Viitorul urban al Republicii Moldova: Între inovație tehnologică și protejarea patrimoniului la Conferința Smart Cities Moldova 2026
Vineri, 3 aprilie 2026, specialiști de top în arhitectură, dezvoltare imobiliară, tehnologie și protejarea patrimoniului s-au reunit la Chișinău în cadrul panelului „Construcții inteligente & regenerare urbană”, parte a Conferinței Smart Cities Moldova 2026. Discuțiile au vizat direcțiile de transformare a viitorului urban al țării, punând accent pe echilibrul delicat dintre modernizarea accelerată prin proiecte tehnologice de anvergură și necesitatea imperativă de a proteja identitatea istorică a orașelor.
Evenimentul a adus la aceeași masă experți internaționali și locali, evidențiind faptul că dezvoltarea urbană nu mai poate fi un proces haotic, ci unul fundamentat pe sustenabilitate, digitalizare și respect față de comunitate. Trecerea de la clădiri tradiționale la spații inteligente, adaptate nevoilor umane și schimbărilor climatice, a reprezentat punctul central al dezbaterii.
„Trăim într-o perioadă în care orașele nu mai pot crește haotic. Presiunea pe infrastructură, schimbările climatice și dorința oamenilor de a trăi mai bine ne obligă să regândim modul în care construim și regenerăm spațiile urbane. Construcțiile inteligente nu mai sunt doar un concept futurist, ele înseamnă astăzi clădiri eficiente energetic, materiale sustenabile și integrarea tehnologiilor digitale pentru a răspunde nevoilor reale ale comunităților”, a declarat Sergiu Ignat-Schmidt, membru fondator al Asociației Smart Cities Moldova și moderatorul panelului.
Un punct de atracție al conferinței a fost prezentarea viitorului High-Tech Park Chișinău, un proiect ambițios ce promite să devină un pilon economic nu doar pentru Republica Moldova, ci și la nivel regional. Arhitectul Hildegard Brandl a detaliat masterplanul acestui complex, o investiție estimată la 400 de milioane de euro, care va genera zeci de mii de locuri de muncă. Proiectul va integra facilități de cercetare, producție de microcipuri, campusuri universitare și spații de locuit sustenabile, devenind un exemplu concret de integrare a inteligenței artificiale și a eficienței energetice în planificarea urbană.
În contrast, dar în perfectă complementaritate cu inovația, protejarea patrimoniului istoric a fost o altă temă majoră. Roman Guneavîi, expert în dezvoltarea localităților, a subliniat că digitalizarea este cheia pentru salvarea clădirilor de patrimoniu. Acesta a oferit exemplul scanărilor 3D de tip LiDAR, tehnologie folosită recent în Republica Moldova pentru a evalua și calcula prejudiciile aduse monumentelor istorice demolate abuziv. Mai mult, s-a discutat despre importanța protejării patrimoniului botanic al orașului Chișinău prin implementarea unor soluții inteligente de monitorizare a spațiilor verzi.
Transformarea modului în care oamenii muncesc a fost analizată de Tudor Pop, expert în spații de lucru hibride, care a explicat cum birourile tradiționale lasă locul hub-urilor flexibile de tip co-working, construite în jurul stării de bine a angajatului. În completare, Ștefan Bîrău a adus în discuție tranziția industriei către materiale de construcție cu emisii reduse de carbon și principiile economiei circulare, în timp ce Victor Tudoran a accentuat rolul crucial al datelor geospațiale și al cartografierii cu drone în fundamentarea deciziilor urbanistice corecte.
Conferința Smart Cities Moldova este un eveniment de referință care reunește anual lideri din administrația publică, mediul de afaceri, arhitectură și tehnologie pentru a dezbate și implementa soluții destinate dezvoltării durabile a localităților. Inițiativele prezentate reflectă angajamentul profesioniștilor din domeniu de a transforma orașele din Republica Moldova în spații moderne, conectate, care respectă moștenirea trecutului și îmbrățișează oportunitățile viitorului.
