Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Domnule Președinte,

Am plăcerea să vă urez bun venit la București, pentru prima oară în această nouă calitate a dumneavoastră de Președinte al Serbiei și vă felicit pentru acest lucru!

Mă bucur să pot constata, după discuțiile aprofundate pe care le-am avut astăzi, că relațiile dintre România și Serbia sunt foarte bune și vor fi mai bune. Suntem, domnul Președinte și cu mine, optimiști în această privință, fiindcă amândoi ne vom implica să fie mai bune.

Am abordat o largă varietate de teme într-un spirit pragmatic, deschis, și rezultatele cu siguranță se vor vedea.

Am discutat, evident, despre relația bilaterală, despre ce măsuri ar fi necesare pentru a stimula relația economică între țările noastre. Serbia este principalul nostru partener din Balcanii de Vest și este o relație economică în creștere. Ca să vă dau câteva date: am avut un schimb de 1,3 miliarde de euro, un volum dublu față de ce am avut acum 5 ani, o creștere foarte importantă.

Am discutat despre interconectările dintre cele două țări, atât în domeniul energetic, cât și transporturi, legături foarte importante și pentru relațiile economice între țările noastre, dar și pentru cetățenii care vor să vadă cealaltă țară sau să facă afaceri. Sigur, vorbesc despre românii care vor să meargă în Serbia și sârbii care vor să vină în România.

Am vorbit, evident, și despre românii din Serbia și despre sârbii din România, vorbesc despre minoritățile noastre care au un rol foarte important, de a întări puntea dintre țările noastre. Este important de știut că s-au făcut pași în această privință și se vor face și în continuare pași. Eu am subliniat, în discuția cu domnul Președinte, nevoia unei colaborări mai intense și între specialiști și am fost foarte bucuros, recunosc, și apreciez în mod deosebit, domnul Președinte mi-a comunicat că a fost stabilită o persoană care reprezintă Serbia în Comisia Mixtă privind minoritățile naționale. Această desemnare a fost așteptată și faptul că s-a întâmplat astăzi am luat-o ca pe un semn foarte pozitiv.

Am discutat despre aspirațiile europene ale Serbiei, despre drumul Serbiei spre Uniunea Europeană, despre cum poate România să sprijine Serbia. Și poate! Am discutat despre experiența noastră pe acest parcurs și cum putem să venim în sprijin.

Am discutat, desigur, și despre Kosovo. Kosovo este o temă care este complicată. Este complicată și cred că soluționarea problemei Kosovo va însemna un pas enorm în direcția europeană pentru toată zona Balcanilor de Vest, și aici vom rămâne într-o legătură strânsă pentru a discuta împreună și posibilele soluții și rolul pe care România poate să-l joace în soluționarea acestei chestiuni. Noi suntem dispuși, subliniez, suntem dispuși să ne implicăm în găsirea unor soluții bune pentru întreaga zonă.

Sunt convins că astăzi, prin vizita domnului Președinte și prin discuțiile pe care le-am avut, am dat un nou impuls relației noastre, între România și Serbia, și vom continua pe acest drum. Domnule Președinte, vă mulțumesc și vă dau cuvântul!”

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić: „Bună ziua tuturor! Mulțumesc, onorate domnule Președinte și dragă prieten Klaus Iohannis! Noi ca stat, Serbia, suntem foarte recunoscători pentru vizita pe care am efectuat-o astăzi și cu atât mai mult pentru buna primire pe care ne-ați organizat-o. Serbia și România sunt legate de o prietenie tradițională, există foarte puține popoare în regiunea noastră cu care noi nu am avut războaie. Serbia și România se încadrează în acest domeniu.

Noi astăzi am vorbit, întâi de toate, despre viitor, despre relațiile noastre în viitor și sunt recunoscător domnului Președinte Klaus Iohannis și poporului român pentru sprijinul pe care România îl acordă pentru calea europeană a Serbiei, pentru dorința de a se ajunge la un compromis în ceea ce privește chestiunea Kosovo. Este cert faptul că România nu a recunoscut independența Kosovo. Pentru noi chestiunea Kosovo este o chestiune foarte mare, dar ne vom strădui să găsim o soluție de compromis. Pentru a găsi această soluție este nevoie de dorințe minimaliste. Sunt convins că România, pe durata Președinției Consiliului UE în 2019, va pune printre problemele superioare pe care le vor aborda intrarea țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană. Pentru noi această chestiune este foarte importantă, noi am discutat astăzi despre relațiile dintre popoarele n oastre prietene, am vorbit despre minoritățile naționale din România și Serbia în ceea ce privește situația comunității române din Serbia noi ne vom strădui să întreprindem lucruri importante, după care domnul Președinte Iohannis va putea spune, acestea sunt demersuri importante, ne vom ocupa atât de mass-media în limba română, cât și de școlarizarea copiilor ce provin din rândul comunității române. Bineînțeles că nu îl vom dezamăgi pe domnul Președinte în acest sens, va fi vorba despre buna satisfacție a necesităților și drepturilor românilor din Voivodina, precum este vorba și despre situația comunității sârbe din România.

Am vorbit și despre îmbunătățirea relațiilor economice, am vorbit, după cum ați văzut, despre schimburile economice, care s-au dublat. România și Serbia sunt parteneri importanți. România nu este doar o țară, cea mai mare țară cu care Serbia se învecinează, este unul dintre partenerii importanți nu doar în ceea ce privește schimburile economice. Pentru noi a fost surprinzătoare vizita turiștilor români anul trecut - aproape 67.000 de români au vizitat Belgradul, dar și alte zone ale Serbiei, inclusiv stațiunea montană Kopaonik; un număr semnificativ de sârbi vizitează România. Această apropiere a noastră rezultă în colaborarea în diverse segmente ale vieții cotidiene. Noi vom încerca, ca și acolo unde există probleme, să nu închidem ochii, ci să încercăm să soluționăm aceste probleme, deoarece noi dorim ca prietenii noștri româ ni să fie mulțumiți cu relațiile noastre, cu demersurile noastre pe care le facem în semn de respect pentru atitudinea României în chestiunea Kosovo, dar și pentru sprijinul spre calea europeană. Există încă o chestiune despre care aș dori să mă refer, domnul Președinte și cu mine am discutat despre fluviul Dunărea, despre strategia dunăreană. Noi, în Serbia, nu știu dacă România, dar noi cu siguranță nu am beneficiat suficient de fondurile europene, dar cred că acest demers, colaborarea pe Dunăre, ar fi importantă. Dacă vă uitați pe fluviile internaționale, veți vedea că acestea sunt pline de vapoare, sunt folosite la maximum. În ceea ce privește Dunărea, Dunărea este liberă. Sper că în România situația este puțin mai bună.

Eu sper că împreună vom putea realiza multe și că vom putea îmbunătăți atât turismul, cât și circulația, pe care să o poată folosi cetățenii țărilor noastre. Noi suntem deschiși spre o colaborare în diverse domenii, am efectuat o parte din suprafața, din drumurile care leagă România de Serbia, Serbia de România. Eu l-am rugat pe domnul Președinte Iohannis să transmită Guvernului României că Serbia îi va fi recunoscătoare pentru sprijinul financiar în ceea ce privește dezvoltarea unei părți din Serbia și Voivodina. Cred că aceasta va fi în beneficiul poporului nostru, dar și poporului român, cetățenilor din Banat.

Mulțumesc pentru primirea călduroasă și sunt convins că vom avea nu doar declarații de presă, ci vom avea și rezultate bune în viitor în ceea ce privește relațiile de colaborare dintre popoarele noastre. Vă mulțumesc încă o dată!”

Jurnalist: Vă rog să vă referiți mai detaliat la chestiunea Kosovo. Vă rog să ne spuneți cum s-ar putea implica România pentru a soluționa această chestiune, care este o chestiune foarte importantă.

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić: În două cuvinte, vă răspund la această întrebare. Eu l-am rugat pe domnul Președinte Klaus Iohannis, fiindcă nu este doar Președintele celui mai mare stat din regiunea noastră, ci este și un foarte respectat demnitar la nivel european. L-am înștiințat despre discuțiile pe care le-am avut cu doamna Angela Merkel, l-am informat cu privire la toate discuțiile purtate în ceea ce privește găsirea unui compromis în ceea ce privește atitudinea noastră. L-am rugat să ne ajute să ajungem la un compromis, iar domnul Președinte este omul care are o bună reputație în țările europene, în Statele Unite ale Americii, și l-am rugat să ne sprijine personal, precum și România ca stat, pentru a găsi o soluție pe cale de compromis. Voi repeta încă de o mie de ori că nu se poate ca unii să primească totul, iar c ealaltă parte să piardă totul. Cred că trebuie să fie mulțumite ambele părți. Cred că aceasta este o soluție corectă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aș completa un pic aici. Din punctul meu de vedere, am spus-o deja, Kosovo este o temă centrală nu doar pentru Serbia, ci este o temă centrală pentru toată regiunea. Are o valență foarte specială în calea europeană nu numai a Serbiei, ci a întregii zone care generic se numește Balcanii de Vest. Nu am aici o soluție-patent pe care să o pun pe masă și cred că nici nu se așteaptă cineva la așa ceva, dar îmi doresc foarte mult să se găsească soluții, fiindcă aici toți oficialii europeni au fost foarte clari: aderarea Serbiei la Uniune se va petrece numai în condițiile în care relația dintre Serbia și Kosovo este clarificată și clară. Pe de altă parte, toți oficialii europeni, și eu, am subliniat că ne dorim ca într-un orizont de timp rezonabil, zona Balcanilor de Vest să devină parte a Uniunii Europene și atunci e clar că fără soluția în această problemă nu vor exista progrese semnificative. O soluție nu poate fi impusă din afară, dar ea poate fi discutată cu actorii relevanți. Orice soluție s-ar găsi, ea trebuie să fie corectă, sau cum se spune în engleză „a fair solution”, care satisface cât de mult se poate toate părțile. Nu pot să-mi imaginez o soluție pentru Kosovo care este refuzată de sârbi, cum nu pot să-mi imaginez o soluție pentru Kosovo, care este refuzată de orice altă parte interesată. Niciodată nu se va găsi o soluție care satisface 100% pe toată lumea, dar ceea ce trebuie să facă politicienii este să caute o soluție care satisface în mod rezonabil toate părțile, care este corectă și care este în acord cu regulile internaționale și pentru a găsi această soluție, m-am declarat dispus și dornic să mă implic în discuție.

Jurnalist: Cum gestionează România și Serbia, bineînțeles, problema imigranților și în ce măsură v-ați gândit la o colaborare pe această temă?

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić: Eu cred că noi am avut o colaborare foarte corectă pe durata acestei perioade, când am avut un număr mare de imigranți pe teritoriul Serbiei, atât dinspre Macedonia, cât și dinspre Bulgaria. Ministerele noastre ale Afacerilor Interne au o colaborare foarte bună. Urmează să semnăm unele acorduri, dar eu cred că în ceea ce privește această chestiune, colaborarea noastră este bună, ea poate fi însă îmbunătățită. Însă, în ceea ce privește criza imigrației, România a ajutat Serbia, dar și Serbia a ajutat România. Astfel că Serbia a fost o zonă în care au staționat foarte mulți imigranți, puțini dintre ei au ajuns însă până la frontiera cu România. România a avut în Serbia un prieten, are un prieten, iar la punctele de frontieră pe care le vom deschide și sperăm să soluționăm ceea ce am perfectat acum câțiva ani, atât împreună cu Ministerele Afacerilor Interne, putem aduce această colaborare la un nivel de perfecțiune, și asta într-un viitor cât mai apropiat.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am abordat această chestiune, în discuțiile pe care le-am avut în plenul celor două delegații. Este o temă importantă, fiindcă avem în continuare persoane care au statutul de migranţi și încearcă să treacă din Serbia în România. Colaborarea între polițiile de frontieră, între poliții, între ministere, a existat de la început și cred că s-a văzut că n-au apărut situații de criză la granița dintre Serbia și România, dar în același timp l-am rugat pe domnul Președinte ca, în discuțiile pe care le va avea azi cu reprezentanții Guvernului României, să reia această discuție, pentru a permite o continuare și aprofundare a acestei colaborări, fiindcă migranţi vom avea și în continuare, nu trebuie să își facă nimeni iluzii că se va opri fluxul migratoriu. Nu se va opri. Și atunci, este nevoie de proceduri foarte clare, proceduri comune pentru zona de graniță, proceduri foarte clare de readmisie și atunci lucrurile vor funcționa în continuare foarte bine. Nu am nicio temere în această privință și sunt convins că se vor găsi colaborări din ce în ce mai eficiente, fiindcă deja lucrurile au intrat într-o rutină. La început au mai fost câteodată situații unde nu s-a știut neapărat, din capul locului, cum să se reacționeze, dar ele au fost rezolvate din mers și cred că nu avem nicio problemă între Serbia și România, în această privință.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați amintit anul 2019, când România va prelua Președinția Consiliului UE. Domnule Președinte, pentru dumneavoastră, când vom putea aștepta un rezultat concret în ceea ce privește Autostrada Belgrad - Timișoara?

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić: Este foarte dificil ca domnul Președinte să vă poată răspunde la întrebarea referitoare la autostradă. Între trecut am vorbit cu domnul premier Cioloș și cu domnul premier Ponta despre această autostradă. Nu am reușit să facem pași concreți. Noi suntem interesați să realizăm partea aceasta de autostradă Belgrad – Timișoara. Noi suntem mulțumiți că România va prelua Președinția Consiliului UE la începutul lui 2019 și sperăm că în acea perioadă vom soluționa anumite chestiuni pe care le întâmpinăm deja de decenii, deja de veacuri. Dacă noi vom avea curaj, și, dacă pe de altă parte, va exista voință de compromis. Dacă nu, este dificil să ne așteptăm că ne va putea ajuta România sau oricine. Evident, noi avem însă avem speranța că prietenii noștri români ne vor acorda spr ijinul necesar.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că dacă vrem să fim serioși în privința colaborării economice și în privința apropierii între țările noastre trebuie să tratăm cu maximă seriozitate chestiunea infrastructurii. Fără o infrastructură de transport, restul sunt povești, dacă vorbim de schimburi economice și îmbunătățirea acestor schimburi. În această categorie cu certitudine intră și turismul și intră și legăturile între persoane din cele două țări.

Acum mulți ani, când am mai fost simplu turist în Europa, am simțit pe propria piele nevoia unei infrastructuri de legătură. A fost undeva în anii '90 și am considerat că vreau să văd Serbia, și venind din vestul Europei am venit prin Serbia și lucrurile au fost Ok. Am trecut prin Belgrad, oameni foarte deschiși, foarte prietenoși, nu am avut niciun fel de problemă și niciun fel de emoție. Doar când m-am apropiat de granița sârbo-română a fost un pic mai complicat fiindcă au început să fie relativ puține semne indicatoare și drumul devenea din ce în ce mai îngust și în ultimul sat sârb înaintea graniței cu România, într-un sens giratoriu, am găsit un indicator, cam atât de mare, pe care scria abia lizibil Romania. Și am venit spre România. Cred că trebuie să depășim definitiv această fază în care cu cât ne aprop iem de graniță legătura devine tot mai puțin evidentă. Eu vreau și îmi doresc - cred că domnul Președinte își dorește la fel de mult - să avem conectări care ne fac mândri că suntem vecini și înlesnesc schimburile economice, fiindcă aici este baza unei relații sănătoase între țări vecine și prietene.

Jurnalist: Bună ziua! Am o întrebare pentru ambii Președinți. Ne puteți spune dacă ați discutat cumva și despre situația fostului deputat român Sebastian Ghiță și eventualele soluții pentru a grăbi procesul de extrădare a acestuia în România, având în vedere că este cercetat în mai multe dosare și a trecut un an de când a fost localizat în Serbia?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am discutat, dar pe urmă am aflat că vreți să întrebați așa ceva și l-am întrebat pe domnul Președinte, care mi-a spus ca nu știe, dar cu siguranță lucrurile sunt pe făgașul normal, instanțele deliberează și se va da un verdict în această chestiune. Mai mult nu a putut să-mi spună. Mai mult nu știu nici eu. Nici nu cred că este treaba președinților personal să se ocupe de cei care fug de justiția românească. Dacă domnul Președinte vrea să completeze, vă rog.

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić: Eu cred că am auzit numai partea a doua a domnului Președinte a traducerii, însă în orice caz eu nu am prea multe date în acest sens, dar organele juridice se ocupă de această chestiune. Când domnul Președinte mi-a pus această întrebare, am transmis-o mai departe Ministrului Justiției din Serbia, astfel că noi vom primi în cursul acestei zile răspuns la această întrebare a dumneavoastră. Mulțumesc!

Jurnalist: Întrebarea privește Kosovo. Soluția de compromis despre care vorbeați include o oarecare recunoaștere a Kosovo, ceva care în mod prezent ambele țări nu o fac? Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Presupun că această întrebare este pentru Președintele Vučić.

Jurnalist: Pentru ambii Președinți, dacă este posibil. Vă mulțumesc!

Președintele Republicii Serbia, domnul Aleksandar Vučić: My counter response to you would be: what would be the compromise? If there is only one issue, that Serbia should recognise an independence of Kosovo, it means that, in that case, Albanians would get everything and my question for you is: Ok, what would the Serbs get? And if someone would say to me „Ok, you are going to get your monasteries protected, your churches protected”, my counter question would once again be „and otherwise you would burn them or what?”. And it means that when we speak about compromises, we speak about real compromises and we are not considering recognition of Kosovo as possibility, but we are ready to discuss all possible issues: how to find, it’s a nasty word, a final solution. And that important issue, how to tackle it and how to deliver it. How to sell it to our public? How would the Albanians sell it to their public? And how to find long lasting solutions which will encourage, boost and endorse friendship between the two biggest nations in the Western Balkans, the Serbs and the Albanians. And we are ready to discuss all proposals that might come from either side. But we need to find a comprehensive and compromising solution, not a solution that only one side would be absolutely satisfied with and the other side would be totally dissatisfied. And there is a huge spectrum of possibilities that we could find as a solution, but we need to show good will, we need to work diligently, dedicatedly, to try to find a solution as soon as possible, because if we will be able to deliver on this, it will mean that we do care about the future of our people and the future of our nation. If not, there will be another failure, not the first one, and to tell you the truth and be absolutely honest and frank with you, that is more likely to happen than to find a solution. But, anyway, I put, and that is my promise as the President of Serbia, all my efforts that Serbia will do its best to reach that kind of compromise in these talks, conversations, negotiations that we have with Albanians in Kosovo. Thank you! / Întrebarea mea este care ar fi acel compromis. Dacă este o singură problemă, ca Serbia să recunoască independența Kosovo, înseamnă că, în acest caz, albanezii vor primi totul, și atunci vă întreb ce vor primi sârbii. Dacă cineva mi-ar spune „mănăstirile voastre, bisericile voastre vor fi protejate”, atunci eu voi întreba „și în caz contrar, ce veți face, le veți da foc?”. Când vorbim despre compromisuri, trebuie să ne referim la compromisuri veritabile, iar noi nu luăm în considerare recunoașterea Kosovo ca o posibilitate, însă suntem pregătiți să discutăm toate posibilitățile pentru a putea identifica o soluție decisivă. Și un alt subiect sensibil: cum să abordăm această chestiune și cum să o livrăm. Cum să o prezentăm publicului nostru? Cum o vor prezenta albanezii publicului lor? Și cum să identificăm soluții pe termen lung care vor încuraja, vor impulsiona și vor susține prietenia dintre cele mai mari două națiuni din Balcanii de Vest, sârbii și albanezii. Suntem pregătiți să discutăm toate propunerile venite din ambele părți. Însă trebuie să găsim o soluție de compromis, cuprinzătoare, nu doar o soluție de care o parte să fie satisfăcută pe deplin, dar de care cealaltă parte să fie total nemulțumită. Spectrul posibilităților de a găsi o soluție este imens, însă trebuie să dăm dovadă de bunăvoință, trebuie să fim sârguincioși și dedicați în a găsi această soluție cât mai repede cu putință, pentru că dacă vom reuși atunci înseamnă că ne pasă de viitorul poporului nostru și de viitorul națiunii noastre. Dacă nu vom reuși, atunci ne vom confrunta cu un nou eșec, care nu ar fi primul, și, ca să fiu sincer, acest scenariu este mai probabil decât cel în care găsim o soluție. Oricum, promisiunea mea, în calitate de Președinte al Serbiei, este că voi depune toate eforturile pentru ca Serbia să facă tot ce se poate pentru ca acest tip de compromis să fie atins în discuțiile, conversațiile, negocierile pe care le purtăm cu albanezii din Kosovo. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: There has to be a solution for the issue called Kosovo, because we talk quite often about the European integration of the Western Balkans and obviously today we had an extensive discussion with President Vučić about the European integration of Serbia. But there is no integration of any country from the Western Balkans into the European Union before Kosovo finds a solution. Certainly, this has been told to Serbia and this is common knowledge, but the problem has to find a solution, which in my opinion has to be a solution that is acceptable for all the involved parties. The solution has to be a fair one. The solution has to come from the inside. And the solution has to be supported by all international actors. It’s a solution which is absolutely vital and important for the whole region, not only for Serbia, not only for the people of Kosovo, not only for o ther interested international parties. This problem has to be solved, the sooner, the better, and I have told the President that I will be part of the discussion. I am ready to get involved and ready to discuss with politicians from all over the world about this issue. If the solution is not fair, not acceptable and not supported, it will not be a solution. Because without a solution that will fit all the involved parties, it will not be sustainable. And without a sustainable solution we are not going to solve anything. / Este imperativ ca problema numită Kosovo să aibă o soluție, pentru că discutăm foarte des despre integrarea europeană a Balcanilor de Vest și, evident, astăzi am avut o discuție foarte aprofundată cu Președintele Vučić despre integrarea europeană a Serbiei. Însă nu există integrarea niciunei țări din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană până când nu va fi identificată o soluție pentru Kosovo. Cu siguranță, Serb iei i s-a spus acest lucru, și este un fapt cunoscut, însă trebuie găsită o soluție, care, în opinia mea, trebuie să fie acceptabilă pentru toate părțile implicate. Soluția trebuie să fie una corectă, trebuie să vină din interior și trebuie să fie susținută de toți actorii internaționali. O soluție este absolut vitală și importantă pentru întreaga regiune, nu doar pentru Serbia, nu doar pentru kosovari, nu doar pentru părțile internaționale interesate. Această problemă trebuie să fie rezolvată, cu cât mai repede, cu atât mai bine, și i-am spus Președintelui că mă voi implica în discuție. Sunt pregătit să mă implic și să vorbesc cu politicieni din întreaga lume despre această chestiune. Dacă soluția nu este una corectă, acceptabilă și sprijinită, atunci nu va fi o soluție. O soluție care să  nu fie potrivită pentru toate părțile implicate nu va putea fi sustenabilă. Și fără o solu ție sustenabilă, nu vom rezolva nimic.

Mulțumesc!