Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Președintele Republicii Lituania, doamna Dalia Grybauskaitė: „Bună ziua tuturor!

Adresez un mesaj de salut domnului Președinte al României cu prilejul vizitei pe care o face în țara noastră. Avem un dialog foarte bun cu țara dumneavoastră și relațiile noastre, în ultimul timp, sunt foarte strânse, mă refer la activitatea noastră în cadrul Uniunii Europene și NATO. Noi avem relații foarte bune și putem lua decizii comune în vederea asigurării securității tuturor statelor care au hotar cu Rusia, cum ar fi Lituania, Polonia, statele din zona Mării Baltice.

Pregătirea pentru Summitul de la Varșovia a fost subiectul principal al discuțiilor noastre și noi înțelegem situația din România, din zona Mării Baltice și forțele militare care sunt concentrate în această parte.

De asemenea, avem o situație comună în zona care ne îngrădește. Deci pregătirea pentru asigurarea securității în țările noastre sunt prioritățile noastre și noi vom acorda sprijin comun și vom crea forțe de descurajare în țările noastre. Iată, deci, interesele noastre în acest sens sunt comune.

Mai mult, noi am vorbit despre problemele regionale, cum ar fi Ucraina și Moldova și ambele țări consideră aceste subiecte de o actualitate stringentă și factorul care ține de problemele care apar în această zonă, cum ar fi prezența militară a Rusiei.

Totodată, exprim satisfacția că situația în privința securității în România este una bună. Noi salutăm dislocarea sistemului antirachetă în România. Este un mesaj pozitiv pentru noi toți, drept care noi sprijinim aceste inițiative atât în România, cât și în Polonia.

Un alt subiect discutat a fost problema migrației și noi conlucrăm foarte bine în acest sens, avem poziții comune și avem idei bune în privința controlării fluxului de migranți.

De asemenea, am vorbit despre colaborarea între țările noastre, despre schimburile comerciale care au crescut de două ori în ultimii 25 de ani. Este o tendință pozitivă atât din partea României, cât și din partea noastră și delegația română are în componența sa și oameni de știință care manifestă interes față țara noastră. Avem obiective serioase în ceea ce privește tehnologia informațională și avem poziții comune în acest sens cu România. Deci avem posibilități noi de a găsi și alte subiecte de colaborare și cred că relațiile noastre pozitive ne vor ajuta să conlucrăm și mai departe la nivel european și la nivelul blocului NATO. Relațiile noastre bune sunt un motiv foarte serios.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Mulțumesc doamnei Președinte Dalia Grybauskaitė pentru invitația de a efectua această vizită de stat în Lituania!

Au trecut 25 de ani de la restabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. Tocmai de aceea cred că este un moment simbolic pentru România și Lituania.

În cei 25 de ani am parcurs un drum comun, ne-am confruntat cu probleme similare, iar cetățenii noștri au avut și au în continuare așteptări și aspirații foarte apropiate. Societățile noastre s-au transformat din societăți totalitare în societăți deschise, democratice, iar cele două state au devenit membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Au fost ani de transformări profunde, în care și relația bilaterală a evoluat. Putem spune astăzi că am ajuns la etapa de parteneriat puternic între doi aliați cu interese, valori și viziuni comune.

Acest fapt a fost reconfirmat de convorbirile de substanță pe care le-am avut astăzi cu doamna Președinte.

Am discutat aspecte care privesc relația bilaterală, cu principalele dimensiuni - politică, economică și sectorială, dar și teme care se află pe agenda europeană și internațională.

În paralel cu relația politică foarte bună pe care cele două state o au, există un potențial important de colaborare în domenii concrete precum turism, IT, tehnologii noi, agricultură, comerț sau energie.

În acest sens, mă bucur că astăzi voi vizita Centrul de lasere din cadrul parcului tehnologic Sunrise Valley și că din delegația mea face parte domnul profesor Zamfir, directorul proiectului internațional Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics de la Măgurele, care va discuta, de fapt, discută și acum deja, cu omologii săi despre aprofundarea cooperării româno-lituaniene în domeniul laserelor.

Există sectoare în care schimburile bilaterale pot fi impulsionate. Lituania deține o expertiză substanțială în sectorul energetic, în construirea unei economii bazate pe cunoaștere, în parcurgerea cu succes a adoptării monedei euro.

De asemenea, de interes pentru România este modul în care Lituania a gestionat prima sa președinție a Consiliului Uniunii Europene.

ținând cont și de acest context particular, suntem de acord că în domeniul economic există încă un potențial semnificativ de valorificat, iar o mai strânsă cooperare economică va fi în beneficiul ambelor părți.

Discuțiile de astăzi au relevat, de asemenea, poziții similare pe subiecte importante, precum securitatea regională și Parteneriatul Estic. Împărtășim viziuni apropiate în multe dosare aflate pe agenda Uniunii Europene.

Securitatea continentului și a regiunii este una din prioritățile noastre fundamentale. România și Lituania acționează nu doar ca aliați, ci și ca țări preocupate de evoluțiile regionale, responsabile și angajate în acest sens, cu o atenție aparte acordată în special securității spațiului care se întinde de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Am analizat împreună cu doamna Președinte, în detaliu, agenda Summitului NATO de la Varșovia, de la care țările noastre așteaptă decizii prin care să fie întărită securitatea noastră. Cred în importanța dialogului și acțiunii comune împreună cu aliații din Flancul Estic și am evocat în acest sens Formatul București, pe care l-am găzduit în noiembrie 2015.

Am convenit că trebuie să continuăm coordonarea în acest Format, dar și să intensificăm cooperarea bilaterală în domeniul securității. Am reiterat așteptările concrete ale României privind o prezență Aliată robustă, credibilă, cu rol de descurajare, care să fie desfășurată în mod echilibrat pe întregul Flanc Estic al NATO, atât în partea nordică a Flancului Estic, cât și în partea sudică a Flancului Estic.

Am convenit să luăm în calcul implicarea în proiecte comune, concrete, în sprijinul partenerilor estici, prin oferirea de expertiză în procesele de reformă și în eforturile lor de integrare europeană sau euroatlantică.

Am subliniat mai ales importanța continuării procesului de reformă în spirit european în Republica Moldova, pentru continuarea drumului său spre Uniunea Europeană.

În ceea ce privește Ucraina, am analizat situația conflictului și am exprimat poziția comună privind necesitatea menținerii sancțiunilor până la aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk.

Am convenit de asemenea că este important să susținem în continuare Parteneriatul Estic, pe care trebuie să îl revigorăm, dotându-l eventual cu noi instrumente și politici, astfel încât să își păstreze relevanța de pârghie pentru transformarea europeană a statelor partenere și pentru apropierea lor, dacă o doresc, de Uniunea Europeană.

În contextul actual, marcat de provocări atât la nivel regional, cât și european sau internațional, am examinat și alte evoluții și fenomene majore care au impact asupra noastră. Am vorbit astfel despre migrație, despre combaterea terorismului, despre securitatea energetică și, evident, despre viitorul Uniunii Europene în ansamblul său. Pentru a aprofunda dialogul sistematic și constant pe aceste teme, ca și pe alte subiecte de interes comun, cei doi miniștri de externe au semnat un Protocol de colaborare între Ministerele Afacerilor Externe român și lituanian.

Aștept cu mare interes discuțiile pe care le voi avea astăzi cu Prim-ministrul și cu Președintele Parlamentului. Într-un moment în care întreaga Europă este supusă unor serioase provocări, cred că putem colabora cât mai strâns și găsi împreună soluții în atingerea obiectivelor comune, în beneficiul cetățenilor noștri.

Vă mulțumesc!”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media:

Jurnalist: „Am o întrebare pentru ambii președinți. Ce perspective concrete credeți că există, în legătură cu Summitul NATO de la Varșovia, ca aceste garanții de securitate, pe care România le solicită și Lituania înțeleg că le susține, să se regăsească în deciziile Summitului?”

Președintele Republicii Lituania, doamna Dalia Grybauskaitė: „Este foarte important că atât noi, cât și România, știm ce ne dorim. Dorințele noastre depind de specificul regiunii în care trăim și sunt formulate la modul concret în cadrul ședințelor NATO. Aceste doleanțe sunt examinate cu atenție și au fost realizați deja și primii pași. Noi suntem convinși că o bună parte de măsuri, care au fost adoptate cu scopul consolidării securității în zonă, vor fi realizate și constatăm cu satisfacție că Statele Unite ale Americii au inaugurat scutul antirachetă în România și acesta este un angajament al Statelor Unite pe marginea acestor angajamente. Deci felicitări sincere părții române, suntem convinși că amenințările acestea sunt înțelese la modul just de conducerea Statelor Unite și măsurile care urmează a fi adoptate în regiunea țărilor noastre vor fi luate. Timpurile se schimbă, vor apărea și aspirații noi drept pentru care discuțiile noastre cu partenerii NATO vor cunoaște o dezvoltare nouă.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Este evident că pe Flancul Estic al NATO există amenințări în partea nordică a flancului, și aici evident că vorbim astăzi despre Lituania, există amenințări în partea sudică a Flancului, și aici, evident este vorba în special despre România, dar pentru NATO noi credem că este important ca întreg Flancul Estic să fie bine consolidat, să avem o poziție foarte solidă. și atunci evident că, în fiecare parte trebuie să existe măsuri specifice de adresare a amenințărilor, însă în ansamblu este important să existe o abordare echilibrată, adică să nu existe măsuri considerabil mai importante într-o parte și în cealaltă parte să apară o oarecare slăbire. Această abordare echilibrată este importantă pentru a da putere întregului flanc. Nu este bine și nu este de dorit ca o pare a flancului să fie slăbită, fiindcă în acest fel întreaga construcție ar fi în definitiv slăbită, în loc să fie întărită. Deci din, iată, multe puncte de vedere o abordare echilibrată este absolut necesară și noi credem că îi vom convinge pe aliații noștri că așa este bine. Evident că, în ansamblu, NATO va respecta cele două principii de bază – „28 pentru 28”, adică fiecare îl apără pe fiecare, și trebuie să fie pregătit să facă față la toate amenințările, ceea ce se regăsește în așa numitul principiu „360 de grade”, adică NATO să fie pregătit pentru orice situație.”

Jurnalist: „Ce credeți despre programul vizând amplasarea migranților și care ar putea fi sancțiunile în cazul în care aceste măsuri nu vor fi adoptate?”

Președintele Republicii Lituania, doamna Dalia Grybauskaitė: „Noi considerăm că aceasta este o problemă complicată și avem poziții similare în sensul că Uniunea Europeană trebuie să protejeze frontierele sale și să acordăm posibilități de integrare acestor migranți, de absorbire a lor în societățile în care au sosit și să respectăm toate convențiile europene și să asigurăm, mai întâi de toate, drepturile tuturor cetățenilor, tuturor cetățenilor europeni, tuturor migranților și măsuri de constrângere nu pot fi adoptate în niciun caz. Nu putem constrânge o țară să facă ceea ce nu dorește și nu putem constrânge migranții să plece în alte localități. Am o atitudine negativă asupra unor dorințe de a nu căuta soluții comune, de a impune măsuri de constrângere.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „România a devenit membră a Uniunii Europene fiindcă noi credem în proiectul european și credem că locul României este în Uniune. Noi vrem să devenim parte tot mai integrată din Uniunea Europeană și, în acest sens, noi avem în continuare ca și proiecte prioritare intrarea în spațiul Schengen și adoptarea monedei euro. În orice situație de criză am avut în Uniune, România a dorit și dorește în continuare să fie parte a soluției, nu parte a problemei. Noi înțelegem că a fi membru în Uniune înseamnă a căuta, a găsi și a pune în practică, împreună cu toți ceilalți, soluții la problemele cu care se confruntă Uniunea. Din acest punct de vedere abordarea prin sancțiuni nu mi se pare relevantă și nu cred că este cazul să detaliem. Ceea ce trebuie să căutăm noi acum pentru criza migrației nu sunt sancțiuni, ele nu rezolvă nimic, noi trebuie să căutăm soluții. Unele din soluțiile găsite până acum le considerăm slabe, sperăm în continuare în găsirea unor soluții foarte bune, dar soluțiile parțiale care s-au găsit până acum sunt sprijinite de noi. Evident că mă gândesc aici în primul rând la întărirea frontierelor externe ale Uniunii, în special prin Frontex, unde în cazul nostru, România contribuie substanțial, România este al doilea contribuitor după Germania la Frontex, venim în sprijinul altor state atunci când apar solicitări de sprijin cu agenți, cu polițiști și așa mai departe. Suntem evident și dispuși să primim migranți atunci când este nevoie, dar în ansamblu cred că abordarea corectă pentru a rezolva problema este găsirea de soluții pro-active și nu concentrarea pe sancțiuni, ele niciodată nu au rezolvat ceva.”

Jurnalist: „O întrebare pentru ambii Președinți. Cum vă explicați poziția ostilă a Rusiei față de activarea scutul antirachetă în România, în condițiile în care vorbim totuși despre un sistem defensiv?”

Președintele Republicii Lituania, doamna Dalia Grybauskaitė: „Noi suntem membri ai blocului NATO și apărarea acestei zone este o chestiune care ține de NATO și nu de alte țări.”

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Este clar că pentru a-și îndeplini scopul, NATO trebuie să aibă anumite sisteme pregătite, pentru a se apăra, în special. NATO nu este o alianță ofensivă, ci este o alianță defensivă și faptul că acum există o retorică rusească care acuză NATO, acuză România pentru inaugurarea facilității de la Deveselu, face parte din strategia de comunicare elaborată în Rusia și care are o anumită tendință de a arăta că lucrurile sunt îndreptate împotriva Rusiei. Scutul din care face parte Deveselu nu este o structura îndreptată împotriva Rusiei, lucru pe care l-am mai spus și îl vom spune în continuare, din simplul motiv că așa este.”