Dezbateri la Parlament privind impactul taxei de 0,5% în construcții asupra mediului de afaceri și necesitatea actualizării normativelor tehnice
Chișinău, 14 aprilie 2026 - Comisia pentru economie, buget și finanțe a organizat consultări publice privind aplicarea taxei de 0,5% din volumul investițiilor, destinată finanțării cheltuielilor pentru elaborarea normativelor tehnice în construcții. Evenimentul, desfășurat la Parlamentul Republicii Moldova, a reunit deputați, reprezentanți ai Guvernului și membri ai asociațiilor de business, cu scopul de a clarifica impactul noilor prevederi din Codul urbanismului asupra dezvoltatorilor și de a identifica soluții pentru un cadru normativ previzibil.
Principalul subiect de îngrijorare abordat în cadrul discuțiilor a fost eliminarea plafonului maxim de 50.000 de lei pentru investițiile în capital fix, măsură care, în opinia mediului de afaceri, creează o povară financiară semnificativă și descurajează marile proiecte de infrastructură și energie regenerabilă. Reprezentanții Asociației Businessului European (EBA) au subliniat că actuala formulă lipsește de predictibilitate și necesită o revizuire urgentă.
„O taxare a investițiilor în capital fix va avea întotdeauna un efect de reticență și nu încurajează dezvoltarea economică. Este imperios să readucem claritatea, să definim exact cine sunt subiecții taxei și care este baza de impozitare. Propunem fie anularea acestei presiuni financiare prin direcționarea fondurilor necesare din alte surse fiscale, fie, cel puțin, revenirea la plafonarea anterioară introducerii noului cod”, a declarat Nicolae Crețu, expert în consultanță și membru EBA.
Pe de altă parte, discuțiile au scos la iveală o problemă cronică a sectorului: lipsa unor standarde de calitate moderne. Reprezentanții companiilor de construcții prezenți la eveniment au recunoscut necesitatea ca statul să dispună de fonduri pentru elaborarea și actualizarea normativelor tehnice, avertizând că situația actuală pune în pericol siguranța cetățenilor.
„Nu avem normative noi, nu avem instrucțiuni clare, iar cele existente generează situații absurde în care trei laboratoare diferite oferă trei rezultate distincte pentru același material de construcție. Statul are nevoie de acești bani pentru a dezvolta standarde, dar trebuie să existe un mecanism prin care și statul, nu doar investitorii privați, să contribuie, iar procesul să fie strict controlat”, a punctat un investitor și constructor cu experiență pe piața locală.
O altă vulnerabilitate semnalată a fost lipsa de transparență privind destinația fondurilor colectate. Deși taxa este justificată prin nevoia de a actualiza documentația tehnică, banii sunt direcționați în bugetul de stat, fără o garanție clară că vor fi utilizați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale exclusiv pentru laboratoare și standarde.
La consultări au participat co-autorii Codului urbanismului, precum și delegați ai Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat și Ministerului Infrastructurii. În urma dezbaterilor, autoritățile au preluat obiecțiile formulate, urmând să evalueze impactul economic al taxei și să revină cu ajustări legislative. Obiectivul asumat este crearea unui echilibru între stimularea investițiilor private și garantarea unui mediu construit sigur, bazat pe norme tehnice de actualitate.