Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Alocuțiunea Președintelui României, Klaus Iohannis, susținută în cadrul dezbaterii publice „Dialog pentru România. Primăvara politică a societății civile”

„Dragi organizatori,
Onorați miniștri,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori, și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici, la acest eveniment, și doresc, înainte de toate, să vă mulțumesc pentru invitație.
Vă felicit pentru organizarea acestei dezbateri, care își propune să apropie mediul politic de societatea civilă și să identifice soluții. În al doilea rând, vreau să vă spun că acest dialog, pe care dumneavoastră îl propuneți, nu poate fi decât benefic pentru România de astăzi. Pentru mine, întâlnirile cu societatea civilă sunt deja o obișnuință. În virtutea atribuțiilor pe care le am ca Președinte, doresc să sprijin acele inițiative care au ca scop aducerea actorilor din societate la masa dialogului.
Întâlnirea noastră de astăzi mai arată un lucru: felul meu de a lucra cu societatea civilă nu înseamnă o întâlnire la patru-cinci ani sau una de urgență, când se întâmplă ceva.

Anul 2016 este unul electoral, urmează perioada în care clasa politică trebuie să își asume responsabilitatea în fața alegătorilor. Modul de a face politică în România ultimilor 26 de ani a însemnat de multe ori o bătălie a orgoliilor, o confruntare personală sau o cursă inegală. Anul acesta trebuie să schimbăm această stare de fapt, care a adus prea multe conflicte și prea puține soluții pentru comunitățile noastre.

Știu că pe foarte mulți dintre dumneavoastră vă preocupă tema alegerilor locale: un tur sau două tururi de scrutin. Personal, mi-am exprimat opinia și, cu plăcere, o fac și acum. Cred că alegerile în două tururi de scrutin sunt mai potrivite. Însă, în același timp trebuie să acceptăm câteva principii de soliditate a legislației. Să schimbăm o lege înainte să fi fost vreodată aplicată, eu cred că aici trebuie să judecăm foarte bine. Nerăbdarea de a schimba ceva, înainte măcar să fi încercat dacă funcționează sau nu, cred că ne caracterizează și apare, poate, de prea multe ori. Un pic de răbdare, și cu politicienii, și cu alegerile, cred că, din când în când, ne-ar face bine.

Dincolo de acest subiect, chestiunea fundamentală este alta: schimbarea în politica românească nu se va produce în funcție de numărul de tururi în care se aleg primarii la vară, nici în funcție de această discuție. Pentru că a alege nu înseamnă schimbarea unui nume cu alt nume sau a candidatului unui partid cu candidatul altui partid. Schimbarea autentică vine din felul în care se face politică, prin felul în care se ajunge la opțiunea politică.

„A alege” înseamnă ca alegătorii să poată opta pentru politicieni care dețin calitățile personale și profesionale ce garantează - acum vorbesc, sigur, în situația alegerilor locale - o administrare reală a nevoilor și oferirea de soluții pentru comunitate. Un alt mod de a face politică, un slogan pe care l-am folosit și, care, în fond, este mult mai mult decât un slogan, este dorința mea, înseamnă responsabilizarea funcției publice, care nu poate veni decât odată cu seriozitatea, expertiza și profesionalismul alesului, individului. Înainte de toate, aleșii trebuie să cunoască îndeaproape nevoile, dorințele și aspirațiile cetățenilor pe care vor să-i reprezinte cu privire la dezvoltarea propriei comunități. Candidații trebuie să vină în fața alegătorilor cu un proiect comunitar vizionar pentru viitor: cu obiective clare, cu politici publice coerente și eficiente, îndreptate spre nevoile comunităților și care să servească interesele cetățenilor, nu politicienilor.

Spun aceste lucruri din postura unui om politic, să zicem, atipic. Mi-am început cariera politică târziu, nu am făcut deloc politică înainte să devin primar și am reprezentat o formațiune care nici nu a fost și nici nu este partid politic. Și totuși, am reușit în 14 ani și ceva, cât am condus municipiul Sibiu, să obțin câteva rezultate, dar de aici am învățat că este nevoie de câteva lucruri simple. Este nevoie ca alesul să lucreze în interesul comunității, este nevoie de foarte multă colaborare cu ceilalți politicieni și este nevoie de proiecte pentru comunitate. În toți acești ani, am lucrat cu partidele politice și am înțeles că trebuie să existe o înțelegere, dacă nu un consens, cel puțin o abordare comună, în interesul comunității. Fără aceste lucruri, fără a căuta dialogul și soluția pentru proiect, rezultatele se lasă mult așteptate.

Doamnelor și domnilor,
Politică fără partide și fără politicieni nu se poate. Înnoirea clasei politice nu trebuie percepută ca o schimbare a politicienilor cu oameni care nu vor să aibă nimic de a face cu politica. Ea trebuie înțeleasă ca o asumare clară a noțiunilor de competență, integritate, egalitate de gen, legitimitate în fața comunității și responsabilitate.
Schimbarea vine așadar odată cu alt mod de a face politică, care înseamnă totodată lideri care știu să unească și nu să dezbine oamenii, care îi reprezintă cu adevărat pe cetățeni.

Înnoirea clasei politice înseamnă o revoluție pașnică, o revoluție de jos în sus, în care nevoile și interesele cetățenilor sunt transpuse în obiective ale partidelor și asumate de cei aleși. Această înnoire presupune mai multă competență, profesionalism și seriozitate, o schimbare care obligă partidele politice să se transforme, să își reexamineze modul intern de funcționare.
Cetățenii României ne-au arătat că există o reală dorință de schimbare, iar eu sper că partidele au înțeles foarte bine mesajul transmis, și să acționeze în consecință.

Primii pași făcuți de partide au fost stabilirea unor criterii de integritate, amendarea în spațiul public și combaterea unor fenomene precum traseismul politic și nepotismul. În plus, un partid dinamic satisface continuu nevoia cetățenilor de dezbatere constantă și nu mimează dialogul.
Este clar că partidele politice trebuie să își asume responsabilitatea unor transformări pentru a recâștiga legitimitatea în jocul electoral.
Eu cred că formațiunile politice au nevoie de un riguros control al calității oamenilor din interiorul lor, iar acesta poate fi făcut prin existența unui cod de etică corect implementat și unanim receptat.
Așadar, un partid cu adevărat nou înseamnă un partid care aplică toate aceste reguli. În plus, partidele politice trebuie să își asume legătura permanentă cu societatea civilă și cu toți cei care o reprezintă.

Doamnelor și domnilor,
Un partid politic nou înseamnă un partid care își asumă reguli stabile și clare, care propune proiecte concrete, care vine în fața alegătorilor cu o serie de criterii în funcție de care se vor desemna candidați pentru pozițiile publice.
Înnoirea clasei politice nu se poate face decât printr-o schimbare profundă de mecanism în interiorul partidelor, cu reguli de selecție clare și transparente. Înnoirea înseamnă meritocrație și integritate.

Astfel, partidele trebuie să pună accentul pe oameni capabili, pregătiți din punct de vedere profesional, oameni cu viziuni pe termen lung și, mai ales, integri. Cine va înțelege aceste lucruri, va avea doar de câștigat.
În încheiere, vă asigur că rămân partenerul dumneavoastră în încercarea de a face o altfel de politică și sunt bucuros să primesc sugestiile, și ideile, și criticile dumneavoastră.
Vă mulțumesc! Și acum, la interogatoriu!”

Întrebare: Intenționați să repuneți în dezbaterea publică subiectul modificării Constituției?

Președintele României, Klaus Iohannis: Da, dar nu în acest an electoral. Eu nu cred că o îmbunătățire a Constituției sau o discuție așezată pe modernizarea Constituției se poate face în an electoral. Însă, după alegeri, eu sunt hotărât să provoc partidele politice la o discuție pe oportunitatea modernizării Constituției..

Întrebare: În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, la data de 7 noiembrie 2014 ați declarat: „Nu există altă situație unde două state au o limbă comună, istorie comună, aspirație comună. Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va opri”. Cum vedeți materializarea ofertei de reunificare a Bucureștiului?

Președintele României, Klaus Iohannis: Nu știu daca ați ales această întrebare fiindcă se afla în vizită oficială în România președintele Timofti, dar se potrivește. Pot să vă spun că ideea pe care am enunțat-o în campania electorală mi se pare corectă și acum, după mai bine de un an de zile. Însă trebuie să vedem lucrurile într-o succesiune rezonabilă. Sunt două chestiuni vitale pentru Moldova și, din acest motiv, importante pentru noi: consolidarea drumului pro-european pentru Republica Moldova și chestiunea Unirii, care este clamată de unele formațiuni, unele cu voce mai tare, altele cu voce mai puțin ușor de auzit. Eu sunt convins că în această etapă, acum, trebuie să ajutăm Moldova pentru a-și consolida calea pro-europeană, trebuie să-i ajutăm să implementeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, trebuie să îi ajutăm să depășească criza politică în care se află, pentru că ei sunt în continuare în criză. Dacă cineva crede că acolo s-a terminat și totul este foarte frumos, se înșeală. Drumul spre Europa trebuie consolidat, situația din Moldova trebuie să se stabilizeze, economia moldoveană trebuie să repornească. Următorul pas, după părerea mea, este integrarea europeană a Moldovei, iar cealaltă chestiune, Unirea, poate fi discutată atunci când, și într-o parte și într-alta a Prutului, lucrurile sunt foarte stabile și merg bine. Să pui acum în întrebarea unirii Moldovei cu România mi se pare un demers puțin serios. Dacă ne uităm în jur, problema Transnistriei. Ce să facă transnistrenii? Ei spun că sunt stat independent, moldovenii spun că sunt parte din Moldova. Să voteze sau nu? Este chestiunea stabilității economice, este chestiunea combaterii corupției, care, indiferent cum o vedem, se află într-o parte și într-alta a Prutului la niveluri foarte diferite. Și, atunci, după ce rezolvăm aceste probleme, pentru care cunoaștem soluțiile, putem să abordăm și problemele mai complicate și să începem să discutăm problema. În politică, se fac de multe ori greșeli pentru că lumea nu are răbdare și, în loc să abordezi o chestiune bună în esență cu calm și s-o rezolvi, se abordează prea repede și se strică definitiv. Nu cred că cineva dorește să strice această problemă.

Întrebare: Considerați că mai este cazul ca România să aspire la aderarea la Spațiul Schengen, în prezent în mare parte suspendat?

Președintele României, Klaus Iohannis: Eu cred ca da. Noi ne pregătim de ani de zile pentru intrarea în Spațiul Schengen. Că nu s-a întâmplat, că s-a legat fără voința noastră de chestiunea MCV-ului, că a ajuns dintr-o chestiune tehnică o chestiune politică, fără să fi dorit noi acest lucru, toate sunt adevărate. Însă, în același timp, este adevărat că noi ne-am angajat să ne pregătim pentru a deveni țară membră Schengen. România acționează ca un membru de facto Schengen, suntem parte din aproape toate procedurile și vrem acest lucru. Că acum, temporar, dintr-o abordare nu neapărat foarte eficientă a crizei imigraționiste, Spațiul Schengen este pe alocuri în dificultate, nu trebuie sa ne sperie, eu credeam că vom rezolva și criza migrației. Se va reveni la Spațiul Schengen și cu această ocazie celelalte state membre își vor da seama că România nu doar vorbește despre Schengen, ci este pregătită pentru Schengen.