Mihai Ghimpu, Președintele Partidului Liberal din Moldova: Da se poate microfoanele astea puțin... ori așa trebuiesă fie? Da? La voi împușcă în sus, măi. Prinde sau nu prinde? Așa...

Putem începe? Da? Bună ziua! După cu cunoașteți, actualul președinte a emis un decret, numărul 105 din 28 martie 2017. Iată, îl vedeți? Dat fiind faptul că acest decret este, din punctul nostru de vedere, neconstituțional, am hotărât să sesizăm Curtea Constituțională. Iată și sesizarea cu semnăturile deputaților din Partidul Liberal.

Așadar, le luăm pe puncte. Ce solicită Președintele actual prin decretul său de la cetățeni prin referendumul pe care îl dorește?

Primul punct. Numirea datei, aici vom vedea, cu atât mai mult că totuși Parlamentul decide da sau nu referendum și cu atât mai mult când este vorba de cheltuieli suplimentare la bugetul votat de către Parlament. Este obligatoriu avizul Parlamentului. Prevede Constituția.

Se supun referendumului următoarele întrebări:

Susținerea și adoptarea Legii numărului 235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat numărul 107 din 17 noiembrie 2014 și numărul 101 din 01 Aprilie 2015, privind acoperirea...

Așa, în primul rând, dacă ești președinte, trebuie să ții cont de ce spune Constituția, Legislația Republicii Moldova și dreptul. Acest subiect este consumat și nu poate fi deja supus referendumului deoarece n-are niciun sens. Urmările sunt.. indiferent de decizie ele nu au..., nu pot avea efect juridic. Cu atât mai mult că avem decizia Curții Constituționale din 12 octombrie 2016, care prevede că ori de câte ori legea este modificată, starea legală anterior cu privire la anumite raporturi, toate efectele succesibile a se reduce din raportul anterior, dacă s-au adresat înainte de intrarea în vigoare a legii noi. Nu pot fi modificate ca urmare a adoptării noilor reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Deci este, pur și simplu, o normă, o introducere în normă pe care o dorește dumnealui, populistă.

Următorul punct. Susținerea acordării Președintelui Republicii Moldova a drepturilor constituționale suplimentare privind dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Noi o să publicăm pe pagina partidului sesizarea. Deci ea este argumentată juridic. Eu o să vorbesc așa într-un vocabular popular, ca să fie clar, înțeles pentru cetățeni. Un președinte, care are atribuții zero, de sine stătător, emiterea unor decrete ce ține de decorarea cetățenilor, nu poate să ceară dreptul de a dizolva Parlamentul, fiindcă actul guvernării și-l asumă majoritatea parlamentară. Și atunci când tu nu răspunzi de nimic, nu faci nimic decât declarații populiste, se întreabă pentru ce dorești să dizolvi Parlamentul? Doar pentru faptul că majoritatea parlamentară are alte viziuni și nu coincid cu a președintelui? Răspunderea în fața cetățenilor o poartă Parlamentul și Guvernul format. Ei adoptă actul guvernării, ei își asumă programul guvernării, Guvernul poartă răspundere în fața partenerilor externi și în fața Parlamentului, care i-a încredințat votul. Straniu, adică unii muncesc, dar alții vor să pună nota. Nu este corect, indiferent de ce prevede sau de viziunile Președintelui, noi suntem o republică parlamentară, nu semi-prezidențială sau prezidențială.

Această dorință a domnului actual sau a tovarășului actual, o putem, să zicem, numi dorința de a deveni un om puternic, un om autoritar, vrea să tremure toată lumea în fața lui fiindcă are votul cetățenilor. Păi, deputații tot au votul cetățenilor. Dar Constituția stabilește clar care și de ce răspunde, cine și ce face. Noi nu am, în anii nouăzeci, primul Parlament ales în mod democratic nu am anulat prevederile Constituției, care prevedeau un stat autoritar, totalitar, unde și am scris că Republica Moldova este un stat de drept și democratic, numai pentru ca să vină astăzi Dodon și să vrea să facă Constituția cum vrea el. Îl înțelegem că toată munca lui se reduce doar la declarații, dar asta să se joace acasă cu copiii lui, dar nu cu cetățenii, cu puterea suverană sau cu Parlamentul.

În loc de o sută unu să fie șaptezeci și unu de deputați. În cazul dat, dacă nu pricepi, trebuie să soliciți consultația juriștilor și să vezi că în cazul în care vrei să modifici acest articol, e nevoie de modificarea și altor articole în Constituție, nu doar acolo unde prevede că Parlamentul este format dintr-o sută unu deputați, pentru că această cifră s-a calculat și acești o sută unu deputați reprezintă întreg teritoriul Republicii Moldova. Și așa pur și simplu să scrii de la o sută unu la șaptezeci și unu, atunci, eu cred că noi putem simplu să scriem că, în genere, sau poate Parlamentul să fie format dintr-un deputat și acela să fie Ivan Ceban sau, în genere, nu avem nevoie de Parlament, să fie Președintele cel care le decide pe toate, cum era în perioada sovietică. Era Parlamentul, așa-zisul Soviet Suprem, dar de fapt hotărârile erau luate de Primul Secretar. Cam așa vrea actualul Președinte. Să-și pună pofta în cui. Este o cerință care nu este argumentată juridic și constituțional și de aceea, nu poate să aibă viață.

Și ultima cerință este Susținerea și studierea în instituțiile de învățământ a disciplinei Istoria Moldovei. Nu, aici, clar că deja depășește toate normele. în primul rând, dumnealui trebuie să învețe adevărata istorie, să o cunoască. Nu poți să vorbești despre istorie atunci când nu cunoști istoria. Dacă a preluat istoria de la cei care ne-au ocupat și ne-au impus istoria lor,atunci să se ducă să fie Președintele statului Novosibirsk sau Tomsk sau Tambov. Dar Republica Moldova este așezată pe pământ românesc și istoria noastră se numește istoria românilor, întrucât moldovenii care au format România de dincolo de Prut, românii moldoveni, și ei sunt români, două treimi, două treimi - dincolo de Prut, și o treime încoace, și întotdeauna minoritatea se supune majorității. Și dacă la 1859, 1861, românii moldoveni de dincolo au format România cu frații săi Munteni și au dat denumirea statului nou România, păi, atunci, care istorie să o schimbăm? Care Moldovă? Moldova ocupată de Rusia țaristă de la 1812, unde ne-au interzis să vorbim limba maternă, inclusiv în școli și în biserici și ne-au rusificat sau istoria Moldovei de la 1940, de ocupație, unde, iarăși din nou a avut loc o rusificare, denaționalizarea noastră? Și ce să vorbim? Despre colhozuri, pervîi mai? Colhozurile imini Lenina? Sau istoria Republicii Moldova de la nouăzeci și unu încoace? Când în această perioadă, în loc să triumfeze democrația și cetățenii să trăiască în libertate și prosperare avem doar clasă politică bogată și cetățeni săraci? Care istorie? Ori să predai istoria Moldovei fără partea cealaltă, să nu incluzi istoria cealaltă, de dincolo de Prut? Unde ar fi atunci, ce istorie clasică am avea noi? Despre ce am vorbi noi? Ce am preda copiilor? Nu, Dodon crede că dacă și-a pus o ușancă rusească pe cap deja poate să prostească toată lumea. Cred că e în zadar și nu are sens să vorbim cu atât mai mult că este o problemă științifică și ea nu ține nici de competența Parlamentului, nici a Guvernului și nici a Președintelui. Această problemă e științifică și după cum cunoaștem, ce obiecte trebuie să învețe stabilește și Codul Educației, și este un Consiliu pe lângă Ministerul Educației, precis nu țin minte cum, în care se adună și ei stabilesc, și curriculum, și obiectele și tot absolut. Și... sau poate mai așteptăm vreo patru ani de zile, de când Dodon va fi președinte, și atunci vom numi istoria Moldovei de la 2016 până în 2020. Iată aici încă mai merită să ne gândim încă și să se numească istoria lui Dodon -declarații, declarații, declarații și atât.

Într-un cuvânt, îmi permiteți să dau citire solicitării noastre, ceea ce solicităm noi de la Curtea Constituțională.

„În contextul celor expuse mai sus și în temeiul normelor invocate, ținând cont de circumstanțele de fapt și de drept expuse, solicităm respectuos Înaltei Curți de jurisdicție constituțională

Unu. Primirea spre examinare și declararea admisibilă a prezentei sesizări;

Doi. Suspendarea până la soluționarea în fond a cauzei acțiunii decretului Președintelui Republicii Moldova privind desfășurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes național, numărul 105 din 28 martie 2017. E clar că până la examinarea în fond, trebuie suspendat acest decret, ca să nu, dacă decretul e în vigoare, înseamnă că CEC-ul și alte instituții trebuie să îndeplinească. Așa-i la noi. De aceea, noi, în primul rând, cerem suspendarea, și apoi examinarea.

Trei. Fixarea examinării sesizării într-un termen cât mai restrâns posibil; Așa prevede Codul jurisdicției constituționale, că noi putem solicita. Deci, trebuie să examineze Curtea Constituțională.

Și punctul patru, cel mai important. Exercitarea controlului constituționalității și declararea neconstituțională a decretului Președintelui RM privind desfășurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes național nr. 105 din 28 martie 2017.

Iată, după cum ați auzit, aceasta este sesizarea pe care noi am semnat-o, deputații Partidului Liberal și îndată cum terminăm această conferință de presă, noi vom depune sesizarea la Curtea Constituțională.”

Poftim, întrebări.

Jurnalist: Igor Dodon a semnat astăzi memorandumul cu Uniunea Euro-asiatică. Cum comentați dumneavoastră?

Mihai Ghimpu: M-am gândit eu că o să mă întrebați pe mine despre memorandumul ăsta și m-am gândit, ian să-l iau eu aici, să răspund la întrebarea asta. De fapt, o să vă răspund nu cu vorbele mele, dar cu vorbele lui. Despre ăsta memorandum aveți în vedere? Da, n-a mai auzit și n-a mai văzut lumea un așa președinte, deștept, dar foarte deștept. Pe de o parte, se duce să semneze memorandum, dar pe de altă parte, memorandum-ul, punctul nouă, prevede: Prezentul memorandum nu este un acord internațional și nu creează pentru părți drepturi și obligații reglementate de dreptul internațional. Adică, cum ai zice, ai șterge tot conținutul acestui memorandum și ai lăsa foile curate, cam asta înseamnă memorandumul lui Igor Dodon. Este un... o...

Noi avem, de fapt, astfel de..., în viața noastră independentă de la nouăzeci și unu încoace, când Președintele Lucinschi a semnat un memorandum cu, am uitat cum îi zice, unul așa plinuț din partea Rusiei, prin care spunea că suntem la început.... de stat comun ceva, unde indirect recunoștea al doilea stat de peste Nistru. Și cum e mort acel memorandum, așa și ăsta, de la naștere este mort, fiindcă nu are efecte juridice, nu are... De aceea și a semnat memorandum și nu acord, fiindcă acordul trebuie să vină în Parlament și ratificat de Parlament și este clar că Parlamentul nu va ratifica și nu va schimba niciodată direcția europeană pe direcția euro-asiatică pe care o dorește Dodon. Aceasta este un memorandum, ca și toate celelalte ale lui declarații, a vrut să demonstreze prin acest memorandum că trece de la vorbe, la fapte. Tot vorbe rămân, vorbe goale și minciuni. Și păcat că cetățenii noștri cred în astfel de politicieni, ajungând președinte. Puterea, cum am mai spus, în Republica Moldova aparține majorității parlamentare, care a format guvernul, care și-a asumat actul guvernării și-a asumat direcția europeană și aceasta este prezentul și viitorul nostru, până la înfăptuirea unirii cu patria mamă, România, când va realiza-o Partidul Liberal împreună cu cetățenii desigur.

Jurnalist: Domnule Ghimpu, în aceste condiții de a mai fost semnat totuși aces memorandum? Adică Dodon și Uniunea Euro-Asiatică s-au ...

Mihai Ghimpu: Nu știu. Îmi pare că azi e ... aici scrie: pentru Comisia Euro-Asiatică, pentru Republica Moldova. Eu habar nu am, nu mă interesează ce e euro-asiatică, cine e în comisie, cine e președinte, câți sunt membri acolo, habar nu am. O să vedem ce-o să urmeze. Eu v-aș mai spune încă un lucru. Eu dacă aș fi Președintele Rusiei, nu aș accepta ca Moldova să vină să-și bată joc de Rusia. Acolo este un stat, mare, puternic, cu o istorie. Noi nu avem nimic împotriva Rusiei, cetățenilor, limbii ruse, decât împotriva politicii Federației Ruse, de a trăi așa cum vor ei, da nu cum vrem noi. Mai ales că eu stimez Rusia și mi-ar fi rușine ca eu cu Dodon, fie el Președinte, să semnez un astfel de memorandum care nu are nicio putere juridică.

Jurnalist: Și în cazul în care Curtea declară Constituțională acest decret, ce faceți?

Mihai Ghimpu: Nu cred. Noi am argumentat foarte bine juridic. O să citiți sesizarea noastră. Dar vreau să vă spun că încă ultima deiie, totuși o ia Parlamentul. Aici este vorba de șaptezeci de milioane... șaptezeci de milioane, da? De cheltuieli și referndumul, totuși, ultima decizie îi aparție Parlamentului. Noi, noi haideți să numărăm puțin banii pe care noi îi avem, da? Referendum la toamnă, cum vrea el, da? Peste un an, am avut alegerile parlamentare în 2014, în 2016 - prezidențiale, în 2017 - referendum, în 2018 - parlamentare, în 2019 - locale. Și încă am avut și locale în 2015. Câte? Vreo cinci-șase. Șase înmulțim la șapte sute, cât iese? Păi, noi ce? Suntem atât de bogați? Este o..., vorba englezilor că nu suntem atât de bogați să cumpărăm lucruri ieftine. Ce ne jucăm noi de-a...?

Atunci când eu am vorbit în campania electorală despre majorarea pensiilor și salariilor, mai bine iată aici s-ar gândi cum, că e economist, să ne dea o soluție, cum am putea noi să dezvoltăm economia, să găsim soluția, decât să emită astfel de decrete și să semneze memorandumuri. De ce nu a inițiat un memorandum de retragere a armati ruse de pe teritoriul nostru, care este, la siguro problemă în dezvoltarea economiei noastre. Când noi avem investiții, cred că este un conflict înghețat, și lumea nu se duce, investitorii buni nu se duc într-un stat unde este conflict înghețat și el poate oricând să înceapă din nou, așa cum pace și liniște în Ucraina și când colo, hop, peste noapte anexarea Crimerii și războiul din Donețk și Lugansk.

Iată unde ar trebui să se gândească, aici, dacă e Președintele Republiciii Moldova. Dar nu, Președintele Republicii Moldova dă ideile Federației Ruse. Retragerea armatei ruse, rezolvarea conflictului transnistrean, (indescifrabil) Federației Ruse că acesta este teritoriul nostru și nu este un conflict etnic, este unul politic inițiat de Federația Rusă, confirmat de ex-președintele Parlamentului Republicii Moldova, în 2002, cum îi zicea dumnealui? Nu contează. Fost șef al Dumei de stat, care a spus că „noi am fost nevoiți să creăm Transnistrea pentru a încurca Republicii Moldova să se unească cu România, e clar că, și pentru a nu dezvolta direcția europeană a Republicii Moldova. Aici trebuie să se gândească. În rest, mie mi-i rușine când îl ascult. Eu nu, dacă aș fi de partea cealaltă, nu aș semna cu acest Președinte al Republicii Moldova memorandum.

Alte întrebări?

Jurnalist: Cu privire la rezultatele recensământului care au fost anunțate vineri, Partidul Liberal a declarat că nu recunoaște aceste rezultate. Ce veți întreprinde în privința acestui lucur? Dacă veți cere Parlamentului să nu le recunoască?

Eu cred că acest recensământ trebuie îngropat împreună cu decretul și memorandumul lui Dodon., întrucât el nu reprezintă întocmai cum trebuie să fie tabloul cetățenilor, tabloul și etnic, și de număr al cetățenilor, câți suntem noi, care etnie, ce limbă vorbim. Să vedem. Când om prinde la bani, atunci. Acum eu cred că ideea principală a noastră este să ne gândim cum să majorăm pensiile și salariile, să rezolvăm problemele locurilor de muncă, încât să oferim cetățenilor o viață aici și nu peste hotare. Cred că asta este problema cheie. Faptul că noi am spus că nu recunoaștem, este adevărat, dar asta nu înseamnă că începem din nou. Vreau să vă spun că atunci când este foarte polarizată societatea pe doctrine și viziuni, iată cum la noi, Euro-Asiatică, Europa, în stânga, în dreapta, încolo, este foarte greu să ai un rezultat bun al recensământului, pentru că oamenii sunt divizați.

De exemplu, la noi acasă, eu nu eram, da? Au venit și au întrebat, soția a zis: romn, limba română, și cu creionul a marcat. Se întreabă, da de ce cu creionul? Păi, așa ne-au spus. De ce nu lucrați cu stiloul? Nu. De ce? Ei ne-au spus cu creionul să notăm și soția mea, dacă mai curajoasă, a zis: ian dă foaia încoaceși a luat și a scris cu stiloul, cu cerneală, și atunci este clar că tu poți face trimitere la aceste date. Dar atunci când cu creionul notezi și te duci, pe urmă, în cabinet sau ieși chiar din casă, dacă el e cu viziuni pro-ruse, euro-asiatice, păi despre care cifre putem vorbi? Iată care-i problema. Din păcate, bomba pe care explodat-o la 28 iunie 1940, ocupându-ne pe noi, nu a fost doar una. Ele încă au rămas mult mai mici, care explodează în timp. Vedeți? Asta-i totul datorită faptului că am fost ocupați și am fost împărțită la ziua ocupației societatea în două și perioada de aflare în componența URSS timp de cinzeci de ani. Deci, o parte dintre cetățeni, care au venit la noi, sunt pentru ca să fim cu Rusia, nu țara mamă, nu cu Europa, pe care au construit-o și au creat și valori și strămoșii noștri, dar cu Tambov. Ei se gândesc la ei. De aceea este foarte greu. Aici trebuie să ne gândim dacă vrem să avem cu adevărat un rezultat obiectiv, corect, bun, să chemăm niște cetățeni din Japonia, care sunt corecți, care nua u viziuni nici pro-ruse, nici pro-europene sau românești, oameni, care știu să-și facă lucurl cinstit și corect. Numai atunci putem să avem un rezultat obiectiv și bun. Așa, cred că nu are sens să mai facem un recensământ. Sau, să introducem în Codul Penal răspundere penală pentru cel care își permite să falsifice datele pe care le-a luat de la cetățeanul Republicii Moldova atunci când le-a solicitat. Deci, să fie o răspundere penală foarte dură. Altfel, vedeți cum e la noi, dacă își permite Președintele să mintă toată lumea, toți cetățenii, de ce ceilalți cetățeni ar fi corecți în fața legilor și în fața societății, dacă exemplul vine de sus? Unul emite decrete aiurea, vrea, semnează memorandumuri, altul, Prim-ministru, fură miliardul. De unde vreți dumneavoastră să avem noi cetățnei corecți, cinstiți, muncitori și iubitori de patrie, de neam și de țară? Iată asta e problema noastră. Și astea toate sunt consecințele ocupației. Tot ceea ce au făcut cei care ne-au ocupat, începând de la 1812 încoace - au distrus tot în noi. Noi azi de fapt suntem urmașii lui Ștefan cel Mare numai prin pașaport și prin casa pe care o are în satul natal. În rest, în gândire și în tot, cred că sunt urmașii Ecaterinei a doua sau ai lui Pentru întâi, dacă să nu spunem ai lui Brejnev, și de ăștea avem foarte mulți.Asta e situația real a noastră.

Jurnalist: Azi se discuta deja, în cadrul majorității parlamentare, ce veți întreprinde dacă acest raport ajunge atunci și în Parlament.

Mihai Ghimpu: Care raport?

Jurnalist: Decretul.

Mihai Ghimpu: Noi am discutat, dar eu sunt suta de procente convins că va fi declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională. Noi am argumentat foarte bine orice cerință arătată în acest decret. Alte întrebări?

Jurnalist: Domnule Ghimpu, în cadrul conferinței Președintele Dodon a cerut dmeisia Ministrei de Educație pentru că ar fi organizat mai multe runde de testări cu ocazia zilei de 27 martie. Anterior a declarat că a solicitat ca limba rusă să fie învățată obligatoriu în instituțiile de învățământ. Cum comentați aceste declarații?

Mihai Ghimpu: Eu, pot și eu să mă fac într-o ureche ca actualul președinte și să zic că președintele trebuie să vorbească limba chineză, nu moldovenească, cum zic dumnealor. Doamna ministru nu a încălcat absolut nimic. Copiii învață istoria românilor, 27 martie este un eveniment istoric și istoria este cum este, nu cum eram eu președinte și a venit un amabsador la mine și ca noi să creăm o comisie ca să ne clarificăm totuși ce istorie avem. și eu să zic: Domnule Ambasador, ne scuzația vă rog, istoria deja este scrisă. istoria nu o fac comisiile, cum ați făcut-o voi până acum. Că ați făcut până acum. Istoria este scrisă. Toată lumea știe cine am fost noi, cine ați fost voi. Am fost ocupați, chiar dacă nu recunoașteți.

Toată lumea știe că ați stat peste șase sute de ani sub tătaro-mongoli, asta tot e istorie. Și ai voștri, dacă au luptat și ați ajuns să aveți un stat liber, sunt eroi, dar ai noștri, sunt dușmani, și naționaliști, și fasciști. istoria, te uiți înapoi, și ea este scrisă de timp, de acșiune, de faptele și evenimentele care au avut loc. Și aici, cum să treci pe lângă istoria din 27 martie? Cum? Dodon ar vrea ca noi la 27 martie să considerăm ceea ce spune el, că a fost ocupată Basarabia? Da? S-a produs actul unirii. Și sunt documente care dmeonstrează lucrulăasta. Congresul soldaților, tot ce a fost, decizia Zemstvei de la Orhei, de la Bălți până la Sfatul Țării, din Soroca. Nu, am zis. Asta este. Păcat că noi, după douăzeci și cinci de ani de independență, după o luptă care nici până acum încă nu a dat rezultate, dar pași concreți sunt, am ajuns să avem un prșeedinte cu astfel de viziuni.

Eu sunt sigur că dacă aceasta s-ar fi întâmplat în anii de renaștere națională, precis că era aruncat în vreo fântână pe undeva și pus capacul pentru totdeauna. Acum lumea a plecat peste hotare, s-a mai potolit, i-a nimict sărăcia și ei mai lasă într-o parte durerea asta națională. Dar în anii ceia dacă ar fispus asta un astfel de președinte, precis că ar fi fost aruncat într-o fântână. Că asta îți bați joc! Uitați-vă! Avem vreun scriitor la noi care spune că noi am fost eliberați? Depunde flori la Mihai Eminescu. Spune că nu-i român. Eminescu spune că suntem români și punctum. Se duce și depune flori la Grigore Vieru. Grigore Vieru a pledat toată viața pentru unire și a spus că e român și limbă română. Toți scriitorii... Și el își permite lucrul ăsta. Asta este o sfidare totală. Deci nu poți să vorbești în fața cetățenilor și, în primul rând, al copiilor care învață la școală istoria românilor. Rușii pe stradă îi auzi spun că zice (indescifrabil), obiectul înainte de pauză.

Asta e, dar rușinea noastră este astăzi Dodon, care nici în satul lui nu este respectat. Majoritatea cetățenilor când aud de numele Dodon, că eu am fost în Sadova, am develit ca și ieri în Petrești, raionul Ungheni, un monument în memoria jertfelor comunismului, că noi încet, încet avem deja undeva la patru sute, dacă nu mai mult, de monumente și încetul cu încetul o să ridicăm în fiecare localitate, în memoria jertfelor comunismului. Și am fost și în Sadova. Păi, majoritatea oamenilor care au fost deportați, poartă numele de Dodon în Siberia. Nu știu dacă face parte din familia asta, Dodon, că se auzeau vorbe că au luat-o, nu au rădăcini, mă rog, poate trebuie să verificăm și lucrul ăsta. Dar aceea au fost oameni gospodari, care au ținut la pământul ăsta, la istoria lor, la limba lor, la identitatea lor și pentru asta au fost duși în Siberia. Și acum dumnealui vine și calcă pe zăcămintele, pe mormintele, pe tot ceea ce avem noi ca istorie.

Dar, cred că aici mai mult sunt vinoveți cetățenii, decât Dodon. Cetățenii și-au ales un astfel de președinte și astea sunt, iarăși, consecințele ocupației. Dar, cum ne-am lămurit noi și până acum, cu celelalte, și cu ăasta președinte. Că ăsta nu este primul care face declarații de genul ăsta: istorie, așa, așaș, încolo. Tot ceea ce e fals sau nu are fundament serios, totul se distruge. Chiar dacă și de la sine, și eu sunt convins că n-o să rămână nimic. Vladimit Voronin a avut șaptezeci și unu de mandate în Parlament și funția de Președinte al Republicii Moldova. Și? Da noi, liberalii, cu șase, șapte, zece procente, vedeți? Treizeci de ani trăim și o să trăim încă până când o să facem unirea. Vă mulțumesc și la revedere.

Noi promovăm adevărul. Iată de ce noi suntem și vom fi pe arena politică. Dacă doriți să îl întâlniți la aeroport, duceți-i un buchet de ... nu de garoafe, un Buchet Moldaviii. Așadar, merci foarte mult. Noi acum mergem să depunem sesizarea. Dacă doriți , la Curtea Constituțională. O zi bună. Uniți pentru unire! Acesta este adevărul!