Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută cu prilejul participării la cea de-a 55-a Conferință pentru Securitate de la München
Domnule Președinte El-Sisi,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Ambasador Ischinger,
Excelențe,
Doamnelor și domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez unui auditoriu atât de distins, sub prestigioasele auspicii ale Conferinței de Securitate de la München, într-un moment în care țara mea, România, deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Într-adevăr, Securitatea în Europa și Apărarea Europei sunt cu siguranță subiecte esențiale și de actualitate.
Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuții pe teme de securitate și apărare este complexitatea mediului internațional actual. Ne confruntăm în același timp atât cu amenințări clasice, cât și asimetrice, din diferite direcții strategice. Și acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor și al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor noștri europeni. În același timp, sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru noi probabil cea mai mare provocare.
Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg. Întrucât discuțiile cu privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, deținută de România, este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene.
De aceea, acest mesaj de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor și pe găsirea unei poziții comune în ceea ce privește modalitățile incluzive de consolidare a Uniunii.
Securitatea și apărarea nu fac excepție. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii – ele dau credibilitate acțiunii noastre externe și sunt o garanție a faptului că ne păstrăm și ne dezvoltăm vocația noastră pentru multilateralism.
Ce am realizat până acum? De câtva timp, din foarte multe motive, progresul nu a fost uniform. Cu toate acestea, în special în ultimii doi sau trei ani, am obținut rezultate semnificative în toate domeniile – capacități de apărare, cooperare în domeniul industriei de apărare, angajamente operaționale. De asemenea, am înregistrat progrese semnificative și în ceea ce privește crearea condițiilor pentru ca Uniunea Europeană să aibă un rol mai ambițios în gestionarea crizelor civile. Acesta este doar începutul – dar este unul promițător, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră viitoare.
Însă nici una din aceste realizări nu ar fi fost posibilă fără o voință politică puternică, întărită prin contribuții concrete din partea statelor membre ale Uniunii Europene. Și mai important însă, aceste realizări au fost posibile datorită convingerii din ce în ce mai puternice că a coopera în domeniul apărării trebuie să devină regulă, ca singura modalitate de a depăși fragmentarea care ne periclitează eforturile.
Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm în cadrul unei coaliții restrânse.
Incluziunea, flexibilitatea și echilibrul geografic ar trebui să rămână principiile noastre călăuzitoare. Cooperarea Structurată Permanentă, sau PESCO, este unul dintre răspunsurile la falsa dilemă între eficiență și incluziune și are potențialul de a genera o evoluție semnificativă, dacă ne asigurăm că proiectele de cooperare vor contribui la identificarea unor soluții pentru decalajele existente în asigurarea capabilităților la nivel european. Acum ar trebui să ne concentrăm pe implementare. Este nevoie să păstrăm impulsul și să stimulăm progresul în continuare. Este nevoie să conectăm diferite inițiative, să ne asigurăm că se coordonează și se completează reciproc. Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergență strategică.
Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit.
Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite.
Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși?
Doamnelor și domnilor,
În acest an sărbătorim 70 de ani de existență a NATO și 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securității și apărării. Este, într-adevăr, momentul potrivit pentru a aprofunda reflecția asupra modului de optimizare a sinergiei strategice între aceste două organizații. Ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat.
Ar trebui să obținem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor și cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente și resurse.
În acest context, securitatea și apărarea ar trebui să fie un catalizator pentru diminuarea animozităților temporare de peste Atlantic. Nu ne putem permite nici un fel de înțelegere greșită pe subiecte cu asemenea implicații strategice. Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea și evitarea dublării între Uniunea Europeană și NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers.
Pentru că vorbim despre complementaritate și rolul pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă, nu putem ignora provocările cu care ne confruntăm pe Flancul Estic. În timp ce Uniunea Europeană își pune în aplicare deciziile cu privire la sancțiuni - și ar trebui să continue să o facă cu strictețe – este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
De aceea România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul și sudul acestuia. Într-adevăr, regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creștere, apar din ce în ce mai des provocări la adresa mediului de securitate, după cum am văzut recent, are nevoie de o prezență NATO mai accentuată.
Doamnelor și domnilor,
Fără îndoială, un reper al Președinției noastre la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din data de 9 mai, anul acesta, care va avea loc chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Credem că acest Summit va reprezenta un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european și să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene.
Vom atinge acest obiectiv prin stabilirea, la Sibiu, a direcțiilor Agendei Strategice UE pentru 2019-2024, și prin aducerea politicilor sale mai aproape de cetățeni, astfel încât să ne asigurăm că obiectivele Uniunii Europene sunt adaptate cât de mult posibil la așteptările legitime ale acestora.
În acest context, dezbaterea cu privire la alcătuirea viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene va fi instrumentul potrivit pentru a reflecta asupra celor mai bune modalități de a dezvolta dimensiunea de apărare și securitate a proiectului european.
Vă mulțumesc!”
President El-Sisi,
Herr Ministerpräsident,
Ambassador Ischinger,
Excellencies,
Ladies and gentlemen,
It is a great pleasure to address such a distinguished audience under the prestigious auspices of the Munich Security Conference at a time when my country, Romania, is holding the Presidency of the Council of the European Union.
Indeed, Security in Europe and Defence of Europe are definitely timely and essential topics.
The unavoidable starting point for any discussion on security and defence is the complexity of the current international environment.
We are facing concurrent demonstrations of classical and asymmetric threats from various strategic directions. And this is not only the concern of politicians, the military and strategists. Today the security concerns are the prevalent issue on our European citizens’ minds.
At the same time, the multilateral international system is increasingly under pressure, and its adjustment to the new realities is probably our greatest challenge.
What should be our European answer to these challenges? My answer is COHESION, in the broadest sense. As discussions on the future of Europe are at the forefront of the European agenda during Romania’s current Presidency of the Council of the European Union, we need a cohesive and inclusive approach among Member States and European institutions.
That is why this message of unity and cohesion defines, in a fundamental manner, the priorities of Romania’s Presidency of the Council of the European Union.
Our approach focuses on facilitating consensus, overcoming divisions and finding common ground on inclusive ways to consolidate the Union.
Security and defence make no exception. On the contrary, security and defence are a core component of the future of the Union - they make our external action credible and represent a guarantee for preserving and advancing our vocation for multilateralism.
What have we achieved so far? Well, for quite some time, for many different reasons, the progress was uneven. However, especially over the last two or three years we have reached significant results in all areas - defence capabilities, industrial defence cooperation, operational commitments.
We have also reached significant progress in creating the conditions for a more ambitious role of the European Union in civilian crisis management.
It is only the beginning – but a promising one, providing a solid basis for our future work.
But none of these achievements would have been possible in the absence of a strong political will, reinforced by concrete contributions of the European Union Member States.
Even more important, these achievements have been made possible by the growing conviction that cooperation in the area of defence needs to become the rule, as the only way forward to overcome the fragmentation affecting our actions.
The Common Security and Defence Policy, in all of its dimensions, relies on the common belief of the Member States that sending our men and women in missions under the EU flag is more effective and credible than acting within a coalition of few.
Inclusiveness, flexibility and geographical balance should remain our guiding principles. The Permanent Structured Cooperation, or PESCO, is one answer to the false dilemma between efficiency and inclusiveness.
It has the potential to make a real difference, if we ensure that cooperation projects target the real capability gaps existing at the European level. Now the focus should be on implementation.
We need to maintain the momentum and stimulate further progress.
We need to build bridges between the different initiatives, making sure that they are coordinated and they reinforce each other.
We also need to invest more in our internal cohesion, which in this case translates into strategic convergence among ourselves.
The overarching goal should be, in my view, an Enhanced European Engagement. Enhanced – because we clearly need to do more. European – because such new efforts will be done through the European Union, without excluding other frameworks. Engagement – because our efforts should also result in a renewed commitment to NATO and the United Nations.
Along these lines, a consolidated input of the European Union to international security will reassure our strategic partners, the partners we need in order to be efficient and credible.
And this brings me to the question - is this the right time to be more ambitious?
Ladies and gentlemen,
This year we celebrate 70 years of NATO’s existence as well as 20 years of development of European cooperation in the field of defence and security.
It is indeed the right moment to deepen our reflection on how to optimize the strategic synergy between these two organizations. We should aim at developing a harmonized approach.
We need to do so by blending the unique, evolving and comprehensive role played by NATO for our collective defence with the European Union’s integrated approach to crisis management and its unique ability of pulling together a wide range of instruments and resources.
Within this framework, security and defence should be a catalyst for mitigating temporary disagreements across the Atlantic.
We cannot afford any misunderstandings on topics of such strategic implications.
We have to avoid initiatives that suggest transatlantic competition, and focus on building stronger consensus on the issues that we need to solve together. Complementarity and avoiding duplications between European Union and NATO are the key words in this endeavour.
Speaking about complementarity and the role played by NATO for our collective defence, we cannot ignore the challenges we face on the Eastern Flank.
While the EU is implementing its decisions on sanctions – and it should continue to do so strictly – NATO should further strengthen its deterrence and defence posture on the Eastern Flank.
That is why Romania firmly supports an improved cohesion of the Eastern Flank, between its Northern and Southern parts.
Indeed, the Black Sea region, where the security environment is increasingly challenged, as we have seen recently, needs more NATO presence.
Ladies and gentlemen,
Undoubtedly, a landmark of our Presidency of the Council of the European Union will be the informal Summit to be held in Sibiu on the 9th of May, this year, just ahead of the European elections.
We believe that it will be a good opportunity to send a message of unity, pro-European commitment and to project a positive perspective for the future of the European Union.
We will do so by setting in Sibiu the directions of the Strategic Agenda of the EU for the period 2019-2024, and by bringing its policies closer to our citizens, so as to ensure that the European Union’s objectives are tailored as best as possible to their legitimate expectations.
In this context, the debate on shaping the future European Union Strategic Agenda will be the right instrument to reflect on the best ways to develop the defence and security dimension of the European project.
Thank you very much!
