Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Bună ziua. Astăzi la ședința săptămînală a Partidului Democrat, am prezentat rezultatele vizitei noastre la Bruxelles de săptămîna trecută, mai exact am dat anumite detalii despre semnarea acordului de asistență macro-financiară între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Semnarea acestui acord, este un pas important, nu doar din perspectiva banilor pe care urmează să-i primim, dar este și un suport pentru agenda de reforme, care urmează să o implementăm.

Președintele Partidului Democrat a cerut echipei partidului să studieze înțelegerile la care am ajuns și să fie pregătite să sprijine activ implementarea lor și aici va fi nevoie de suport politic activ din partea parlamentului pentru implementarea tuturor reformelor. De aceea, astăzi am avut o discuție mai curînd tehnică, să stabilim cum va lucra guvernul împreună cu parlamentul, ca să reușim în timp să implementăm acțiunile preconizate. S-a discutat și despre confuziile care au apărut vineri, în legătură cu banii care urmează să vină de la Uniunea Europeană.

Voi profita de această ocazie ca să fac unele clarificări necesare în acest sens.
Deci, în unelele mijloace mass-media s-a spus că banii vin pe la sfîrșitul anului, alții spun că pînă la anul viitor, deci, vreau încă o dată să menționez : asistența macro-financiară se preconizează pentru anul viitor, deci, a fost încheiat un acord de 100 de milioane de euro, asta prevede asistența macro-financiară. Acestea 100 de milioane de euro vor veni sub formă de grant (40 milioane) și împrumut (60 milioane). Toata suma aceasta de 100 de milioane este împărțită în 3 tranșe. Pentru fiecare tranșă, sînt între 8 și 10 acțiuni. Deci, în total 28 de acțiuni pentru fiecare tranșă care urmează a fi implementată.

Banii vor fi eliberați pe măsura implementării acestor acțiuni și vreau să vă spun că aceste obiectivepe care le-am agreat cu Uniunea Europeană, coincid cu agenda de reforme pe care și-a asumat-o guvernul. Exact vine să susțină obiectivele noastre de reforme. Aici aș spune reforme în mai multe domenii, reforme ce țin de instituțiile statului și îmbunătățirea mediului de afaceri. Reforme legate de lupta cu corupția, lupta cu "spălarea banilor", reforme legate de îmbunătățirea situației în sistemul bancar, chiar și unele acțiuni legate de recuperarea banilor care au fost sustrași din cele 3 bănci.

Nu va fi simplu să implementăm această agendă de reforme, deoarece este un an electoral, iar unii vor avea grijă să ne bage "bețe în roate", așa cum au făcut anterior și cînd am obținut programul cu Fondul Monetar Internațional. Dar, eu sunt sigur că noi vom trece și de data aceasta de toate greutățile și de toate obstacolele și vom implementa cu succes această agendă de reforme.

Acum voi vorbi de cealaltă finanțare, ca să fie clar. Cealaltă finanțare este suportul bugetar, care este rezultatul unor acorduri între Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnate cu mai mulți ani în urmă. Aceste acorduri, vin să susțină reforme sectoriale și vin sub formă de granturi, care se achită în dependență de cum au fost evaluate reformele implementate. și anume: pînă la sfîrșitul anului vom primi suma de 21,5 milioane de euro, suport bugetar pentru 4 programe evaluate de Uniunea Europeană. și anume: liberalizarea vizelor, liberalizarea comerțului, reforma finanțelor publice și reforma poliției. Aceste reforme au fost implementate în anul 2016, în anul 2017 ele au fost evaluate de Uniunea Europeană și pînă la finele anului urmează să primim banii. Deci, încă o data, este vorba de 2 linii de finanțare diferite : una este asistența macro-financiară de 100 de milioane și alta este suportul bugetar de 21,5 milioane de euro. Ambele surse de finanțare sînt binevenite pentru țara noastră, pentru cetățeni. Nu bucurăm să constatăm că guvernul și-a făcut treaba și a îndeplinit condițiile, să primească suportul bugetar luna viitoare, la fel cum își va face treaba în anul viitor și pentru a îndeplini înțelegerile pentru a primi cealaltă finanțare - asisitența macro-financiară.

Observați că dacă guvernările anterioare primeau banii în avans, din Uniunea Europeană, iar apoi s-a dovedit că nu de fiecare dată și-au făcut treaba, această guvernare trebuie mai întîi să livreze, să obțină rezulate, apoi vin și banii. Dar noi considerăm că așa și trebuie să fie. Guvernul Filip nu a cerut și nu va cere bani în avans, vom livra întîi rezultate, vom avea o abordare tehnică și pragmatică, nu una politică, chiar dacă urmează un an electoral.

Și mă bucur că astăzi, la ședința Partidului Democrat, am văzut că această strategie este agreată, asta înseamnă că vom reuși ceea ce ne propunem, cîtă vreme sprijinul politic este și el asigurat de către Partidul Democrat.
Dacă aveți întrebări, vă rog.

Jurnalist: Domnule Armașu, Dumneavoastră spuneați anterior că acești bani ce țin de asistența macro-financiară, prima tranșă ar urma să o primim în primul trimestru al anului 2018. Europenii neagă acest lucru și spun că acest memorandum de înțelegere nu înseamnă imediat deblocarea banilor. De fapt, ce înseamnă pînă la urmă acest memorandum și cînd vom primi acești bani?

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Acest memorandum prevede condițiile în care noi primim acești bani. Pașii următori. Memorandumul mai întîi urmează să fie ratificat de parlamentul nostru, pe lîngă memorandum, mai sunt 2 acorduri de finanțare : de grant și de împrumut, din punct de vedere tehnic. Ele tot urmează să fie aprobate și promulgate și de președintele Republicii Moldova. Eu estimez că noi vom finaliza această procedură la începutul lunii ianuarie, nu cred că reușim mai devreme. După asta, noi simultan, mergem cu implementarea acțiunilor pentru prima tranșă. Deci, pînă la sfîrșitul anului, eu am convingerea că noi toate cele 10 acțiuni, pentru prima tranșă, le vom avea implementate. Astfel, ca imediat după ratificare, să invităm echipa de evaluatori din partea Uniunii Europene. Deja depinde de ei cînd se vor organiza și cum vor veni, deci, noi ne-am propus ca scop, să obținem prima tranșă în primul trimestru al anului viitor.

Jurnalist: Printre acele prime 10 acțiuni ce se regăsesc, care sînt condițiile pentru prima tranșă?

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Deci, ca să fie clar, noi deja unele le-am și implementat, una ține ca să avansăm în implementarea reformei administrației publice, în special să finalizăm reforma guvernului și noi cu reforma guvernului practic sîntem pe ultima sută de metri, dar legea deja este aprobată, care propriu-zis este esența acțiunii. A doua acțiune este instituirea agenției naționale de soluționare a contestațiilor, ea deja este funcțională. Să fie votată legea privind întreprinderile de stat și cele municipale, care să asigure o mai mare transparență acestor întreprinderi, lucru care deja este făcut.
Mai sînt pe rol, așa legi cum este legea Curții de Conturi, legea privind "spălarea banilor", formarea conducerii agenției naționale de integritate, votarea legii privind agenția de recuperare a bunurilor-acțiune deja realizată, votarea noii legi privind energetica. Următoarea acțiune este reducerea numărului permiselor și licențelor pentru bussines, ca să reducem povara pentru bussines. și ultima acțiune este votarea legii serviciului vamal, care iarăși este pregătit de a fi votată în a doua lectură.
Deci, observați că din cele zeci, noi majoritatea le-am făcut deja, sau legile sunt puse la votare în a doua lectură, ceea ce se va produce în următoarele săptămîni.

Jurnalist: Cum ramîne cu recomandările Comisiei de la Veneția în privința sistemului de vot mixt, pentru care tranșă este impusă această condiționalitate, ca noi să respectăm recomandările?

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Este o condiționalitate generală, care este parte a acordului, deci, urmează ca experții de la comisia din Veneția, probabil să se expună pe felul cum am realizat noi recomandările lor, dar aici iarăși avem sentimentul de siguranță că vom primi o evaluare pozitivă.

Jurnalist: Dar cum să avem acest seniment de siguranță, dacă ei ne-au spus din start că nu este recomandat să trecem la sistemul de vot mixt și noi totuși..

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Totuși comisia a spus că este dreptul nostru suveran de a decide și tot acolo au venit cu recomandări tehnici, cum să facem această modificare. Lucru care și s-a produs.

Jurnalist: Dar ei au spus că nu ne dau banii dacă (indescifrabil)

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Nu, așa ceva nu s-a spus. S-a spus că chiar și această reformă trebuie să respecte anumite principii. Aceste principii sînt stipulate în recomandările comisiei de la Veneția.

Jurnalist: Și ați spus că printre obiective se regăsesc și recuperarea banilor din cele 3 bănci.

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Da, deci, ca să formulez mai exact, ne propunem să avansam în implemenatrea strategiei de recuperare a activelor fraudate. Asta vine la la tranșele ulterioare, nu este la prima tranșă, de ce, pentru că noi pînă atunci trebuie să obținem ultimul raport al companiei Croll, în baza căruia va fi elaborată strategia de recuperare și noi trebuie să începem implementarea acestei strategii. Cam asta este ideea, ceea ce prevede acest acord de asistență macro-financiar.

Jurnalist: Dar nu era anterior ideea că odată cu trecerea a 3 ani, acești bani, acest leaț se transformă în datorie de stat?

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Haideți să nu încurcăm lucrurile. Deci, activele au fost fraudate de la cele 3 bănci și acum, intituțiile statului sînt implicate în recuperarea acestor active. Este altceva, că pentru a salva sistemul bancar, Banca Națională la moment a intervenit cu acel credit de urgență, iar statul a venit și a recapitalizat Banca Națională. Iată ce a facut statul. Statul nu și-a preluat obligațiile privind acele credite. Acele credite rămîn obligația celor care le-au sustras din bănci. Respectiv, instituțiile statului sînt pe urmele lor și, după ce va fi raportul Croll, vom veni cu strategia cum să-i atacăm pe acei care au sustras banii din bănci.

Jurnalist: Sper că există o speranță că, ne vom recupera banii.

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Numaidecît trebuie să sperăm. Eu n-am să vin cu evaluările șanselor, probabil cînd va fi Kroll, cind va da evaluările sale, va veni cu evaluări mai tehnice, evaluări mai profesioniste. Eu doar pot să zic că sînt șanse de recuperare, poate nu sută la sută, dar șanse de recuperare a banilor sînt.

Jurnalist: Și dacă nu recuperează, oamenii plătesc pînă la urmă, se transformă în datorie de stat, cred că...

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: Deci, noi deja am recapitalizat Banca Națională. Dacă vom primi bani de pe urma recuperării activelor, acești bani vor veni să stingem mai repede datoria statului. și vreau să vă spun că noi avem mai multe surse de a acoperi această datorie. Pe lîngă faptul propriu-zis, creditele sustrase din aceste bănci, mai sînt acuma în urmărire penală și persoanele care au fost complice la această fraudă și statul are posibilitatea de a pune mîna pe proprietățile lor, care sînt semnificative. și iată aceste proprietăți tot vor fi utilizate la stingerea acestor datorii față de Banca Națională.

Jurnalist: Și dacă nu-i recuperăm?

Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor: O să le recuperăm.
Mulțumesc.

Vitalie Gamurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova: Vă spun și eu bună ziua la brieffing-ul de astăzi. Așa cum a spus domnul ministru Armașu, unul din subiectele de bază care a fost discutat, ați avut posibilitatea să-i puneți și întrebările respective. Dar evident că nu a fost unicul subiect care a fost discutat asăzi. A mai fost un subiect care a trezit interes în societate, în ultimele zile, deci, și anume este vorba despre acea inițiativă a unui grup de organizații non-guvernamentale și a unor partide politice de a organiza sau iniția și a desfășura un referendum împotriva, mai simplu a URNEI votului mixt. Este paradoxal faptul că această inițiativă vine din partea unor organizații non-guvernamentale, dar și a unor partide politice care sunt sub pragul electoral și, în cazul dat, le nominalizez : este vorba de Partidul Comuniștilor, este vorba de Partidul Nostru și este vorba de Platforma Demnitate și Adevăr. Noi am discutat această problemă prin prisma efectului politic, dar și a efectului juridic, de aceea și în discursul meu mă voi axa asupra acestor 2 momente.
Din punt de vedere juridic care este un non-sens din start și noi am vorbit că este o inițiativă falsă, venită din partea ONG-urilor și a partidelor politice și totodată imposibilitatea din punct de vedere juridic. Probabil că este un pionerat pentru Republica Moldova, pentru prima dată, sau spunem 2 elemente care sunt destul de interesante.

În primul rînd, ce ține de faptul ca în această inițiativă s-au unit organizațiile non-guvernamentale, care cel puțin se declară că sînt pro-europene și partide politice de stînga sau chiar de extrema stîngă.

Și al doilea moment este paradoxal că această inițiativă vine să schimbe ceea ce au dorit cetețenii Republicii Moldova o perioadă îndelungată și care a fost promovată de multe partide politice în Republica Moldova și anume alegerea directă a deputatului, ceea ce a fost votat și a fost salutat de marea parte a populației.

Vreau să spun că Partidul Democrat, din start s-a expus asupra acestui moment, fiindcă și costurile unui aemenea referendum sunt destul de mari, este vorba de în jur de 60 de milioane de lei. Republica Moldova nu cred că are această capacitate și dorință de a cheltui sume de acest gen din bugetul Republicii Moldova. Dacă mă refer la aspectul jurudic atunci, de la bun început trebuie să spun că sunt 2 momente de bază:
Primul - este faptul că la 1 an de zile de la fixarea legilor parlamentare ordinare în 2018, nici comisia de la Veneția, la care fac referință atît de des reprezentanții opoziției. A spus foarte clar că nu se recomandă. Este unul.
Doi - această lege nu poate fi anulată din simplul motiv că ea deja produce efecte juridice. Deci, nu voi intra în multe detalii ce țin de aspectele juridice, sunt mai mult tehnice, dar m-am referit la aceste 2 momente.
Paradoxal este că organizațiile non-guvernamentale au intrat într-o cîrdășie, să-i spunem așa, cu anumite partide politice care și-au pierdut în mare parte electoratul și probabil că este în interesul liderului politic ale acestor partide care, prin această inițiativă să revină pe arena politică, poate chiar și în ajunul campaniei electorale.
Noi am mai spus că se observă foarte clar că în urma ultimului referendum care a avut loc în municipiul Chișinău și eșecul catastrofal pe care l-a avut Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, vorbesc de referendumul din muncipiul Chișinău. Este foarte clar că inițiativele acestea populiste sînt mai puțin populare în cadrul cetățenilor Republicii Moldova. Dacă într-adevăr aceste partide politice și aceste organizații non-guvernamentale își doresc organizarea unui asemenea referendum, probabil că ar fi trebuit să ia acea lecție dată de eșecul referedumului în municipiul Chișinău, să încerce să organizeze un referendum din propriii bani, ca să vadă care sunt costurile și să nu-și facă inițiativele sale, să promoveze inițiativele sale din banii publici.

Este un moment iarăși, destul de important, s-a observat în cadrul ultimelor alegeri locale, din 10 primării, Partidul Democrat a cîtigat din primul tur în 8, a ieșit în final pe primul loc în cele două primării care urmează să aibă loc alegerile. și, în momentul în care s-a văzut foarte clar, partidele respective care astăzi au intrat în această inițiativă de organizare a unui referendum împotriva votului mixt, nu a avut reprezentanții săi în cadrul acestui scrutin. Ceea ce demonstrează că aceste partide încearcă să se ascundă în spatele unor inițiative de genul organizării pe liste de partid, sau așa cum a fost sistemul proporțional. În contextul în care se observă foarte clar lipsa de persoane care să fie credibile în teritoriu, lipsa de activitate, deci nu există alte inițiative politice, doar să trec la unele populiste care, după cum am observat. și probabil că sunt niște elemente destul de importante pentru ele. Vreau să spun că noi am vorbit, ne-am expus foarte clar și în contextul dat că în 2018 alegerile parlamentare vor avea loc în baza noii legi, în baza sistemului mixt, conform căreia jumătate din deputați vor fi aleși în baza scrutinului uninominal, iar jumătate pe liste de partid. Deci, este o pocedură care a fost fixată și în principiu, noi am vorbit nu o dată, că mai bine ar fi fost dacă partidele politice ar încerca să se concentreze asupra acestui proces, pentru anul 2018.

Deci, ăsta a fost un subiect care a trezit mai multe discuții, cre în principiu, într-o oarecare măsură este depășit, dar dat fiind că se încearcă, sau să spunem opoziția și organizațiile non-guvernamentale, care, cum am spus, se declară pro-europene, dar care cu regret, în loc să apere interesele cetățenilor au trecut această linie roșie, dacă putem să o numim așa. și au devenit organizații care se implică în politică, probabil care și vor fi taxate de către cetățenii Republici Moldova. Deci, este o situație în ajunul anului electoral, dar, iată astea sunt momentele pe care am vrut să vi le spun. Unul - elementul juridic și altul - elementul politic.
Dacă aveți alte întrebări.

Jurnalist: Vorbeați de aceste 60 de milioane de lei, care ar fi o economisire de bani, totuși guvernarea a admis 9 milioane să fie folosiți pentru referendumul local. Cum se explică?

Vitalie Gamurari, purtător de cuvînt al Partidului Democrat din Moldova: Deci, noi n-am vorbit că în cazul dat este interzis, fiindcă există o procedură. Deci, legislația Republicii Moldova prevede formele de referendumuri și în cazul dat este poate prima dată de cînd în Republica Moldova se încearcă a fi organizat un referendum legislativ și atunci procedura este destul de lungă, este evident că nu se va reuși. În contextul în care cu an înainte, deși recomandarea comisiei de la Veneția spune acest lucru. Noi nu am spus că susținem sau nu susținem, noi am vorbit despre ineficacitatea, din punct de vedere politic și juridic al acestui referendum. Iar referitor la legalitatea unuia sau altul, deci, se expun organele competente. Deci, eu acum mă refer la poziția Partidului Democrat, cel care a fost organizat la nivel de municipiu, s-au expus structurile în cauză.

Ați văzut foarte clar care a fost eșecul, dezamăgirea din partea cetățenilor și eșecul din partea Partidului Socialiștilor. În contextul dat, l-am adus ca exemplu, că nu am fi dorit ca bugetul Republicii Moldova și cetățenii Republicii Moldova să sufere cheltuieli și mai mari în contextul unor aventuri politice care sunt preconizate.

Jurnalist: Ați spus că ar fi vorba de un eșec, un eventual eșec...

Vitalie Gamurari, purtător de cuvînt al Partidului Democrat din Moldova: Eu în cazul dat nu vorbesc de eșec, fiindcă nu s-a expus nici un partid referitor la posibila participare sau nu. Eu în cazul dat vorbesc despre imposibilitatea și lipsa unei logici, din punct de vedere politic. Dar din punct de vedere juridic este clar că nu poate avea loc.

Jurnalist: Asociația Promo-Lex, având o scrisoare oficială în care a vorbit în deosebi de neconformități, printre care roagă guvernarea să aștepte pentru parlamentarele din 2022 ca să aplice acest sistem de vot mixt. țineți cont de...

Vitalie Gamurari, purtător de cuvînt al Partidului Democrat din Moldova: Noi am discutat și am participat inclusiv și la acele mese rotunde sau conferințe, care au fost organizate de Promo-Lex. De fiecare dată am fost deschiși, în contextul dat, noi vorbim despre faptul că legea a fost adoptată, a fost votată în parlament, au fost instituite circumscripțiile cu Comisia Națională care a organizat, deci, în cazul dat nu poate fi vorba despre amînarea acestui proces electoral. Este o recomandare care vine din partea unei organizații non-guvernamentale, apropo, care nu s-a implicat în inițierea acestui referendum, deci, noi suntem deschiși de fiecare dată să discutăm, dar în limitele cele care sunt puse deja în aplicare. Limitele legale, limitele politice.

Jurnalist: Și de domnul Adrian (indescifrabil) despre acest milionar că domnul Plahotniuc a depus o cerere (indescifabil) în care cere ca să nu-i mai fie pronunțat în public, numele.

Vitalie Gamurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova: Eu doar pot să confirm ceea ce am spus și săptămîna trecută, vineri, că da, într-adevăr, din sursele în care există un asemenea demers, dar nu-l comentez, fiindă este o chestiune în mare parte și privată. Dacă va fi o informație adăugătoare sau or fi discuții respective, atunci cred că veți cunoaște.

Jurnalist: Și ieri, partidul Maiei Sandu a anunțat că a depus o plângere pe numele procurorului, care a examinat solicitarea ce ține de denunțul penal împotriva domnului Vlad Plahotniuc. Maia Sandu îl acuză pe acest procuror că a audiat doar persoanele apropiate democratului și pe nimeni care să fi putut da prin declarații împotriva lui Vlad Plahotniuc. și nici măcar domnul Plahotniuc nu fost luat la întrebări. Dumneavoastră ce credeți despre asta și cum se explică că domnul procuror nu l-a luat la întrebări pe domnul Vlad Plahotniuc?

Vitalie Gamurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova: Eu nu aș fi vrut să dau comentarii referitor la acțiunile procurorului întreprinse, fiindcă de aceea este structura respectivă de stat, organ de drept, care își cunoaște foarte bine competenețele sale și nu cred că și doamna Maia Sandu cunoaște mai bine competențlee procurorului. Ieri, la cîteva sugestii am vorbit despre acest subiect. Am spus că în primul rînd, doamna Maia Sandu, ca și oricare cetățean al Republicii Moldova, are dreptul să înainteze asemenea acțiuni. Ca jurist, pot să vă spun că în caz contrar, atunci puteau să apară anumite situații neplăcute pentru dumneaei, referitor la denunț fals. Ne-a mai spus și referitor la aspectul politic, că cu regret, de fiecare dată atunci cînd există o inițiativă din partea Partidului Democrat, din partea liderului PD, din partea guvernului, de fiecare dată și atunci cînd ele sunt de succes, să vină în interesul cetățeanului Republicii Moldova, apare situația/declarația privind uzurparea puterii. Deci, eu nu aș fi vrut să mă implic în activitatea instanțelor de judecată și organelor de procuratură, ele sunt cele care sunt competente să se expună. Oricare întrebare care apare ulterior referitor la corectitudinea acțiunilor sale, eu cred că sunt și instituțiile respective care pot să comunice, să dea un comunicat, sau să explice în limitele în care ei consideră că pot să se expună referitor la acest caz. Deci, asta e practic în toată lumea, în caz contrar, de fiecare dată atunci cînd sunt 2 părți într-un proces, o parte numaidecît va rămîne nemulțumită. Asta nu înseamnă că justiția nu-și face treaba sa. Ca un exemplu: Ați văzut recent în Spania după acel așa-numit referendum, care a fost anulat în regiunea Catalonia cind, o bună parte din cei care au organizat, spun că justiția în Spania este una controlată de stat, 90 la sută că nu are încredere, este sistem democratic și iată că și în Repupublica Moldova cînd fiecare poate să se expună, doar că expunîndu-se, trebuie să înțeleagă că poartă și răspundere pentru cuvintele în cauză. Vorbesc de răspunderea politică, răspunderea morală, nu numaidecît de fiecare dată răspunderea juridică.

Jurnalist: Și dumneavoastră ca jurist, nu credeți că de vreme ce este vorba de un denunț penal împotriva domnului Plahotniuc, era normal și firesc ca și el să fie luat la întrebări, să fie audiat de procuror?

Vitalie Gamurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova: Cînd voi fi în funcția procurorului, atunci vă dau răspunsul respectiv. Eu cred că procurorul este cel care trebuie să dea un răspuns, sau cel puțin Procuratura Generală poate să facă analiza, cît a fost de corectă persoana în cauză. Funcționarul atunci cînd a examinat situația în cauză.
Dacă nu mai sunt întrebări, eu vă mulțumesc foarte mult și vă doresc o zi bună!