Audit la muzee: Curtea de Conturi a scos la iveală deficiențe în gestionarea fondurilor publice și a patrimoniului cultural

Chișinău, 24 noiembrie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat astăzi, în ședință publică, un audit care relevă deficiențe semnificative în utilizarea fondurilor de la bugetul de stat și în gestionarea patrimoniului public de către muzeele naționale aflate în subordinea Ministerului Culturii. Raportul, care acoperă perioada 2023-2024, scoate la lumină întârzieri majore în inventarierea și evaluarea bunurilor culturale, nereguli în proiectele de restaurare și carențe în recuperarea datoriilor.

Auditul a evaluat modul în care șapte instituții muzeale gestionează patrimoniul cultural mobil și imobil, precum și conformitatea utilizării alocațiilor bugetare. Printre principalele constatări se numără un progres extrem de lent în procesul de clasare a bunurilor culturale, esențial pentru integrarea acestora în patrimoniul național.

„Auditul a constatat că, la finele anului 2024, doar 0,4% din totalul bunurilor culturale mobile erau reflectate în evidența contabilă, evidențiind întârzieri semnificative în procesul de clasare și evaluare”, a declarat în cadrul ședinței Tatiana Popa, reprezentanta echipei de audit. „Aceste carențe afectează transparența și viabilitatea informațiilor și sporesc riscurile de utilizare neconformă a resurselor publice.”

O altă problemă majoră identificată se referă la managementul proiectelor de restaurare a monumentelor de arhitectură. Raportul menționează că proiectele au fost frecvent lansate fără asigurarea resurselor financiare necesare, ceea ce a generat întârzieri, creșterea costurilor și riscuri de deteriorare suplimentară a obiectivelor. Un exemplu notabil este contractul pentru restaurarea Casei Zemstvei, care a fost încheiat fără acoperire bugetară completă, ducând în cele din urmă la rezilierea acestuia. De asemenea, au fost identificate situații în care s-au acceptat și achitat lucrări care nu fuseseră încă executate, precum în cazul restaurării unui bloc al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

În replică, reprezentanții instituțiilor vizate au recunoscut existența problemelor, invocând motive structurale precum deficitul acut de personal specializat, subfinanțarea cronică și complexitatea procedurilor de restaurare.

„Recunoaștem problemele semnalate în raport și necesitatea de a spori disciplina procedurală. Vom prioritiza proiectele de investiții în funcție de acoperirea financiară reală și vom consolida mecanismele de monitorizare pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor publice și protejarea monumentelor”, a afirmat Vlad Vornic, Secretar de Stat la Ministerul Culturii.

Directorii muzeelor au subliniat că procesul de inventariere și clasare a unui patrimoniu ce numără sute de mii de piese este îngreunat de numărul redus de experți acreditați și de salariile neatractive din domeniu.

„Ne confruntăm cu un deficit acut de specialiști și cu o subfinanțare cronică, ceea ce încetinește procese esențiale precum inventarierea și clasarea unui patrimoniu de sute de mii de piese. Cu toate acestea, suntem determinați să implementăm recomandările Curții și să colaborăm cu ministerul pentru a depăși aceste provocări structurale”, a menționat un director de muzeu în cadrul dezbaterilor.

Raportul a mai evidențiat inconsecvențe în politicile de închiriere a spațiilor muzeale și întârzieri semnificative în recuperarea creanțelor de la locatari, unele datorii datând încă din 2015. Curtea de Conturi a formulat o serie de recomandări menite să contribuie la îmbunătățirea situației, subliniind importanța unei gestionări riguroase și transparente a patrimoniului cultural național.