Analist: Alegerile din Moldova, marcate de votul diasporei și de o schimbare dramatică, dar incertitudinile geopolitice rămân

Recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova, deși au adus la putere o majoritate pro-europeană, nu au clarificat problemele fundamentale cu care se confruntă țara, lăsând un vid de incertitudine în ceea ce privește viitorul său geopolitic, a declarat luni expertul Dan Dungaciu în cadrul unei conferințe la Parlamentul României.
Potrivit analizei sale, scrutinul a fost mai degrabă o repetare a alegerilor prezidențiale, dominat de teme strategice precum securitatea și mai puțin de guvernanța internă. Unul dintre cele mai semnificative fenomene a fost impactul extraordinar al diasporei, care a trimis 17 deputați în Parlamentul de la Chișinău. „În 20 de ani, Republica Moldova și-a mutat aproape 17% în afara granițelor, ceea ce reprezintă o schimbare dramatică și periculoasă din punct de vedere politic”, a subliniat Dungaciu, argumentând că forța politică ce controlează diaspora deține practic un partid de mărimea unuia dintre cele mai mari din țară.
O altă schimbare notabilă a fost demografia votului. Tinerii, categoria care părăsește cel mai mult țara, au votat într-un număr surprinzător de mare, în timp ce participarea persoanelor în vârstă a fost cea mai scăzută din istoria recentă a evaluărilor electorale.
În ciuda formării unei majorități constituționale pro-europene, care teoretic ar putea vota schimbări majore, inclusiv aderarea la NATO sau reunirea cu România, Dungaciu avertizează că problemele strategice majore sunt departe de a fi rezolvate. Deciziile la nivelul Uniunii Europene privind începerea negocierilor de aderare pentru Moldova și Ucraina rămân neclare, iar problema Transnistriei complică și mai mult ecuația. „Atât Ucraina, cât și Republica Moldova vor să se integreze în UE cu teritorii pe care nu le controlează”, a explicat el, adăugând că acest lucru pune Bruxelles-ul într-o situație dificilă, frontiera de est a UE riscând să fie populată de teritorii necontrolate, subsidiare Federației Ruse. În concluzie, expertul consideră că relația cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă, cel puțin la fel de ambiguă ca cele anterioare, iar discursul oficial maschează adesea o realitate complexă.