Statele pot mai mult sau mai puțin, ele decid".

Dar există reguli extrem de clare ce nu poate face statul. Și iată, din acest punct de vedere, eu cred că este interesul absolut a tuturor actorilor implicați, mai ales la nivel de decidenți, care urmează să raporteze la un anumit moment că au aliniat legislația națională la prevederi.

Deci, aceasta este o obligație a Republicii Moldova. Nu este doar o chestie care o facem în interesul local, da?

Deci, urmează să trecem acest check dacă noi am implementat directivă sau nu. Și atunci să nu se întâmple că dorințele noastre la nivel național să ne ducă pe un alt tărâm unde să fie un minus la anumite compartimente atunci când vor raporta cum a fost implementată o directivă sau alta.

Vă mulțumesc.

[Președinte] Vă vă mulțumesc. Da, vă rog. Deci, domnul președinte, dacă îmi permiteți un comentariu.

Vă rog să vă prezentați cu numele.

[Cornel Radu Loghin] Numele meu este Cornel Radu Loghin și reprezint aici Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului, o adevărată organizație a societății civile, pentru că dumneavoastră ați dat cuvântul societății civile, nu unei asociații de business. Îmi permiteți un comentariu?

Deci, ca parte a societății civile, nu ca parte a unei asociații de business, da? Numărul unu, am 30 de ani experiență în domeniul ăsta, 15 în România și 15 la Bruxelles.

Și apropo de transpus directive, când România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, a fost a doua țară din Uniunea Europeană care a pus pictograme pe pachetele de țigări. Și nu era obligatoriu.

Era o posibilitate, da? Deci, directiva poate fi transpusă nu la literă, ci cum dorește statul membru.

Și vă rog frumos să nu mai veniți cu argumente de genul ăsta care nu sunt reale. Și avem și în momentul ăsta, la nivelul Uniunii Europene, foarte multe membre state membre care au transpus directiva din 2014 peste minimul prevăzut acolo.

Uitați-vă la Belgia, uitați-vă la țările nordice, uitați-vă la Irlanda. Deci, nu mai veniți cu cu argumente care nu sunt adevărate.

Directiva stabilește un minim. În plus, acea directivă din 2014 este total depășită.

Trebuia să fie revizuită de actuala Comisie Europeană și nu au făcut-o pentru că v-ați influențat pe acolo și ați reușit să întârziați procesul. Va fi revizuită în următorii doi-trei ani.

Dacă ați fi ascultat discursul comisarului propus săptămâna trecută la hearings în Parlamentul European, a spus foarte clar: "Directiva din 2014 va fi revizuită". De ce?

Tocmai ca să introducă noile produse așa cum trebuie. Și vă rog frumos. Și încă o dată, domnule președinte, vă rog să vă mențineți poziția.

Aici nu este un festival al industriei tutunului. Aici este Comisia de Sănătate. Și sunt pentru a doua oară în acest Parlament, am mai fost și acum câțiva ani, tot la Comisia de Sănătate, și dânșii n-aveau loc aici.

Faptul că i-ați lăsat în sală e la limita legalității, atât naționale, cât și internaționale. Mulțumesc.

[Till Ahlbrecht] Excuse me, Mr. Chairman. May I comment briefly on the intervention of the colleague from the ENSP?

[Cornel Radu Loghin] I'm not your colleague, sorry.

[Till Ahlbrecht] This is

[Cornel Radu Loghin] If he represents the tobacco industry, no. If if you let the industry speaking, all civil society people will go out of the room and you will stay with the industry in the room alone.

[Președinte] Ați preluat deja microfonul. Deci, eu insist. Noi balansăm, da, foarte fiind aici.

Și, de exemplu, eu înțeleg că noi să intrăm în discuții interminabile. Aici, în mod sigur, nu se termină discuția dintre noi și industrie, deoarece consensul nu a fost găsit zeci de ani.

Acum eu aș dori pe proiectul propriu-zis de lege. Sunt articole, sunt prevederi.

[Cornel Radu Loghin] Termeni, da. Dacă pe articolul pe proiectul de lege, da?

[Președinte] Ok.

[Till Ahlbrecht] Okay. Thank you very much, Mr. Chairman, Madam Secretary, honorable members. I'll I'll keep my I'll keep my introduction brief.

I'm an attorney and pardon.

[Președinte] I'm sorry. I I told that we will not find consensus between us because these discussions are without end in all of the countries and during all of the processes. And I would like to be more efficient discussing technically on legal project.

So, but without interfering with representing of tobacco industry because it is forbidden by by the law. So I as I stipulated before, so we you could be present here, but because there is a public meeting, but there is some legal stipulation of your possibility to interfere with this process. So I will keep this legality here.

[Till Ahlbrecht] If I just may, Mr. Chairman, I come here to offer my expertise as a EU law practitioner. I am partner at my own law firm, have been for five years, have been involved in many EU law issues.

I advise many different clients. I am familiar with Article 5.3. I have seen how Article 5.3 is practiced in Brussels, which means you have an agenda, it's transparent, you keep minutes, all of which is happening here.

And I would just take a few minutes to offer the expertise and experience in particular regarding, as you said, the technical part, the definitions. I'm not here to advocate on behalf of a product or on behalf of a company.

I'm here to advocate on behalf of EU law principles, principles which are also important for the accession path of Moldova.

[Președinte] And what is your name?

[Till Ahlbrecht] Till Ahlbrecht from Masari Ahlbrecht. I'm an attorney in Germany and Switzerland. And I can share

[Președinte] Da, a, Till Ahlbrecht.

[Cornel Radu Loghin] And who is your customer?

[Till Ahlbrecht] I advise many clients on EU law from renewable energies to agrochemical, to alcohol, also tobacco.

[Cornel Radu Loghin] From the tobacco industry are your customers?

[Till Ahlbrecht] I don't think I'm under cross-examination here. Mr. Chairman, Philip Morris International.

[Cornel Radu Loghin] You are the tobacco industry voice. This is the problem here.

[Președinte] S-a subliniat încă o dată că noi pe lege, anume pe lege discutăm. Da, I'm sorry, I should keep the legality of this process in our opinion.

[Svetlana Nicolaescu] Da. Bună ziua. Sunt Mă numesc Natalia Roșca, sunt jurist.

Și eu o să revin la ceea ce spunea domnul Loghin, referitor la transpunerea directivelor. Directiva nu este o recomandare, directiva este un act care se aplică obligatoriu la nivel de Uniunea Europeană.

Atunci când România a transpus și a fost a doua țară din Uniune care a aplicat avertismente de sănătate combinate pe pachetele de țigări, ele existau și există și în Republica Moldova și sunt prevăzute de legislația Republicii Moldova și nimeni nu combate acest lucru. Și acest lucru este prevăzut și de directivă.

Directiva în punctul 53 spune foarte clar, punctul 53, punctul 55 din preambulul directivei sunt expuse posibilitățile statului până unde se extind drepturile statului de a transpune. Și acolo se vorbește despre cerințe care se referă la modul de prezentare, la ambalaje, inclusiv la culorile produselor din tutun, dar ele dar nu statele nu pot interveni asupra avertismentelor de sănătate.

O clipă, eu nu v-am întrerupt. Dați-mi voie să termin tot discursul pentru că mi-am făcut niște notițe strict juridice la ceea ce s-a discutat până acum.

Eu n-o să intru în detaliu normă cu normă, dar eu o să o să încerc să generalizez ca să nu ocup foarte mult timp obiecțiile în cauză. Directiva din 2022 2100 a dat posibilitatea statelor de a exclude produsele din tutun pentru fumat de la anumite avertismente de sănătate.

Vorbim despre produse din tutun pentru fumat. Dar poate trebuie să încep din altă parte, să începem de la noțiuni.

Ceea ce face legislația legiuitorul sau haideți să spunem autorul proiectului până acum. Și chiar de la început, din capul locului, am auzit că se operează cu noțiuni fie din necunoaștere, fie tendențios, dar se duce în eroare.

Noi vorbim despre produse din tutun. Nu trebuie să zâmbim pentru că dacă suntem

[Cornel Radu Loghin] Sunteți într-o mare eroare. Eu nu m-am referit la directiva din 2014.

[Natalia Roșca] Sunt un jurist. Sunt strict un jurist care lucrează cu legea și cu norma și la fel am niște ani experiență de când fac lucrul acesta. Și-s peste 10 ani, aproape 17.

Deci, eu sunt stăpână pe ceea ce eu fac și ceea ce spun. Respectiv, ne întoarcem la noțiuni. Ce înseamnă produs din tutun încălzit?

Când la noi în proiect s-a preluat această noțiune, de exemplu, s-a preluat parțial. În directivă se menționează că ultima propoziție din completarea care o dă directiva din 2022 spune că, în funcție de caracteristicile tehnice, produsele din tutun încălzit sunt fie produse din tutun pentru fumat, fie produse din tutun care nu arde.

Pentru produsele din tutun pentru fumat, da, există și posibilitatea avertismentelor combinate, adică pictograme cu cu text. Dar pentru produsele din tutun care nu arde, directiva dă un articol.

Nu zâmbiți, vă rog frumos. E

Ok, lasă mă uit în altă parte. Când vorbim despre produsele din tutun care nu arde, ele au un articol special dedicat.

Acesta este articolul 12 din directivă. Și acolo, da, se vorbesc despre se utilizează doar avertismente de sănătate textuale.

Acest articol 12 nu oferă statului posibilitatea de a opera cu alte reglementări decât cele care sunt în directivă. Articolul 11 sau 11 alineatul 1 oferă statului posibilitatea de a exclude anumite categorii, ceea ce înțeleg că la noi nu se face.

La noi, din contră, se includ categorii sau cerințe mult mai dure pentru toate categoriile de produse din tutun, fie produse pentru fumat, fie produse care din tutun care nu arde. O altă noțiune care este principală, ea nu este oferită de directivă, dar ea poate fi distinsă prin anumite exerciții de citire, comparație și analiză a noțiunilor.

Și aceasta este procesul de combustie. Și noi trebuie să ne uităm doar la câteva norme din directivă care utilizează termenul respectiv. Când vorbim despre fumat și încălzit, da, produs din tutun încălzit.

La tutunul de pipă se utilizează termenul, poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie. Produsul din tutun care nu arde, în directivă scrie: "Un produs din tutun care nu implică un proces de combustie". Deci, nu este fum, este încălzit, dar nu e pentru fumat.

Deci, nu, ele nu pot fi echivalate. La țigaretă se scrie poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie, ceea ce nu este la produs care nu arde.

La trabuc poate fi consumat prin intermediul unui proces de combustie. Produs din plante pentru fumat, la fel, proces de combustie. Deci, și directiva și terminologia presupun categorii diferite de produse din tutun și respectiv sunt reglementate diferit.

Ceea ce noi am făcut în 2017, am inclus în legea 278 articolul 17 prim, care este, de fapt, o transpunere a directivei, a articolului 12 din directivă. Și atunci de ce noi astăzi venim și excludem din legea prin proiectul respectiv excludem din legea 278 cerințe care sunt în directivă?

Păi, noi sau transpunem directiva sau nu transpunem directiva. Și ca să avem niște reglementări care să nu să nu să nu poată fi combătute, trebuie să ne anume cu terminologie cu terminologia trebuie să lucrăm.

Pentru că noi am mai auzit formula utilizarea dispozitivelor. Utilizarea dispozitivelor asta nu înseamnă nimic.

Asta este dacă noi interzicem utilizarea dispozitivelor este ca și cum am interzice utilizarea brichetelor sau a țigărilor sau a chibriturilor. Pentru că problema nu este în utilizarea dispozitivelor, dar este în consumul produselor care se consumă cu aceste dispozitive.

Noi ne uităm pentru aceasta trebuie suficient să ne uităm în definiția pe care a propus-o ANSP-ul pentru dispozitive. Și iarăși se introduc în prin prin proiect cerințe pentru raportare de dispozitive și accesorii.

Noi știm ce înseamnă dispozitive și accesorii? Asta înseamnă că vor trebui raportate către ANSP volumul de vânzări de huse, de stick-uri, ce tot ceea ce înseamnă accesoriu.

O întrebare, prima întrebare, pentru ce ANSP-ului e această informație? Și cum asta afectează consumul de produse din tutun, fie ele pentru fumat, fie ele produse care nu ard?

Și atunci iarăși la revenind la modificarea legii. Noi poate este mai bine să urmărim cum se aplică această lege.

Pentru că și în discursul doamnei Nicolaescu s-a menționat că au apărut în mediul online tot felul de produse. Mai mult să vă spun, dacă noi deschidem elementar 999.md, noi vedem în vânzare liberă produse din tutun, țigarete electronice.

Astăzi aceasta este interzis. Am o întrebare, dacă Ministerul cunoaște, cunoaște și ANSP. ANSP este autoritatea competentă să combată aceasta.

De ce nu se întreprind nimic? Nu se întreprinde nimic. Este a patra, dumneavoastră spuneați că doi ani în urmă nu eram aici.

Mai mult ca atât să vă spun, din 2020 este a patra consultație publică la care eu personal sunt aici și spun că elevii de la Liceul Minerva consumă țigări sau mai nou produse din tutun care nu arde pe care le procură în pauza de prânz de la magazinul de alături. Până astăzi asta se întâmplă, nu este nicio acțiune.

Atunci mă întreb de ce noi ori noi astăzi avem în Codul Contravențional sancțiuni pentru aceasta. Revenind la

Bați în prezentare, vă rog, că dumneavoastră.

La

[Președinte] Da, doamna Roșca, încerc.

[Natalia Roșca] În partea juridică.

[Președinte] Ok, dacă dacă să dăm posibilitatea la mai mulți colegi să se expună.

[Natalia Roșca] Da, dacă doar doar să concentrez. Am terminat cu noțiunile, transpunerea parțială la anumite produse. Asta era regula.

Revenind la regulile de transpunere. Transpunerea este reglementată de regulamentul cu privire la armonizarea legislației cu privire la la cadrul normativ național. Este absolut principal să se utilizeze terminologia care este reglementată este utilizată în aceste acte normative.

Noi putem reglementa eventual alte altfel de politici, dar noi trebuie să utilizăm aceeași termeni. Noi nu putem prelua parțial definiția și spune că noi am transpus.

Nu, noi nu am transpus. Transpunere parțială când sună foarte nu foarte dur, dar asta înseamnă și o transpunere eronată.

Și atunci noi ceea ce noi sugerăm și am prezentat sau urmează să prezentăm în scris, în detaliu per normă, este de a utiliza aceleași terminologii și de a ne extinde doar atât cât permite cadrul normativ comunitar.

Este.

[Președinte] Vă mulțumesc, am înțeles poziția dumneavoastră și a comunității care o reprezentați. Respectiv, aș dori să aud contraargumente în cele expuse.

[Cornel Radu Loghin] Doar o clarificare. Eu nu m-am referit la directiva din 2014, m-am referit la anul 2007-2008 și am dat exemplul României.

În momentul în care a aderat și a trebuit să transpună toată legislația, a transpus directiva din acel moment, dar nu litera la litera legii. A introdus și imaginile vizuale.

A fost a doua țară din Uniunea Europeană în acel moment, cu toate că nu era o obligație în directivă. Uitați-vă înapoi în istorie, în legislație, ca să înțelegeți. Și am folosit acest exemplu ca un contraargument la ceea ce a fost spus aici că trebuie transpusă directiva și atât.

Directiva este un minim. Și în plus, mai subliniez o dată, e un minim care este deja depășit și care este în curs de revizuire de Uniunea Europeană.

Vă rog frumos să mă lăsați să termin. Și brichetele și chibriturile le folosiți șila altceva, nu doar ca să fumați.

De acord. Dar transpunem directiva atât cât este, cât ne permite.

Mulțumesc mult.

Doamna Nicolaescu, da, vă rog.

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Discuția la care asistăm astăzi încă o dată demonstrează cât de contrare sunt interesele autorităților publice și a industriei.

Evident, da, ceea ce ne dorim noi să reducem cât mai mult consumul și interesul industriei nu poate fi în același sens. Interesul dânșilor este într-un sens contrar pentru că își doresc profituri.

Referindu-mă la procesul de transpunere a cadrului juridic european UE în legislația națională și cum acesta este prevăzut în proiectul de lege.

Foarte corect astăzi s-a menționat că Uniunea Europeană în anul 2022 a revăzut directiva pe produse de tutun din anul 2014. Ne punem întrebarea: de ce a fost nevoie de această revizuire?

Și ea s-a limitat la acea etapă la unele aspecte foarte specifice. Ne referim la arome și eu mă bucur și sunt mândră de Republica noastră că noi am prevăzut în legislație aceasta înainte de aprobarea acestor prevederi la nivelul Uniunii Europene.

Și s-a referit la excluderea posibilității statelor membre de a oferi exceptările pentru etichetare pentru produsele de tutun. Da, astăzi se discută de definiția și modul de includere a acestei definiții în proiectul de lege.

Ne punem foarte simplă întrebare. Odată ce a fost demonstrat și a devenit necesar revizuirea directivei pentru ca această categorie de produse, produse de tutun încălzit, să fie supuse altor reglementări.

Modul în care astăzi se încearcă să ni se impună transpunerea directivei, vă asigur că nu va schimba nimic, absolut nimic. Pentru că dacă s-a demonstrat că a fost o schimbare esențială, deci s-a urmărit că expansiunea acestor produse a crescut, utilizarea lor a crescut.

Ele sunt destul, ele sunt foarte atractive. Este nevoie de anumite reglementări adiționale, diferite. Modul în care astăzi ni se oferă exemple de alte state că au transpus și au implementat directiva nu a adus la nicio schimbare.

Această categorie de produse cum a fost comercializată cu avertismentele textuale, așa și este pentru că nu se, nu, niciun producător de tutun nu și, nu a să-l includă în categorie care este mai restrictivă.

Și atunci când lăsăm la latitudinea industriei să decidă în care categorie să plaseze aceste produse, pentru că acest lucru la moment se încearcă să ni se impună. Noi nu ne dorim acest lucru.

Noi ne dorim din start în lege să fie clar menționat că această categorie de produse se consideră produsele de tutun pentru fumat și respectiv toate prevederile din lege să fie aplicate în mod corespunzător.

Încă o dată menționez că calitatea și corectitudinea transpunerii a fost expertizată de către Centrul de armonizare a legislației care la fiecare etapă de promovare a proiectului a consultat și a prezentat avizele.

Cu referire la experții, cu certitudine nu avem nevoie de niciun expert, dar nici unul care reprezintă interesele industriei. La, în procesul de elaborare a acestui proiect de lege, noi am fost ghidați și ne-am consultat de experții Organizației Mondiale a Sănătății.

Care din considerentul formatului întrunirii de astăzi nu și-au permis să fie prezenți în această sală. Și cu referire la implementare, eu cred că a fost clar pentru toți de ce astăzi în Republica Moldova nu se implementează la nivelul cuvenit legislația în vigoare, legislația curentă.

Haideți să ne imaginăm că suntem acel inspector sanitar sau acel polițist care a fost, a participat la o anumită etapă de elaborare a legii. În continuare a fost instruit cum se aplică legea.

Lui s-a oferit un ghid de punere în aplicare și ulterior de trei ori doar pe parcursul unui an legislația a fost amendată, a fost modificată fără consultarea la acea etapă a autorităților publice responsabile de control.

Lucru care a continuat și în anul următor. Este absolut cert, da, fiecare din noi să încercăm să fim în rolul acestui inspector. Nu mai este posibil de asigurat aplicarea legii atunci când prevederile sunt modificate cu asemenea viteză absolut netransparent, neconsultând autoritățile respective.

Noi ne propunem și un accent major și aici vă asigur că va fi plasat anume pe implementare. Ministerul Sănătății, în calitate de autor al legii, a securizat și resursele în acest sens.

Am obținut un grant care deja este semnat și care va fi implementat de către Agenția Națională pentru Sănătatea Publică pentru a asigura implementare eficientă. Și acest lucru este și va rămâne prioritar pentru Ministerul Sănătății, doar așteptăm să fie aprobat acest proiect de lege.

Mulțumesc mult. Îmi cer scuze. Doamna Nicolaescu, vânzarea către minori a produselor din tutun.

Da, stimată doamnă și recunosc că mi-a făcut o plăcere să cooperez și să conlucrez cu dumneavoastră atunci când lucrați în autoritățile publice. Pentru că sunteți un profesionist și din păcate astăzi prezentați interesele nu autorităților publice și recunosc că astăzi și lucrul la care v-ați referit că nu vă este clar pentru ce ne trebuiesc autorităților publice date pe accesorii pe dispozitive.

Domn președinte, exact așa când interpretările se dau și interesele sunt divergente. Astăzi industria se folosește de acest gol legislativ și își promovează nu produsul, dar își promovează brandurile prin intermediul dispozitivelor.

Da, astăzi plasarea în internet a produselor este interzisă, dar dânșii pun cu referință cu literă mare, referință la articolul din lege spunând că nu vă putem comercializa produsul, dar vă putem comercializa dispozitivul. Facem publicitate, facem promovare prin dispozitive.

Deci nu avem nevoie de consultările experților care reprezintă partea industriei. Noi ne ghidăm de prevederile Convenției Cadru și exact prevederile convenției am transpus în proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnul Carp, da, vă rog.

Eu văd că e ceva mai multă emoții de o parte și de alta. Eu totuși mă chem la o discuție rațională, pentru că dacă o să mergem pe emoții, unii o să dorească să interzică, alții o să dorească să-și promoveze, deci produsul.

Dar pe mine mă interesează câteva lucruri în care noi ca stat, deci acționăm pentru a preveni câteva lucruri. Da, primul lucru care pe mine mă interesează este dacă o directivă a Uniunii Europene, în cazul dat vorbim despre industria tutunului, este aplicată în statele vecine așa cum este prevăzut în directiva europeană sau sunt puse interdicții mai mari sau mai mici.

Dacă sunt puse interdicții mai mari în statele vecine, înseamnă că noi nu vom fi supuși unei avalanșe de contrabandă. Pentru că dacă avem o avalanșă de contrabandă pe anumite produse în care noi punem interdicții mai mari decât există în directivă, noi o să ne trezim cu anumite produse care nu se produc în Republica Moldova și care noi le interzicem, oricum ele o să fie vândute ilegal.

Iar dacă o să ne uităm pe volumul de produse care vândute pe contrabandă, eu mă tem că aici lucrurile stau mai grav. De asta, deci asta e primul lucru care noi vrem să vorbim rațional, pentru că în cazul dat, deci noi ca stat trebuie să vedem cum protejăm în primul rând consumatorul.

Da, și eu zic clar că eu nu sunt fumător și niciodată, dacă ar fi după mine în genere aș interzice vânzarea tutunului pe piața din Republica Moldova, precum și alte tipuri de produse pe care unii le consideră alimentare.

Poate să crească doar o poamă de masă. Dar oricum, adică sunt oameni care au acest viciu. Să vedem cum asta afectează, ne afectează pe noi ca stat.

Asta e unu, doi. Eu înțeleg că noi introducem anumite interdicții care nu există, deci în țările vecine și atunci noi este partea a doua, cum ne protejăm piața dacă noi interzicem pe piața locală.

Cum protejăm piața de acest consum ilegal? Da, asta este unu și următorul, eu unicul lucru știu că noi putem contracara acest viciu doar prin educație.

Noi putem spune ce vrem, cum vrem, dar dacă nu avem programe naționale de stat de contracarare a unui viciu și acum sunt jocurile de noroc, da, care sunt așa cum este alcoolul, da, cum sunt tutunul, dar și altele.

Dacă noi nu avem o politică de stat în care să educăm populația că asta este grav, deci noi putem să facem interdicții cât vrei, chiar mai mult decât, deci eu încă o dată reiterează.

Dacă ar fi după mine, eu ușor dacă astăzi vine cu un proiect de lege în Parlament, eu am să votez în genere interzicerea vânzării tutunului pe piața, piața moldovenească. Dar eu vreau ca noi să vorbim acum, eu vreau să terminăm, domn președinte, cu ping-pongul ăsta de emoții.

Da, adică se ajunge pentru că de o parte și de alta văd că oamenii sunt pe emoții și asta nu este eficient. Ori noi vorbim pe fiecare articol din proiectul de lege și aducem argumente și care astea vor fi efectele în contracarare, de că asta ne propunem.

De fapt, proiectul de lege este să contracarăm și doi, cum ne protejăm de piața de contrabandă. Deci asta este, pentru că noi din câte studii le-am mai citit și eu, aproape 30 și ceva de procente de produse de tutun în Republica Moldova ajunge prin contrabandă.

Și dacă noi avem vânzări online, fel de fel de produse care sunt interzise, aici este o altă problemă de ce a statului că nu contracarează. De asta vreau să punem punct pe emoții și vreau să trecem la o dezbatere pe articole din proiectul de lege.

Eu asta este chemarea mea pe viitor, pentru că altfel ori închidem dezbaterea asta și atunci nu și are rost. Dar dacă mergem mai departe și pe, pe articole și care sunt efectele și cum asta afectează în general, atunci are rost această dezbatere.

Mersi mult.

Domnul Leniță, da. Da, vă rog.

Bună ziua, stimați colegi. Țineți minte, în primul rând vă mulțumesc, domn președinte, pentru invitație și al doilea rând vreau să ne aducem aminte anul trecut noi tot am stat într-o sală mai micuță.

Am trimis atunci o scrisoare și la prim-ministru și la Parlament și mă bucur că s-a dat curs și problema care am spus-o atunci vreau acum s-o repet. Eu la deputați mă adresez acum în primul rând.

Deci atunci când noi adoptăm o lege și asta am spus-o mereu de, pot să dau zeci de exemple, o singură întrebare o să avem. Dacă acțiunile noastre ne permit să realizăm obiectivele?

Da, noi avem obiectiv sănătatea și după asta punem niște acțiuni și naiv credem că ele ne permit să atingem obiectivul, dar nu ne permit. Eu doar iau perspectiva de comerț ilicit care în 2013 am atenționat, în 2023 am atenționat că în Moldova ia amploare din simplu motiv că merge de pe politica de accizare și era evident că asta se va întâmpla, cu asta se confruntă toate țările, nu suntem doar noi.

Și cât erau accizele mici la noi, nu erau probleme, când creșteau apare o problemă care trebuie s-o rezolvăm. Deci noi nu ne putem ascunde că ea trebuie rezolvată.

Și atunci am atenționat că de fapt problema nu este că bugetul de stat pierde bani. Asta e problema minoră, 65 de milioane de lei am estimat în 2023.

Problema este alta, că comerțul ilicit generează vânzări către minori. Că noi avem raportul din 2019 privind minorii, dar n-avem acum în 2023 care vă asigur că la țigările electronice aici cifra e cu mult mai mare.

Și noi de unde știm? Că ne uităm pe cifre. Acum raportul pe 2024 al Comisiei Europene, ce spune ea?

Că Republica Moldova, din păcate, nu a întreprins toate măsurile necesare în ceea ce ține contracararea comerțului ilicit. Da, aici ne oprim.

Eu doar la partea asta mă opresc. Și atunci eu am un obiectiv foarte frumos ca să sănătatea publică, dar când mă uit ca efect, de fapt, neavând instrumentările reale de a asigura implementarea, nu le avem.

Trebuie s-o spunem că da, vom avea un grant, dar dacă eu nu pot rezolva la vamă, din ce cauză să ne-o spună deja ei. Nu, nu vreau aici să aduc acuzații la toate instituțiile statului.

Ne trezim că comerțul ilicit ca pondere, aici foarte clar încă o secundă. Noi trebuie să deosebim comerțul ilicit cu țigări până în 2020 că el mergea de la noi în alte țări.

Nu e frumos, dar nu ne-a afectat pe noi, a afectat pe alții. După aceasta el deja s-a inversat. Aici e, aici e toată drama noastră și el se accentuează în ultimii ani de zile și se va accentua și lucrul acesta nu este doar comisia dumneavoastră, ci este și Ministerul de Interne și Ministerul Finanțelor, vama, fiscul, toți trebuie să vedem cum luptăm cu aceasta.

Și iarăși nu vreau din perspectiva bugetului. Vreau din perspectiva că dacă tu ai comerț ilicit, asta ai toate chestiunile ilegale și plus minorii.

Asta e cel mai important. Acum cu reglementările, noi trebuie să vedem și aici încearcă să spun toți. Noi trebuie să ne uităm reglementările date, cum a spus și domnul deputat Carp.

Dacă aceste reglementări ai țările vecine, noi n-avem multe țări, te-ai dus Ucraina, te-ai dus România. Și dacă tu reglementările tale nu mai vorbesc de Uniunea Europeană ca să fie sincronizate cu Uniunea Europeană.

Trebuie să ai o inteligență că tu toate politicile tale le sincronizezi cu vecinii ca să nu admiți ca în țara ta să se întâmple lucruri neplăcute. De aceea eu vreau, nu vreau aici să dau sfaturi cum să faceți, dar pe partea aceasta de reglementări tehnice să fim foarte prudenți.

Deoarece obiectivul nostru este clar, întrebarea e dacă acțiunile noastre ne permit să atingem. Eu am să pregătesc încă ca și anul trecut o notă foarte clar unde voi arăta estimările privind comerțul ilicit, cum el crește și vom arăta că noi am vorbit anul trecut de la Ministerul Sănătății.

Noi aici eram, s-a dat o listă de 30 de, de site-uri, de, de, nu mai țin minte pe ce platformă și tot am vorbit că trebuie cu Ministerul de Interne, trebuie toate astea să facem. Am discutat-o.

Și atunci întrebarea este: dacă eu nu am instrumentările sau ele încă sunt slabe, facem lege și atunci să nu cumva să se întâmple că legea noastră de fapt parcă promovăm contrabanda și comerțul ilicit.

Da, vă, vă mulțumesc. Da, doamna secretară de stat.

Da, mulțumesc, domn președinte. Eu am impresia că noi astăzi asistăm la discuția altei probleme. Autorul acestei legislații este Ministerul Sănătății.

Cu siguranță toate activitățile care trebuie să fie ulterior implementate nu ține doar de Ministerul Sănătății și corect a fost menționat că sunt și alte ministere implicate în implementarea și realizarea acestui mecanism. Și îmi pare rău că noi astăzi vorbim despre un comerț ilicit care nu ține de Ministerul Sănătății.

Noi am aprobat prin Guvern programul național ce ține de combaterea bolilor netransmisibile unde un compartiment foarte mare i se atribuie reducerea consumului de tutun și a factorilor de risc în acest consens și respectiv comunicarea în acest aspect este una foarte intensă împreună cu specialiștii din domeniul medicinei.

Împreună cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică unde campania include promovarea cunoștințelor ce țin de tutun și care sunt riscurile pentru copii inclusiv. Aceste campanii sunt realizate în școli, sunt realizate în populația generală anume pentru ca să promovăm și ca să înțeleagă populația care sunt riscurile acestea.

Deci Ministerul Sănătății implementează. Am fi dorit ca și alte ministere să-și asume acele activități pe care trebuie să le realizeze și împreună să ajungem la implementarea acelor acte și acelor mecanisme care ni le propunem ca să reducem nu altceva decât impactul asupra sănătății publice.

Pentru că vorbim astăzi nu despre populația adultă, vorbim despre copii și asta trebuie toți să înțeleagă. Și avem aici și specialiști, avem pediatri care pot să menționeze inclusiv care este starea de sănătate a copiilor prin prisma tutunului și utilizării acestuia.

Avem Agenția Națională pentru Sănătate Publică și corect ați menționat că inspectoratul face aceste verificări, dar de câte ori s-a putut pune amenzi? Cred că agenția aici are multe de povestit.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Eu aș vrea să intervin dacă se poate, domn președinte. Eu, eu, deci vreau să văd dacă este cineva de la vamă aici.

Da, noi avem o problemă, deci și cu contrabandă. Eu pentru, pentru noi este foarte important să vedem cât intră în Republica Moldova ilegal, dar și să vedem cât asta o să ne afecteze.

Deci dacă nu este nimeni de la vamă, înseamnă că discutăm separat. Acum vreau să întreb fiindcă ați intervenit. Deci noi avem o problemă în ceea ce privește consumul în rândul minorilor și adolescenților.

Da, acum eu știu că la CNAM există, deci un articol în care prevede că trebuie să informeze, să întreprindă anumite acțiuni. Eu vreau să vă întreb pentru că aici e, deci marea întrebare.

Câte acțiuni ați întreprins, deci împreună cu Ministerul Educației pentru informare și contracararea și răspândirea în rândul tinerilor, da, a consumului de, de tutun și nu doar. Pentru că noi conform legislației acolo există, nu poți vinde tutun, țigări și alcool la tineri.

Doi, este vorba pe lângă instituțiile de învățământ, știu că există o distanță de la școală în care nu poate fi vândut comercial. Sunt mai multe alte acțiuni.

Și acum eu o să mergem exact ca și în contrabandă. Noi putem să avem, deci legi de care vreți, dar oricum dacă ele nu se respectă, deci noi nu o să facem nimic.

De aceea întrebarea este: din acel articol care există la CNAM, câte programe ministerul și-a asumat împreună cu Ministerul Educației pentru a informa populația, da, și câți bani au fost? Hai să pornim de aici.

Da, mulțumesc. Doamna profesor Revenco, președintă a Asociației de Pediatrie.

Mult stimate domnule președinte, stimați deputați, stimați colegi. Vin în fața dumneavoastră și vă mulțumesc că ați dat curs acestei ședințe.

Totodată îmi expun părerea și o susțin că prezența reprezentanților industriei tutunului în această sală este într-adevăr la limita legii. De aceea toate discuțiile care sunt în această sală sunt axate asupra acestei legi pe care noi tranșant ca specialiști, ca profesioniști care suntem, dacă doriți, avocații acelei pături nonverbale care poate sunt mai puțin auzite, sunt copiii, sunt acei prematuri, sunt acei copii sugari care s-au născut deja cu probleme cronice.

De aceea toate momentele de tergiversare așa le-aș fi spus în discuțiile de astăzi de, despre faptul noțiuni, definiții, unificarea definițiilor, vamă și alte, alte aspecte. Pentru mine chiar nu sunt actuale atunci când pe balanță este sănătatea copiilor și viitorul acestei țări.

Și contrabalansa va fi în folosul sănătății copiilor. Și dacă să fac referire la legislație, atunci pentru mine este ca lege, orice dispoziție, orice lege, orice dispoziție a oricărui legiuitor va fi primit în țară, va fi, va ține cont de sănătatea și drepturile copiilor.

Este declarația Organizației Națiunilor Unite de drepturile copilului. Cu referire la acele momente care sunt expuse în lege, noi ne-am expus.

Anul ăsta am fost mai vocali pentru prima dată când am intervenit în decizia Guvernului din 8 iulie 24 la proiectul de lege pentru micșorarea accizelor la produsele de tutun. Intervenim și acum.

Am mai intervenit pe parcursul a 10 ani și vreau să zic această discuție cu referire la vamă, impozite au mai fost și 10 ani în urmă. Cu referire că nu avem timp și ar trebui să mai tergiversăm implementarea acelor directive a Uniunii Europene, noi deja suntem de 10 ani în discuții și tot discuții.

De aceea eu consider că drepturile copilului trebuie să fie primordiale în țara noastră atunci când suntem mai puțin de 600000 de copii în țară până la 18 ani după datele statistice. Natalitatea este în descreștere, rata mortalității și morbidității este în creștere, iar creșterea factorilor de risc asupra dezvoltării copiilor este iminentă.

Iar aceste noxe cum ar fi tutunul, alcoolul, metalele grele dacă doriți și alte noxe influențează negativ asupra copilului în dezvoltare. Aș vrea, stimați colegi, să și vă îndemnăm să susțineți acest proiect de lege în forma sa actuală pentru a asigura măsuri legislative eficiente și imperios necesare pentru prevenirea și reducerea consumului de produse de tutun și produse conexe, dar și pentru evitarea expunerii la emisiile toxice ale acestora.

Totodată la întrebarea dumneavoastră câte proiecte sau câte planuri de acțiuni au fost implementate de către Ministerul Sănătății, vreau să zic cu referire la Societatea de Pediatrie care de comun cu Academia Americană de Pediatrie, cu Asociația Pediatrilor din cele șapte țări am întreprins mai multe măsuri cel puțin în ultimii trei ani pentru a spori și a informa copiii noștri, adolescenții noștri despre dauna fumatului.

Da, sunt încă multe măsuri de efectuat, dar fără ajutorul dumneavoastră tranșant și clar aceste activități nu vor influența și nu vor asigura o creștere sănătoasă a copiilor. Eu vă mulțumesc, poate am fost prea emoționantă, stimate domnule Carp, dar să știți că mă doare.

Doamnă, eu am să votez proiectul de lege, este altceva. Adică unii în proiect se vorbește despre contra asta program în care să combatem, deci în rândul adolescenților și tinerilor consumul de tutun.

Vă rog eu frumos, deci aici e total altceva și vă rog, eu nu m-am dat răspuns. Haideți să vorbim pe articole din proiectul de lege, fiindcă fiecare v-ați învățat poezia, voi de o parte și ăștia de partea asta altă care apără interesele producătorilor.

Eu vreau ca noi să discutăm pe conținutul proiectului. Vă rog foarte mult, nu duceți lumea și unii și alții, da, în cum asta pe agenda pe care voi vă interesează.

Deci proiectul total e despre altceva, sunt despre definiții și acțiuni care trebuie întreprinsă pentru contracarare. Și eu vă rog frumos, da, lăsăm, îmi spuneți ce articol de unde, eu special m-am uitat în proiectul de lege, nu știu câtă oară, zic poate eu nu văd bine.

Unde este nemijlocit, da, în articol programe, da, de stat în ceea ce privește contracararea acestui viciu în rândul adolescenților? Ia că unde este?

Stimate, stimate domnule deputat, eu aș vrea să menționez că avem nevoie de o abordare integrată în această problemă. În primul rând prevenirea, diagnostic, tratament și după asta să mergem cu interdicții.

În momentul în care nu se face prevenire în țara noastră și nu sunt responsabili pentru prevenire, cei de la Ministerul Educației zic că prevenirea trebuie făcută de medici, medicii zic că nu sunt pedagogi și ce trebuie să se implice mai mult Ministerul Educației.

Noi nu știm de la ce vârstă se face prevenirea consumului de tutun.

Da, dar ok, dar asta este în afara proiectului dat de lege.

Da, dar trebuie, avem nevoie de o abordare integrată. Asta eu voiam să vă zic, că să mergem pe o abordare integrată cu atenție.

Am înțeles, am înțeles. Eu, scurt că eu, este un domn tot care așteaptă.

Foarte, foarte scurt doar ca să dau răspuns domnului deputat cu referire la, aveți perfectă dreptate atunci când menționați că acest proiect de lege nu are prevederi care să includă campanii de comunicare că nu este cadrul legislativ, dar aceasta nu înseamnă că nu le avem.

Toate aceste măsuri sunt incluse în programul național de combatere a bolilor netransmisibile unde avem obiectiv separat și acest program a fost aprobat prin hotărârea Guvernului în anul 2023. Noi suntem la etapa de implementare a programului.

Foarte corect ați menționat și am ținut cont inclusiv de această recomandare a comisiei parlamentare de a implica și de a utiliza fondurile Companiei Naționale de Asigurări de Medicină. În anul 2024 a fost din nou un an în care fondurile din fondul de prevenție a CNAM au fost alocate resurse pentru implementarea proiectului de nu doar de comunicare, dar de abilitare a specialiștilor din instituțiile de învățământ pentru a preveni și pentru a duce discuții cu elevi.

Se implementează acest proiect de către Centrul de Politici, Centrul PAS, Politici, Analize și Sănătate în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării. Și avem identificate școli care vor face parte din rețeaua școlilor fără fumat sau libere de fum de tutun.

Toate aceste acțiuni sunt în derulare, da, ele nu sunt prevăzute în lege că nu e cadru legal, dar e cadru de politici și vă asigur că suntem în plină implementare a acestor măsuri. Adițional și cu Organizația Mondială a Sănătății suntem exact la etapa de lansare a campaniei de comunicare națională.

Nu te lăsa aborită, bine, mesajul este pentru tineri, dar cred că este pentru, pentru toți noi, pentru că în diferită măsură putem fi influențați. Și sunt convinsă că foarte curând veți fi, vom le vom vedea în toate mijloacele media, deși canalul principal de comunicare rămâne rețelele sociale, acolo unde comunică majoritatea tinerilor.

Cu referire la comerțul ilicit, nu știu dacă e, bine.

Eu încă o dată, deci practic se confirmă ceea ce am spus eu, că proiectul nu este despre ceea ce ați menționat dumneavoastră, pentru că pledoaria asta care o faceți și unii și alții, da, că este nemijlocit despre combaterea acestui viciu în rândul adolescenților.

Proiectul este despre altceva și eu vreau să vorbim despre ceea ce este în proiect, pentru că o să stăm, avem două ore acum de stăm de când stăm aici, dar noi așa și fiecare și-a luat o, deci pledoarie pe care o susține, dar nimeni nu vorbește nemijlocit despre proiect și care pot fi impactul asupra.

Pentru că noi combatere se face nu doar și în rândul tinerilor, dar și în rândul adolescenților și așa mai departe. Dar proiectul nu e despre asta, proiectul total e despre altceva, noțiuni noi, da, care sunt interdicții și tot așa mai departe.

Și eu vă rog să trecem direct la proiectul de lege și să nu stăm pe pledorii care și cui convine.

Vă mulțumesc, stimați participanți. Timpul alocat nu a rămas atât de mult, da? Și eu aș dori foarte laconic, la mine concluziile deja se conturează.

Domnul Joachim Verhaegen din Belgia, Asociația Liberă de Tutun, da?

Stimați membri ai Parlamentului, numele meu este Joachim, sunt din Belgia și locuiesc în Bruxelles, capitala Europei. Și sunt în prezent consultant invitat pentru a sprijini controlul tutunului a ANSP, Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

După cum puteți auzi, nu sunt vorbitor nativ, așa că voi continua discursul în engleză.

Dragi membri ai Parlamentului, pentru a stabili scena, imaginați-vă astăzi la știri. Un avion Jumbo Jet se prăbușește pe aeroportul Chișinău.

Toți cei 500 de pasageri au murit. O tragedie. Patru săptămâni mai târziu, același titlu.

Jumbo Jet s-a prăbușit, nu există supraviețuitori. Luna viitoare, aceleași știri. Astăzi sunt aici să vă spun că exact asta se întâmplă în Moldova.

Nu Jumbo Jet-uri, ci industria tutunului. 6000 de morți în Moldova în fiecare an din cauza tutunului și nicotinei. Asta e un Jumbo Jet în fiecare lună.

Și acum există o oportunitate de a pune capăt acestor 6000 de morți prevenibile și inutile. De aceea sunt aici să vă îndemn să votați în favoarea amendamentelor la legea tutunului propuse de Ministerul Sănătății.

Industria tutunului continuă să ne inducă în eroare așa cum au făcut-o timp de decenii. Sunt personal șocat să văd că industria tutunului, fie prin intermediul asociației lor de afaceri, prin intermediul avocaților lor sau chiar Philip Morris, este invitată să vorbească aici discutând despre tutun.

Asta e ca și cum ai invita țânțarii să discute despre malarie. Sună ridicol, nu? Este un conflict clar de interese și este, de asemenea, o încălcare a articolului 5.3 din FCTC al OMS.

Acestea fiind spuse, industria tutunului ne promite alternative mai sănătoase la țigări, cea mai recentă fiind produsele din tutun încălzit, cum ar fi IQOS. Asta este o prostie.

Nu există niciun produs sigur din nicotină sau tutun. Un medic mi-a spus recent asta. Dacă fumatul țigărilor este ca și cum ai sări de la etajul 10 al unui bloc de apartamente, atunci fumatul produselor din tutun încălzit este ca și cum ai sări de la etajul opt.

Poate fi teoretic mai puțin periculos, dar tot vei muri. Așa că ai face-o?

În sfârșit, dar foarte important, directivele Uniunii Europene privind tutunul sunt o linie de bază, un minim, da, domnule. Nu sunt un plafon.

Sunteți încurajați să mergeți dincolo de ele. Nu lăsați industria tutunului să vă inducă în eroare. Comparați cu faptul că legislația UE impune ca toate mașinile să fie echipate cu centuri de siguranță pentru a îmbunătăți siguranța rutieră.

Asta e linia de bază. Legislația UE nu impune airbag-uri. Ar trebui să interzicem toate airbag-urile din toate mașinile din Moldova, așa cum sugerează industria tutunului?

Nu, desigur că nu. Asta e ridicol. La fel ca și faptul că multe țări europene deja depășesc directivele UE privind tutunul.

Irlanda, Franța, Ungaria, Slovenia, Belgia, Olanda, Danemarca și Finlanda, toate au introdus ambalaje simple. Belgia și Franța au interzis țigările electronice de unică folosință. Finlanda, Olanda, Slovenia și Danemarca au interzis lichidele aromate pentru țigări electronice.

Toate aceste măsuri sunt acolo pentru a proteja viețile cetățenilor. Și putem face același lucru în Moldova. Permiteți-mi să concluzionez.

Sper că veți reține trei lucruri din mărturia mea. În primul rând, există 6000 de morți din cauza tutunului și nicotinei în fiecare an în Moldova și pot fi prevenite dacă luăm măsuri acum.

În al doilea rând, nu putem avea încredere într-o industrie care induce în eroare cetățenii și guvernele de peste jumătate de secol. Produsele din tutun încălzit nu au ce căuta în Moldova.

Și în sfârșit, nu ar trebui să ne limităm niciodată ambițiile când vine vorba de sănătatea publică. Și, prin urmare, ar trebui să tratăm directivele UE privind tutunul ca minimul pe care ar trebui să îl respecte, nu ca o limită superioară a dreptului societății noastre la sănătate.

Din toate aceste motive,vă încurajez cu tărie să votați în favoarea amendamentelor, așa cum au fost propuse de Ministerul Sănătății. Mulțumesc.

Domnule președinte, aș putea să răspund rapid doar la punctul legal? Aș cita doar ceea ce a spus Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Nu, mulțumesc.

Stimați colegi, uitați-vă, aceste audieri publice au fost organizate de comisie pentru ca în urma discuției avute să fac un vot asumat în Parlamentul Republicii Moldova pe marginea proiectului de lege. Aceste concluzii s-au conturat deja în capul meu și este clar, adică noi, ca deputați, vom duce la bun sfârșit acest proces legislativ, bazându-ne totodată pe discuțiile de astăzi.

Deci, ăsta a fost scopul. Respectiv, un ultim intervenient este domnul Ladislav Stalcu, maxim două minute și noi ieșim din aceste discuții cu concluziile de rigoare care ne vor permite votarea sau acordarea unui vot asumat în plenul Parlamentului. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, aici s-a discutat despre posibilitatea de a vorbi sau nu a reprezentanților din fața noastră timp de 15 minute, iar eu am două minute. De aceea, cu permisiunea dumneavoastră, voi aloca suficient timp pentru a-mi expune poziția și pentru ca aceasta să ajungă la absolut toți colegii.

În acest Parlament au fost multe discuții cu privire la interzicerea fumatului sau la permisiunea fumatului și așa mai departe. Dar, cu toate acestea, atât aici, cât și în Guvern, este mai mult fum la intrare decât în orice alt atelier. Chiar și într-un service auto miroase mai puțin a țigări decât aici și în Parlament. Nu spun nimic, dar haideți să fim rezonabili. Sunt sigur că dacă aș întreba cine nu fumează, vor fi maxim trei mâini ridicate, poate eu și Carp.

De aceea, haideți să fim mai calmi în această privință. Atâția reprezentanți ai presei au venit astăzi, o asemenea reclamă pentru industria tutunului nu am mai văzut. Ministerul v-a organizat, nu Ministerul, cine? Centrul PAS? Cine a organizat o asemenea reclamă industriei tutunului pe care o poate invidia orice cetățean?

Stimați reprezentanți ai presei, veniți și la ședințele comisiei. Astăzi sunteți mulți, dar la ședințele comisiei nu veniți. Aceasta nu este o reproșare, este o rugăminte.

Acum, referitor la proiectul în sine. Ministerul Sănătății a venit și nu a prezentat nici măcar grupul care a elaborat acest proiect. Eu am votat mereu și voi vota pentru ca oamenilor noștri să le fie mai ușor. În același timp, îl susțin pe domnul Carp că trebuie să protejăm și drepturile fumătorilor, altfel ne vor arunca cu mucuri de țigară pe toți. Și drepturile celor care nu fumează, cum sunt eu, dar care respiră și sunt fumători pasivi, pentru că, vrem, nu vrem, trecând pe lângă sau participând la o discuție aici, în camera de fumat a Parlamentului, participăm la acest proces de fumat.

Nu a existat, fiecare audiere, în opinia mea, ar trebui să înceapă cu o analiză a rezultatelor obținute prin măsurile restrictive sau permisive anterioare. Vă amintiți, noi aici, în Parlament, cei care își amintesc de Parlamentul trecut sau de începutul acestui Parlament, am discutat problema a 10 m de balcon, 10 m până la balcon, banca de la intrare, parcuri și așa mai departe.

Organele de drept, are cineva statistici despre câte amenzi au fost aplicate în acest sens? Și ce s-a întâmplat cu acești oameni, în afară de faptul că au plătit aceste amenzi și așa mai departe? Nu există așa ceva. La ce mă refer? La faptul că trebuie să existe o analiză a modificărilor legislative anterioare în această direcție. Pentru că aici nu este vorba doar de a interzice și a distruge. Aici este vorba, domnul președinte al Comisiei pentru Securitate a remarcat foarte corect contrabanda.

Și care este diferența cum vor fuma, țigări oficiale sau neoficiale? Noi trebuie să îi protejăm corect, dar acest lucru nu se face. Imaginați-vă, veți spune, o persoană dependentă de alcool va merge la medic și medicul îi va spune: „Gata, îți interzic să bei un pahar de vin”. Haideți să fim serioși. Stimați doctori, stimați juriști și economiști, credeți cu adevărat că cineva dintre dumneavoastră sau alții va înceta să bea vin din această cauză? Sau va merge la medic și medicul îi va spune: „Îți prescriu să nu mai fumezi”. Dar acestea sunt prostii. Haideți să gândim în această problemă, să apărăm poziția pro-cetățean, în special a celui care nu fumează.

Sunt împotriva faptului ca proiectele să fie elaborate doar de juriști, economiști și diverse organizații obștești care câștigă din elaborarea acestor proiecte. Din păcate, acest lucru există. Nu vreau să critic pe nimeni, vreau doar o abordare profesională în această privință. Din ceea ce vedem, acest proiect are un caracter juridic. Dar, în opinia mea, în acest domeniu, în domeniul dependențelor în general, doamna Nicolaescu, doamna Revenco, alți stimați reprezentanți ai Ministerului, trebuie să ne ghidăm după opinia profesioniștilor în adictologie. Ce spun specialiștii? Pentru că, subliniez, înainte de a interzice, a permite sau a face altceva, trebuie să ascultăm opinia specialiștilor în acest domeniu, care înțeleg cum funcționează acest lucru în ansamblu, complet, pentru a ști ce să facem noi, legiuitorii, și să venim aici cu o analiză, nu să folosim date din 2011. Am recitit acest raport de șase ori deja. Și în toate proiectele de lege care vin de la majoritatea deputaților anti-tutun sau de la Minister sau de la organizațiile obștești, doar această sfântă analiză. În curând, toată lumea o va ști pe de rost, în afară de... Toată lumea o va ști.

Mai departe. Ce lipsește din acest proiect, în opinia mea? În acest proiect lipsește ceea ce au spus stimații reprezentanți ai Ministerului, și anume protejarea copiilor. Protejarea copiilor. Astăzi, jumătate dintre școlari, majoritatea fete, fumează tot felul de lucruri nepotrivite în școli, în pauze, în încăperi. Și o fac liber, o fac cum vor. De ce o fac? Imaginați-vă, noi toți votăm aici pentru interzicerea acestui lucru. Credeți că se vor opri? Niciodată nu se va întâmpla asta. Trebuie să existe programe.

S-a ridicat o problemă importantă și Ministerul a vorbit parțial despre asta. Există în CNAM un fond de profilaxie. În fiecare an, nu sunt mulți bani acolo, 40-50 de milioane de lei. Câți bani s-au cheltuit nu pe pliante, concerte și mâncare pentru cei care se ocupă cu aceste pliante, ci pe specialiști reali care lucrează cu această problemă? Foarte puțini bani s-au cheltuit pe asta. Este mai ușor să iei și să interzici, este mai ușor să iei și să faci altceva. Subliniez, stimați colegi de la masă, manipulați cu iscusință multe lucruri și mi se pare că pregătirea acestui proiect care a venit astăzi la noi, stimați colegi, a fost promovată de dumneavoastră, pentru că un proiect atât de prost pregătit și totodată atât de mediatizat putea fi făcut doar de Minister, cu sprijinul cuiva dintre dumneavoastră. Lucrați în tandem, stimați colegi, de aceea încercați să introduceți lucrurile dumneavoastră în comisia noastră parlamentară. Cu toate acestea, cu toate acestea, aș vota pentru acest proiect și voi vota atunci când va exista o taxă pe viciu. Vorbesc despre asta de câțiva ani deja. Haideți să introducem o taxă pe viciu. Este o practică europeană. Și nu vom fi mai europeni decât europenii sau alte țări. Din acești bani se va finanța sportul, din acești bani se vor finanța specialiștii care lucrează cu dependențele în general. Astăzi nu s-a vorbit despre asta aici. Din acești bani trebuie să se finanțeze, pentru că eu, ca nefumător, de ce trebuie să plătesc pentru profilaxia fumătorului? Să plătească el. Să plătească singur pentru toate acestea. De ce să facem toate acestea? Dar Ministerul nu vine cu această problemă. De câte ori am vorbit despre asta, de fiecare dată se începe cu sistemul de impozitare, banii vin așa și pe dincolo. Știm foarte bine cum vin. De câte ori am propus pachetul negru? Tăcere. Haideți să introducem pachetul negru la țigări. Nu va fi scris nimic pe el. Și, bineînțeles, tumorile canceroase, cum se cuvine, ca să înrăutățim și mai mult situația. Nimeni nu vorbește despre asta.

De aceea, sunt de acord cu unii colegi că subiectul discuției, în primul rând, nu este complex. Proiectul nu este pregătit, din păcate, dar mi-aș dori foarte mult să fie pregătit. Și, probabil, domnule președinte al Comisiei pentru Sănătate, domnule Belîi, trebuie să introducem aceste lucruri la nivel de comisie, pentru a ne proteja copiii, pentru a introduce acele practici pozitive ale Uniunii Europene, taxa pe viciu. Nu este nimic rău dacă fumătorii vor plăti pentru noi, nefumătorii, și din acești bani vom putea finanța programe, programe reale, nu de fațadă. Mulțumesc. Dacă vor fi replici, cu siguranță le voi răspunde.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți să intervin doar cu o scurtă replică referitor la renunțarea la fumat în rândul copiilor și adolescenților. Acum doi ani, împreună cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu sprijinul Academiei Americane de Pediatrie, a fost elaborat protocolul clinic național. Pe baza acestui protocol clinic au fost instruiți practic toți medicii de familie, asistentele medicilor de familie din teritoriu, din educație, referitor la identificarea fumătorilor în rândul copiilor, la poziția lor de a renunța, la acele exerciții pentru renunțare. De aceea, nu aș susține ideea dumneavoastră că nu există o abordare complexă. Da, într-adevăr, se lucrează mult și acum se lucrează mult, fiindcă factorii de risc nocivi sunt implementați din frageda copilărie, iar tutunul și fumatul de mâna întâi, a doua, a treia, cu înghițire, inhalare, are loc și în rândul sugarilor. Tutunul, orice gram, miligram, nanogram de tutun ucide, iar țara trebuie să fie liberă. Și mulțumesc pentru susținerea sănătății copiilor.

Doamna Revenco, susțin pe deplin ceea ce spuneți și este corect că medicii de familie au primit această posibilitate și practică. Dar vreau să vă reamintesc partea practică a afirmației dumneavoastră. Medicii de familie nu lucrează în școli. Medicii de familie nu lucrează în grădinițe, unde se formează tiparele copiilor. Ce este răul și așa mai departe? Nu este ping-pong, este muncă. Acestea sunt instrumentele și metodologia disponibile pentru a ne proteja copiii prin mecanisme accesibile, înțelegerea lor despre ce este bine și ce este rău. Cu tot respectul, dar medicul de familie este astăzi un specialist extrem de suprasolicitat. Și mama cu copilul de 5, 7, 10, 12 ani nu va merge la medicul de familie pentru ca acesta să o ajute. Putem continua discuția, domnule președinte, propun să încheiem și să mutăm discuția într-un plan mai practic, și anume la nivel de comisie. Mulțumesc.

Domnule Belîi, bună ziua. Sunt Elena Cioina, jurnalistă și coordonator al proiectului „Viitorul fără fumat”. Bună ziua.

Ascult de două ore toate discursurile pe care le aveți și ping-pong-ul dintre partea care vrea să protejeze sănătatea publică și partea care, de fapt, își apără interesele, industria tutunului. Și vreau să vă spun, da, vorbesc la microfon, dacă nu se aude...

Se aude, se aude.

Deci, în acest moment, Centrul pentru Politici și Analiză în Sănătate, o organizație neguvernamentală, apropo, implementează un proiect de educare și promovare a informațiilor pentru tineri despre riscurile fumatului, dacă tot ați vorbit despre educație. Este pentru prima dată când în școlile din Republica Moldova, nu toate, bineînțeles, că nu avem aceste capacități cum le are industria tutunului, mă refer la cele financiare, noi am elaborat un suport de curs pentru profesori ca ei să poată să le vorbească elevilor în școli despre riscurile consumului de tutun și nicotină. Vreau să vă spun că în cadrul acestor instruiri pe care noi le-am făcut pe parcursul acestei veri, în cadrul acestui proiect finanțat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, apropo, domnule Carp, acela nu este un articol, dar este un fond de profilaxie, se numește. Și trebuie să știți acest lucru.

Eu altceva, eu știu că este un fond, eu dar eu deci am întrebat... Nu, eu știu foarte bine și eu vă spun încă o dată, deci ce eu am spus că proiectul de lege nu este despre ceea ce se face, despre altceva.

Revenind la educație, vreau să vă spun că profesorii noștri, din păcate, nu au acces la informații bazate pe dovezi despre riscurile consumului de tutun și nicotină. Nu au acest lucru din cauză că, într-adevăr, educația în școli abia începe pe subiectul respectiv. Și ei sunt foarte confuzi când vin copiii la școală și ei sunt nevoiți să apeleze la surse contradictorii, de multe ori scrise de industria tutunului, și nu știu cum să le răspundă acestor copii la întrebări despre riscurile consumului de tutun.

Prin urmare, prin urmare, întrebarea lor de bază către noi a fost: „Ce folos că noi facem, încercăm să facem educație în școli, dacă la nivel legislativ reglementările care restricționează consumul de tutun și nicotină sunt slabe?” Așa cum ați spus, copiii pot să le cumpere de oriunde și prin diferite căi. Orice copil până la 18 ani poate să își cumpere din online, de la magazin, poate să i se livreze acasă fără ca cineva să îl întrebe despre câți ani are el sau să îi ceară vreun act de identitate.

Și atunci, spuneți-ne, vă rog, care sunt, de exemplu, care vor fi succesele noastre în educarea și promovarea sănătății în condițiile în care noi vom avea în continuare o legislație slabă împotriva tutunului?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru susținerea complexă a ceea ce am spus.

Deci, stimați participanți, toată lumea vede, da, și este și transmis online cât este de dificil atât autorilor legii, cât și deputaților din Parlament, în anumite cazuri, să ia o decizie asumată, dând un vot în plenul Parlamentului. Uneori, discuțiile își ating plenar scopul. În alte circumstanțe, discuțiile fie nu își ating scopul scontat, fie își ating scopul parțial, dar totodată reprezintă și un instrument democratic de auzire a pozițiilor.

În concluzie, atât la nivel de înțelegere personală, cât și de acțiuni ulterioare, eu mi-am făcut concluziile necesare. Aceste concluzii ale ședinței de astăzi vor fi discutate în comisie și comisia va da votul asumat în lectura întâi, după care în lectura a doua, pentru ca în final să avem un produs legislativ care să fie conform scopurilor propuse.

În această notă finală, eu vreau să vă mulțumesc tuturor pentru participare și vă doresc tuturor o zi bună. Mulțumesc.