Stare de criză în educația și cultura din Chișinău: Consilierii municipali acuză neglijență și politizare
Situația din sistemul de educație și cultură al municipiului Chișinău a fost un subiect central în cadrul ședinței Consiliului Municipal din 15 octombrie 2025, mai mulți consilieri din opoziție acuzând administrația locală de neglijență, lipsă de viziune și politizarea excesivă a acestor domenii vitale. Discursurile au scos la iveală probleme grave, de la supraaglomerarea școlilor la abandonarea proiectelor de reparație și favoritisme în organizarea evenimentelor culturale.
Consiliera PAS, Lilia Scutari, a prezentat un tablou sumbru al sistemului de învățământ, menționând că, deși primăria a alocat peste 4,5 miliarde de lei pentru educație, calitatea serviciilor nu reflectă această investiție. Ea a vorbit despre „clase supraaglomerate” și „școli degradate, lăsate să se distrugă intenționat”. Scutari a cerut transparență în cheltuirea banilor publici și a propus un audit extern la Direcția Cultură, acuzând că fondurile sunt folosite pentru „propagandă și PR electoral al primarului”.
O altă consilieră, Diana Roșca, a adus în discuție problema supraaglomerării, arătând că numărul elevilor a crescut cu peste 22.000 în ultimii ani, ajungând la peste 108.000. În multe instituții, precum liceele „Ion Creangă” sau „Hiperion”, numărul de elevi per clasă depășește 40, ceea ce afectează calitatea actului educațional și încalcă normele de securitate. Ea a solicitat de urgență construcția de anexe, deschiderea de filiale temporare și, cel mai important, construcția de școli noi în cartierele cu creștere demografică rapidă.
Ecaterina Fărîmă a întărit aceste acuzații, oferind exemple concrete de proiecte de reparații abandonate, precum cele de la grădinița nr. 228 de la Poșta Veche și gimnaziul nr. 6 din sectorul Botanica, unde s-au investit milioane de lei, iar clădirile sunt acum vandalizate și lăsate în paragină. „Aceste instituții o să ne coste dublu, fiindcă ceea ce s-a investit se distruge”, a avertizat ea.
Criticile s-au extins și asupra domeniului cultural. Lilia Scutari a acuzat un „favoritism, opacitate și utilizare politică a resurselor”, menționând că artiștii care nu sunt „aprobați politic” sau „loiali primarului” sunt excluși de la concertele organizate de primărie, oferind exemplul Adrianei Ochișanu. Consilierii din opoziție au cerut o strategie municipală clară pentru educație și cultură pentru perioada 2025-2030, un buget participativ și o comisie consultativă independentă, formată din profesioniști, nu din funcționari numiți politic. Aceste intervenții subliniază o criză profundă în două sectoare esențiale pentru dezvoltarea capitalei, necesitând acțiuni imediate și responsabile din partea administrației.