Ministerul Sănătății prezintă bilanțul a patru ani de mandat: investiții record și modernizare a sistemului medical

Chișinău, 20 octombrie 2025 – Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a prezentat luni, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul celor patru ani și două luni de mandat, perioadă marcată de transformări profunde și investiții fără precedent în sistemul medical din Republica Moldova. Alături de echipa sa, ministra a evidențiat reformele structurale, modernizarea infrastructurii spitalicești și alinierea la standardele europene, realizate într-un context complex, definit de criza pandemică, energetică și afluxul de refugiați.

În deschiderea evenimentului, ministra Ala Nemerenco a subliniat că, la preluarea mandatului în august 2021, sistemul se confrunta cu dificultăți majore, de la epuizarea personalului medical la infrastructura învechită și datorii acumulate. În acest context, prioritatea a fost implementarea unor soluții rapide și radicale pentru a moderniza instituțiile și a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor.

„Am preluat un sistem aflat în criză pandemică, cu spitale împovărate de datorii și secții nerenovate de zeci de ani. Ne-am ghidat de un obiectiv principal: să aducem serviciile medicale cât mai aproape de oameni. Împreună cu echipa, am reușit să schimbăm fundamental direcția sistemului, transformându-l într-un domeniu mai eficient, mai transparent și mai aproape de nevoile cetățenilor”, a declarat Ala Nemerenco.

Unul dintre pilonii centrali ai mandatului a fost modernizarea infrastructurii spitalicești. Au fost realizate investiții de peste 4 miliarde de lei, dintre care 1,4 miliarde de lei au fost alocate celor 31 de spitale raionale trecute în gestiunea directă a Ministerului. Aceste fonduri au fost direcționate către renovarea maternităților, centrelor de sănătate, blocurilor operatorii și secțiilor de terapie intensivă. Pentru a asigura autonomia energetică, 12 spitale au fost dotate cu panouri fotovoltaice, iar toate instituțiile spitalicești dispun acum de generatoare electrice și stații proprii de producere a oxigenului.

Accesul pacienților la servicii medicale esențiale a fost extins semnificativ. Timpii de așteptare pentru intervenții chirurgicale au fost reduși drastic: de la 3-4 ani la un an pentru protezarea aparatului locomotor și de la 3 ani la mai puțin de un an pentru operațiile de cataractă. A fost creat Serviciul Național de asistență medicală pentru accidente vasculare cerebrale, care a redus la jumătate timpul de reacție și a crescut de cinci ori numărul trombolizelor. Totodată, programul pentru pacienții oncologici a beneficiat de o majorare de zece ori a alocărilor bugetare, scurtând timpul de așteptare pentru investigații de la 60 la 10 zile.

„Eforturile noastre au fost îndreptate spre a găsi soluții rapide și eficiente pentru a asigura accesul la servicii calitative pentru fiecare și a le apropia cât mai mult de locul de trai. Crearea unor servicii naționale, precum cel pentru AVC, a permis deja reducerea la jumătate a timpului mediu de reacție și salvarea a numeroase vieți”, a menționat Ion Prisăcaru, Secretar de Stat.

În domeniul sănătății publice, au fost implementate reforme strategice, inclusiv modernizarea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și a rețelei de laboratoare. Un pas major a fost digitalizarea completă a procesului de vaccinare prin Registrul Național Electronic, care permite trasabilitatea dozelor și monitorizarea în timp real a acoperirii vaccinale.

„Am realizat o transformare a sistemului de sănătate publică, axată pe modernizare, digitalizare și consolidarea capacităților naționale de răspuns la amenințările de sănătate publică. Prin implementarea registrului electronic de vaccinare și modernizarea laboratoarelor, am crescut siguranța și eficiența în prevenirea bolilor”, a afirmat Angela Paraschiv, Secretară de Stat.

Procesul de digitalizare a sistemului medical a fost accelerat, fiind aprobat Programul Național de Digitalizare în Sănătate și Inovație pentru anii 2025-2030. Printre proiectele cheie se numără introducerea certificatului de concediu medical digital din martie 2026 și crearea dosarului electronic de sănătate, pentru care au fost deja identificate fonduri de 150 de milioane de lei.

Mandatul a fost marcat și de o aliniere accelerată la standardele Uniunii Europene, prin transpunerea a 39 de acte europene și participarea activă la programul EU4Health. Aceste demersuri au vizat domenii precum siguranța medicamentelor, calitatea apei potabile și controlul bolilor.

La finalul conferinței, ministra Ala Nemerenco a mulțumit echipei, partenerilor de dezvoltare și personalului medical pentru efortul depus și a reiterat importanța continuității proiectelor demarate, menționând construcția spitalelor regionale de la Bălți și Cahul ca fiind proiecte de importanță națională pentru viitor.