Bună seara din nou, bine ați venit la conferința de presă de la Guvern. În această seară, domnul prim-ministru Ilie Bolojan și domnul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, vă vor prezenta pachetul de reformă a administrației publice locale. Vă rog, domnule prim-ministru.
[Ilie Bolojan] Una din cele mai importante structuri ale administrației românești este administrația locală. Ea stă la baza piramidei noastre administrative. Urmează cele trei blocuri importante: educația, sănătatea, ordinea publică și apoi administrația centrală.
Astăzi vă prezentăm principalele propuneri pe care, începând de săptămâna viitoare, împreună cu reprezentanții autorităților locale, cu cei interesați, le vom discuta, în așa fel încât până la finalul acestei luni, deci săptămâna viitoare, următoarea săptămână, să putem să avem pachetul finalizat.
Administrația locală este foarte importantă pentru că țara nu se schimbă doar din București. România se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele țării noastre.
Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare, în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie factor de dezvoltare al comunităților. Iar a treia direcție ține de componenta de politici publice de descentralizare, de simplificare și de digitalizare, în așa fel încât, prin adoptarea acestor politici, să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată.
Eu o să mă refer la prima direcție, cea de administrație mai eficientă, și am să punctez principalele măsuri pe care le propunem în această zonă.
Una din măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatori rafinați, nu doar numărul de locuitori dintr-un județ. Pot fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital județean în subordine sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două-trei persoane care să gestioneze această activitate, sau funcție de numărul de autorizații de construire pe care Direcția Arhitectului Șef le eliberează, dacă eliberează pentru toate unitățile administrative, dacă doar parțial.
Și în felul acesta, vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România, funcție de mărimea localității, și un număr maxim de angajați pentru consiliile județene. De ce este nevoie de această măsură? Astăzi avem situații în care avem primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine și avem aceleași primării, având o populație asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajați, unde nu se vede niciun plus de servicii, un plus de calitate, pe care cetățenii respectivi să-l perceapă de la aceste primării.
Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem consilii județene mai mici care au un număr de peste 200 de angajați și nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele. Pe cale de consecință, modul în care va fi stabilit va face ca acolo unde personalul în administrațiile publice locale a fost supradimensionat, să trebuiască să fie redus, iar la autoritățile unde acesta este deja redus, această măsură nu îi va afecta. Dimpotrivă, dacă periodic am avut organigramele blocate și nu au mai putut face angajări, această măsură le va permite celor care au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitate de a-și stabili organigramele așa cum doresc.
A doua măsură pe care o propunem tot în zona de limitare este limitarea numărului de polițiști locali, în sensul în care norma care este astăzi stabilită, de un polițist local la 1.000 de locuitori, să fie majorată. Cât va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile, în principal reședințe de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România. Și aici avem situații în care suntem la extreme.
Avem orașe care au un polițist la 2.000 de locuitori și avem alte orașe de dimensiuni asemănătoare care au numărul de polițiști care depășește limita legală. De exemplu, Buzău este în această situație și care nu reușește să-i aducă sub limita legală datorită proceselor care trenează de ani de zile. Dar nu s-a constatat ca într-un oraș cu număr mic de polițiști să avem infracționalitate, să avem problemele de curățenie, de exemplu, scăpate de sub control, sau în orașul cu personalul poliției locale supradimensionat, lucrurile să fie total diferite.
Prin măsuri care țin de evitarea suprapunerilor de competențe cu Poliția Națională, astăzi și Poliția Națională și cea locală au competențe pe ordine publică și pe circulație. Prin organizarea de dispecerate comune, nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat, încă cinci polițiști locali într-un alt dispecerat. Prin direcționarea exactă a echipajului care răspunde de o anumită zonă la problema respectivă, se stabilesc clar responsabilitățile, se evită suprapunerile.
Dacă camerele de luat vederi sunt toate duse într-un singur dispecerat, vă puteți da seama că toate polițiile își fac datoria mult mai bine, pentru că o bună parte din zona de intersecții aglomerate, de pietonal, zonele infracționale cu potențial ridicat sunt supravegheate și în felul acesta putem să evităm suprapunerile de forțe, putem să clarificăm responsabilitățile, în așa fel încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și circulație pe componenta Poliției Naționale, iar per ansamblu, întreg sistemul de ordine publică să fie mult mai bine organizat, evitând, așa cum v-am spus, cheltuieli inutile și suprapuneri de competențe.
O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal. Astăzi, așa cum știți, fiecare consiliu local are competența să stabilească atât organigrama, deci numărul de angajați, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare a fiecărui angajat, trebuind la grilă să respecte o condiție importantă: să nu depășească salariul viceprimarului.
În multe localități, grila de salarizare este integral foarte apropiată de salariul viceprimarului. Deci este dusă la maxim, foarte apropiat, în condițiile în care avem 25% din localitățile din România, e vorba în principal de primării de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaților respectivi. Prin urmare, stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități la nivel național, pe care nu o vor putea depăși, dar vor putea să coboare dacă situația locală financiară impune acest lucru, este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante și atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel național.
Celelalte unități administrative, a căror venituri proprii le acoperă integral cheltuielile, sigur, își vor putea stabili, așa cum este și în prezent, grila de salarizare și organigrama pentru a-și optimiza funcționarea și pentru a oferi servicii cât mai bune.
O altă măsură foarte importantă este alocarea fondurilor guvernamentale funcție de eficiența activității, mă gândesc de exemplu la gradul de colectare al impozitelor. Această prevedere a fost amânată, deși este în Codul Finanțelor Publice Locale, în fiecare an prin legea bugetului. Această amânare a avut atât componente obiective, dar și grija de a nu deranja aleșii locali. Componenta obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a-și încasa taxele și impozitele, ceea ce acest pachet, și domnul ministru Cseke o să vă prezinte aceste propuneri, va rezolva, în așa fel încât să existe deci capacitatea de a fi eficient, de a-ți asuma responsabilitățile, în așa fel încât să poți într-adevăr să soliciți, pe bună dreptate, sume de compensare, dacă ți-ai făcut și tu datoria.
În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență, și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ceea ce s-a realizat la nivel local.
O altă măsură importantă este posibilitatea ca un funcționar public să aibă norma împărțită între două-trei primării. Gândiți-vă că și în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili, sunt IT-iști care deservesc mai multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă.
Și mă gândesc, de exemplu, că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta. Un secretar al unei primării, practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat și nu sunt aceste volume, poate să acopere fără probleme două primării. Mă gândesc, de exemplu, la zona de urbanism, unde nu ai autorizații de construire la un volum atâta de mare sau certificate de urbanism să acopere o primărie cu normă întreagă și așa mai departe.
Mă gândesc la alte componente de colaborare între primării, nu doar partea de partajare, să spunem, a funcționarilor, inclusiv partajarea unor servicii. Unele primării au firme proprii de curățenie, și-au cumpărat tractoare. Decât primăria vecină să cumpere un serviciu la un preț mult mai mare, să spunem, de tuns șanțurilor, o primărie care are astfel de dotare poate să i-l împrumute și sigur percepe o sumă mult mai mică sau pot achiziționa servicii în comun, în așa fel încât toate serviciile care se derulează la nivel local să poată fi efectuate în condiții cât mai bune.
Gândiți-vă, de exemplu, că sunt situații în care nu mai avem biblioteci în mediul rural și nu văd niciun fel de problemă ca un bibliotecar, de exemplu, dacă tot este o comună care vrea să aibă o bibliotecă, să poată lucra la două primării, în așa fel încât să avem biblioteci deschise și în zona de rural, pentru că un bibliotecar la o comună, vă dați seama, mică, nu se justifică cu normă întreagă și nu-i de mirare că foarte multe comune astăzi nu mai au aceste biblioteci funcționale.
Un lucru de asemenea important pe care ne propunem să îl avem în vedere este reducerea cabinetelor aleșilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central. Așa cum știți, în actuala legislație, pe lângă fiecare ales local, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean, vicepreședinte, există un număr de oameni în cabinet. Doi la un primar de comună, unul la un viceprimar de comună, la un președinte de consiliu județean patru și așa mai departe.
Cred că putem reduce acest număr, pentru că la nivel de țară, numărul acestora depășește 10.000 și la fel cum ne vom propune ca și la nivel central să reducem aparatele de consilieri de pe lângă fiecare demnitar, cred că putem face acest lucru și la nivel local, în așa fel încât să avem per total administrații mai eficiente, mai responsabile și am încredere că aleșii locali, din rândul cărora provin și eu și am 16 ani de activitate continuă ca ales local, înțeleg că putem funcționa mult mai bine, putem avea servicii mai bune pentru comunitățile noastre cu mai puțini bani, fiind în serviciul oamenilor, dar folosind toate pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru acest lucru.
Înainte de a-l ruga pe domnul ministru Cseke să prezinte următoarele două direcții, vă informez că am finalizat o analiză a modului în care gestionăm investițiile în România. Și constatând că suntem în situația în care e nevoie să ne concentrăm pe asigurarea finanțării pentru proiectele europene, PNRR cu prioritate, fondurile de coeziune pe locul doi, suntem în situația în care nu mai putem asigura toate finanțările pentru proiectele asigurate din bugetul de stat.
Un program important pentru autoritățile locale este programul Anghel Saligny. Și am decis să prioritizăm aceste investiții, în așa fel încât să continue să fie finanțate proiectele care au un stadiu de maturitate avansat pentru a le putea finaliza, iar proiectele care nu sunt într-un stadiu avansat să nu le mai asigurăm, cel puțin în lunile următoare, finanțarea, urmând ca până la finalul anului să definitivăm prioritizarea funcție de domeniul în care sunt aceste proiecte, funcție de importanța lor, funcție de maturitatea proiectelor, în așa fel încât, de anul viitor, să avem prioritizate toate proiectele de investiții pentru a le putea continua. Domnule ministru.
[Cseke Attila] Sărut mâna, bună seara. Vă spun câteva măsuri din cele două componente pe partea de administrație și aș începe cu componenta descentralizare, unde vom propune o simplificare a procedurilor de descentralizare, astfel încât să existe posibilitatea într-un termen cât mai rapid posibil să predăm atribuții de la nivelul administrației publice centrale către nivelul administrației publice locale, împreună cu resursele financiare aferente și unde este cazul și cu imobilele care însoțesc aceste atribuții.
Aceasta este partea generală pe modificarea codului administrativ, pe procedura de descentralizare. O măsură specifică pe care o propunem în acest pachet este aceea referitoare la descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc. Astfel încât autoritatea locală, în speță primăria, să aibă dreptul de a decide dacă autorizează, își dorește sau nu autorizează, nu își dorește efectuarea sau această activitate de jocuri de noroc pe raza localității pe care o gestionează.
De asemenea, autoritatea locală poate decide, în cazul în care răspunsul este afirmativ, amplasarea acestor activități de jocuri de noroc în anumite, pe o anumită zonă, pe anumite străzi pe care le identifică după nevoia și interesul local. De asemenea, autoritatea locală poate să decidă instituirea unei taxe speciale anuale care se va plăti de către operatorul licențiat pe jocuri de noroc care își desfășoară astfel activitatea.
Conform procedurii, în 30 de zile de la notificare de la operatorul licențiat că dorește să deschidă o asemenea activitate, autoritatea locală va putea decide, va da un acord sau un refuz. În ceea ce privește activitățile care se desfășoară în prezent, va fi instituit un termen de șase luni de zile, un termen tranzitoriu. În aceste șase luni de zile, cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale.
Dacă există acceptul autorității locale, activitatea poate continua în condițiile legii. Dacă acest accept nu va exista, va exista un refuz, atunci activitatea nu se va mai desfășura pe raza localității respective. Este o măsură de descentralizare, este o măsură prin care autoritatea locală, comunitatea locală poate să decidă dacă are nevoie, are un interes de a avea o asemenea activitate pe raza localității și evident să impună o taxă specială. Dacă nu există acest interes, atunci poate împiedica practic această activitate.
Ceea ce privește măsurile propuse pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, aș exemplifica câteva dintre ele. Toate se bazează pe principiul justeței și echității sociale. Este corect ca nu numai unii să plătească dările, taxele și impozitele și amenzile contravenționale. Este incorect ca numai unii să plătească aceste taxe și impozite.
La sfârșitul lunii ianuarie să vedeți cozi la ghișeele deschise de autoritățile locale, cetățeni care în fiecare an își plătesc, au acest simț civic și obligație până la urmă, iar alții nu plătesc de ani de zile. Toate aceste măsuri se bazează pe acest principiu al justeței și echității, astfel încât nu numai unii să plătească aceste taxe și impozite și amenzile contravenționale.
Drept urmare, se vor institui măsuri prin care veniturile, alte venituri ale unei persoane domiciliate pe raza unei unități administrativ-teritoriale, să poată fi reținut la sursă o parte din aceste venituri, conform Codului de procedură civilă, și aceste venituri să poată fi lunar, până la stingerea debitului, să fie virate direct în contul unității administrativ-teritoriale. Astfel încât nu primăria să umble cu titlul executoriu în mână prin tot felul de proceduri birocratice, ci atunci când există un venit din partea statului român, că el este venit care se dă prin AJEPIS, de exemplu, sau chiar prin primărie, din acel venit să putem să reținem ceea ce duce la stingerea debitului.
Alte măsuri care privesc la fel corelarea cu necesitatea de a avea certificat de atestare fiscal la zero, adică un cetățean care și-a plătit taxele și impozitele locale. Vom propune ca suspendarea permisului de conducere să aibă loc în cazul în care amenzile contravenționale de circulație nu sunt achitate în termen de 90 de zile de la comunicare. Vom propune ca restituirea permisului de conducere suspendat să aibă loc sub condiția dovedirii achitării tuturor debitelor pe care le are cetățeanul posesor de acest de acest permis.
Dacă există un debit scadent care nu este achitat, permisul de conducere nu se restituie până la achitarea acestui debit. Radierea din circulație a unui autovehicul nu se va putea face decât cu prezentarea certificatului de atestare fiscală, adică cu stingerea tuturor datoriilor. Achiziționarea de autoturisme, cumpărătorul va putea achiziționa aceste autoturisme și va putea înscrie pe numele lui atunci când are datoriile, toate datoriile plătite. Astăzi, conform legii, doar vânzătorul este obligat să aducă certificat de atestare fiscală, cumpărătorul care în această tranzacție dispune și de fonduri nu are această obligație.
Autorizațiile de construire vor putea fi eliberate doar cetățenilor care și-au achitat aceste taxe și impozite locale sau amenzi contravenționale. De asemenea, propunem instituirea unor mijloace, mecanisme moderne de verificare cu privire la existența și mărimea imobilelor construite cu sau fără autorizație de construire, astfel încât să existe temei legal pentru o primărie ca prin utilizarea dronelor să poată să identifice aceste imobile. Nu mai trebuie să meargă inspectorii pe teren. Nu e o problemă legată de dreptul de proprietate.
Este o metodă des folosită în alte state membre ale Uniunii Europene și aceste drone astăzi sunt capabile și să facă măsurători. Pe baza acestor măsurători se va deschide rol fiscal pentru cetățeanul care nu și-a declarat această construcție, indiferent că a fost construită cu autorizație de construire sau fără autorizație de construire.
De asemenea, vom propune ca autoritățile locale, primăriile, să poată externaliza încasarea debitelor scadente către autoritatea locală prin firme de executare fiscală. O mențiune aici e de făcut: cheltuielile cu executarea vor fi în sarcina debitorului.
În ceea ce privește aplicarea sancțiunii contravenționale, o propunere venită din partea autorităților locale este aceea de a modifica cuantumul ce poate fi achitat în primele 15 zile de la aplicarea amenzii și anume acela de a fi cuantumul jumătate din cuantumul amenzii aplicate, nu jumătate din minimul amenzii posibile, și vom propune această măsură.
Nu în ultimul rând, o măsură de transparență și de corectitudine se referă la modificarea Codului de procedură fiscală, care astăzi spune că sunt informații de secret fiscal datele de identificare a contribuabililor, natura și cuantumul obligațiilor fiscale și multe alte noțiuni. Vom propune eliminarea de la secretul fiscal a acestor informații care privesc un contribuabil, natura datoriilor, adică dacă ele provin din impozite pe imobile, impozite pe autovehicule, din amenzi contravenționale și evident cuantumul acestor debite, astfel încât autoritățile locale și autoritățile centrale, unde e cazul, să poată publica pe site aceste informații care să devină publice într-o transparență totală de care avem nevoie. Cam acestea sunt principalele măsuri propuse pe cele două componente din administrația, din pachetul de administrație.
Vă stăm la dispoziție pentru întrebări.
Bună ziua sau bună seara. Andreea Gheorghe, Digi 24. O întrebare pentru dumneavoastră, domnule premier. În contextul în care se discută despre o reorganizare la guvern și aș vrea să vă aduc la cunoștință următorul caz: sunt șefi în subordinea executivului, în subordinea dumneavoastră, care încasează mii de euro, chiar dacă entitățile lor merg pe pierdere. Și v-aș da un exemplu: de la Institutul de Cercetare în Informatică, 7.000 de euro lunar încasează, 35.000 de lei, chiar dacă institutul a înregistrat pierderi de 6 milioane de lei. Și atunci întrebarea mea ar fi dacă ați avut o discuție, inclusiv cu Radu Oprea, pentru că acest institut este în subordinea SGG-ului, să demareze o reorganizare și acolo, precum cea începută deja la cancelarie.
[Ilie Bolojan] La Secretariatul General, reorganizarea va fi făcută până la sfârșitul acestei luni, deci în următoarele două săptămâni, dar toate instituțiile centrale vor fi auditate și pentru fiecare instituție urmează să se propună o formulă de reorganizare, dacă este cazul. Personal, nu am apucat să mă ocup de acest institut, pentru că vedeți care sunt problemele de care ne ocupăm. Dar dacă este așa cum spuneți dumneavoavoastră, consider că și acolo trebuie făcută ordine.
Mulțumesc.
Bună ziua, Marius Vulpe, Euronews. Legat de cheltuielile cu UAT-urile, dacă aveți cumva o cifră estimativă, câți bani au venit de la bugetul de stat anul trecut pentru a ajuta UAT-urile care nu au avut capacitatea de a-și asigura necesarul financiar pentru funcționarea respectivului UAT și pentru a-și plăti salariile propriului personal.
[Ilie Bolojan] Când vom prezenta integral pachetul cu cifre, vă vom oferi și aceste date.
Și un follow-up scurt. Ați menționat că sunt acum peste 10.000 de astfel de consilieri la nivelul viceprimarilor, primarilor, președinților de CJ-uri, etc. Cu cât vreți să reduceți procentual acest număr, ținând cont că astăzi, de exemplu, s-a anunțat la nivelul cancelariei o reducere de aproximativ 40% la nivelul personalului acestei instituții?
[Ilie Bolojan] Ce trebuie să știți este că nu cred că toate aceste posturi sunt ocupate. Știu personal multe primării care, în mod rațional, au luat decizia să nu le ocupe, dat fiind situația financiară prin care trec. Dar cred că un procent important ar putea fi redus. Nu știu, mă gândesc la cât s-a propus reducerea de la cancelarie, poate ar putea fi și aici.
Bună ziua, Florin Răbdan, DC News. O întrebare pentru domnul ministru Cseke Attila. Domnule ministru, ați spus că veți propune suspendarea permisului de conducere dacă nu vor fi plătite amenzile de circulație care nu presupun automat și suspendarea permisului. Cui veți face această propunere și cum se poate face acest lucru, având în vedere că actualmente permisul de conducere se suspendă numai prin încălcarea unor prevederi ale legislației rutiere?
[Cseke Attila] În momentul în care ai o amendă contravențională pentru încălcarea regulilor la circulație, că despre asta vorbim, despre neachitarea unei amenzi care a venit din încălcarea regulilor de circulație. Dacă mă lăsați să termin. Deci, avem la bază o sancțiune contravențională care vine dintr-o contravenție pe nerespectarea regulilor de circulație rutieră. Și vom propune ca atunci când în 90 de zile nu se achită această amendă contravențională, cred că este un termen rezonabil în care orice contravenient poate să-și achite această amendă, să avem o altă sancțiune care este o sancțiune care crește față de prima sancțiune, care este o amendă pentru nerespectarea regulilor de circulație, și a doua sancțiune datorită neplății amenzii după 90 de zile este re
