Urmărește canalele noastre de Telegram pentru a afla despre începutul evenimentelor transmise live în România și Republica Moldova

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul conferinței „Sustainable Development of the Danube Region and Interconnection between Regions”

„Mulțumesc, domnule Rector,

Excelențele voastre, domnule Președinte Rumen Radev și domnule Președinte Alexander Van der Bellen,

Dragi studenți,

Întotdeauna este o mare plăcere pentru mine să adresez câteva gânduri tinerei generații. 

Cred cu tărie că voi, studenții, sunteți adevărata speranță pentru un viitor corect si prosper, într-o Europă care se confruntă cu multiple provocări. Acesta este motivul pentru care aș dori să insist asupra a două elemente: primul, viziunea unui viitor al Europei bazat pe coeziune, solidaritate și valori, și al doilea, realitatea că Dunărea este una dintre cele mai vechi căi navigabile europene și ar trebui valorificată ca atare la capacitate maximă.  

Întâi de toate, sunt ferm convins că valorile reprezintă baza pentru arhitectura europeană. 

Sunt conștient că valorile pot fi supuse astăzi la numeroase provocări. De aceea perspectiva tinerei generații într-o Europă bazată pe valori este crucială pentru viitorul pe care îl construim împreună. 

Totuși, ceea ce este important în contextul actual este cum să folosim și cum să implementăm aceste valori. Convingerea mea este că ele ar trebui să fie un ghid pentru conduita fiecăruia dintre noi, un ghid autentic pentru toți cetățenii. 

Cred cu tărie în democrație și în statul de drept. Este foarte important, pentru fiecare dintre noi, să înțelegem că statul de drept nu este o simplă formalitate, ci este o stare de spirit. El constă în justiția bazată pe recunoașterea și deplina acceptare a valorii supreme a drepturilor omului, a instituțiilor puternice și a toleranței zero față de corupție.  

Viziunea unei Europe bazată pe valori nu poate fi separată de anumite obiective concrete pe care le urmărim.

Ne dorim să obținem o Uniune mai puternică, unde decalajele în ceea ce privește dezvoltarea economică în diferite zone sau în diferite state membre să se reducă constant. Ne dorim, de asemenea, o Uniune mai coerentă, în care provocările specifice și nevoile tuturor statelor membre sunt luate în considerare și tratate corespunzător, în beneficiul întregii Uniuni. 

Astăzi, Europa se află la răscruce, confruntându-se cu crize interne și externe de o intensitate și complexitate fără precedent. 

Istoria construcției UE ne-a arătat în mod repetat că forța noastră stă în unitate, solidaritate, coeziune și într-o viziune a viitorului ambițioasă și inovatoare. Aceste principii și valori călăuzitoare stau la baza proiectului european. România crede că ele trebuie să rămână baza dezvoltării sale viitoare, în beneficiul nostru comun.  

Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toți. 

După cum probabil știți, am început la nivelul Uniunii Europene un proces de reflecție asupra viitorului Uniunii Europene. Acest proces este în derulare și ar trebui să conducă spre decizii ale liderilor europeni care se vor reuni la Summitul european extraordinar de la Sibiu, România, anul viitor, pe 9 mai, o dată simbolică pentru construcția europeană. Discuțiile din cadrul Summitului ne vor ajuta să punem bazele următoarei Agende Strategice a Uniunii Europene 2019-2024.

M-am întâlnit astăzi, la Ruse, cu omologii mei din Bulgaria și Austria și am discutat despre nevoia de a conlucra pentru a asigura continuitatea actualei președinții bulgare a Consiliului Uniunii Europene cu cele care urmează, a Austriei și a României, pentru a promova un puternic mesaj de susținere pentru o Uniune bazată pe unitate, convergență, solidaritate, tratament egal al statelor membre.  O astfel de declarație ar trebui susținută la Sibiu, anul viitor.

Distinsă audiență,

Într-o Europă care are nevoie să se concentreze mai mult pe convergența socială și economică, pe interconectivitate și pe reducerea decalajelor teritoriale între statele membre, au fost inițiate strategiilor macroregionale ale Uniunii Europene și ar trebui să fie promovate în continuare drept cadre de cooperare integrate, contribuind la dezvoltarea socială și economică în cadrul UE și crescând convergența cu țările vecine. 

România se implică deja activ într-una dintre cele mai importante macro-strategii ale UE, Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării.  

Istoria ne arată că Dunărea a fost întotdeauna considerată o cale de comunicare și de comerț, iar asigurarea accesului la navigație și comerț a fost, în același timp, un obiectiv constant al liderilor europeni. 

Comerțul a reprezentat întotdeauna un catalizator al dezvoltării: de aceea, de exemplu, una dintre primele linii de cale ferată din România și Bulgaria a dus la Giurgiu și la Ruse – în special pentru a asigura accesul deplin la Dunăre. 

De asemenea, Dunărea ne oferă exemplul unuia din cele mai vechi tratate internaționale, Comisia Europeană a Dunării fiind fondată încă din 1856.

Astăzi convingerea mea fermă este că țările noastre trebuie să se folosească de întregul potențial al Dunării și al Regiunii Dunării ca rută de comerț, pentru a crește conectivitatea între mediile de afaceri și între popoarele din toată Europa. Este o piesă esențială în construcția coeziunii europene: în termeni concreți, numărul mediu de vase de pe Dunăre ar trebui să fie comparabil cu cel de pe Rin sau de pe Meuse; liniile corespunzătoare de cale ferată și infrastructura drumurilor ar trebui să fie comparabile. Sunt departe de acest obiectiv și mai avem mult de lucru.

Acesta este țelul concret în ceea ce privește convergența. Astfel, crearea condițiilor de navigație, a infrastructurii portuare și a facilităților conexe va crește potențialul pentru schimbul de bunuri între Marea Neagră și Europa Centrală și Occidentală. 

În același timp, Dunărea reprezintă o cale de navigație nu numai pentru promovarea comerțului, dar și pentru a crea legături interumane, pentru promovarea culturii, și, poate cel mai important, pentru susținerea valorilor.   

Transparența decizională, buna credință în implementarea politicilor publice, întărirea sistemului judiciar, toate acestea sunt piese în construirea unui cadru instituțional esențial nu numai pentru garantarea valorilor europene, dar și pentru asigurarea dezvoltării economice, încrederea investitorilor, și, bineînțeles, bunăstarea cetățenilor noștri.  

Cred că este loc pentru revizuirea acestei Strategii. Ar trebui să devină mai vizibilă pentru cetățeni.

Ar trebui să se axeze pe proiecte concrete care creează plus valoare europeană. În contextul dorinței de a reîmprospăta modul în care se cheltuiesc banii europeni, în cadrul obiectivului de a obține coeziune europeană, Strategia Dunării ar putea primi un nou impuls în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual.

Distinsă audiență,

O cooperare regională eficientă rămâne o cale importantă pentru promovarea stabilității, mobilității, creșterii economice și interconectivității. Acesta este convingerea și angajamentul României pe termen lung. 

Depinde de noi să susținem valorile și să construim un cadru instituțional puternic, atât în țările noastre, cât și în regiunea noastră. 

De aceea, voi, tânăra generație, aveți probabil cea mai importantă și mai dificilă sarcină, nu neapărat de a produce schimbare, cât de a promova principiile corecte de bună guvernare: interesul public, statul de drept, transparența și implicarea civilă. 

De asemenea, permiteți-mi să subliniez cât de important este pentru Europa – și, bineînțeles, pentru țările noastre – să investim nu doar în „proiecte grele”, cum ar fi infrastructura, dar și în tânăra generație. Trebuie să se investească în acele practici și concepte educaționale care să permită școlilor și universităților să genereze nu doar cunoaștere, dar și abilități și competențe pentru viața reală, într-o lume din ce în ce mai complexă.

Vă mulțumesc!”

 

Intervenția Președintelui României, domnule Klaus Iohannis, de la finalul conferinței:

„În primul rând, dați-mi voie să vă spun că îmi face plăcere să mă aflu în acest mediu. Îmi place să merg la universități și să vorbesc cu studenții, și, în acest sens, sunt impresionat de această universitate, domnule Rector, de rezultate, de studenți.

Multe întrebări adresate. Aș vrea să ating câteva subiecte. Dați-mi voie să încep cu ultima parte - problema demografică a universităților. Acest subiect este vital pentru societățile noastre și, în opinia mea, soluția constă în educație. Nu există o cale cunoscută pentru a inversa evoluția demografică. În orice caz, oamenii consideră că, dacă adoptă o politică socială, aceasta va schimba demografia în următorii ani. Nu o va face. Acest trend se inversează în decenii. În opinia mea, trebuie să fim atenți cu generația tânără pentru că problema demografică constă în faptul că, la un anumit moment, mai puțini oameni tineri vor trebui să susțină mai multe persoane de vârsta a treia. Acest lucru este posibil doar dacă tinerii câștigă mulți bani. În ziua de astăzi, ca să câștigi mulți bani, ai nevoie de o bună instruire. E ducația nu este o soluție doar pentru societate, de aducere plusvaloare, ci și o soluție pentru problema demografică. De aceea, consider că tânăra generație reprezintă viitorul nostru. Aceasta nu este o declarație politică, este o declarație fundamentală pentru toate societățile noastre, cel puțin pentru cele reprezentate aici.

A fost un răspuns concret despre Balcanii de Vest. Nu vreau să intru în amănunte pe această temă, dar convingerea mea este că Balcanii de Vest trebuie să devină parte a Uniunii Europene. În mod evident, acest lucru nu se va întâmpla anul acesta, sau peste doi ani, sau în viitorul apropiat. Apartenența la Uniunea Europeană nu este un dar, este un parteneriat. Suntem cu toții parteneri egali. În primul rând, există chestiuni care trebuie rezolvate în statele care doresc să devină membre, după care, bineînțeles, putem să discutăm despre procesul de aderare. Ca principiu de bază, consider că Balcanii de Vest trebuie să fie parte a Uniunii Europene și aceasta este o convingere împărtășită de majoritatea liderilor europeni. Așadar, acest lucru nu este o problemă. În mod surprinzător, în statele din Balcanii de Vest există o dorință în acest sens, dec i problema nu este aici. Problema constă în cum putem să facem sistemul suficient de compatibil, încât parteneriatul să rămână un parteneriat și nu o problemă. Personal, eu sunt destul de optimist. Chiar dacă unele persoane cred că va dura mult timp, și poate va mai dura, acest lucru se va întâmpla, atâta timp cât există această dorință din partea ambelor părți.

Vă mulțumesc foarte mult!”