Expert american avertizează asupra riscurilor sub-screeningului pentru cancerul de prostată la congresul medical de la Chișinău
Screening-ul redus pentru cancerul de prostată a dus la o creștere alarmantă a cazurilor diagnosticate în stadii avansate și a mortalității, a avertizat Dr. Gabriel Haas, urolog din Syracuse, New York, în cadrul unei prezentări la congresul "Chirurgia Viitorului" de la Chișinău. Expertul american a analizat evoluția controversată a ghidurilor de screening PSA (antigen specific prostatic) și a subliniat consecințele negative ale recomandărilor restrictive emise în urmă cu un deceniu.
Dr. Haas a explicat că, în anii 1990 și la începutul anilor 2000, screening-ul era intensiv, având ca scop diagnosticarea și tratarea fiecărui caz de cancer de prostată. Totuși, în 2012, Grupul de Lucru pentru Servicii Preventive din SUA (USPSTF) a emis o recomandare de grad "D", descurajând screening-ul de rutină pe motiv că ar duce la supradiagnosticare și la tratamente inutile pentru cancere clinic nesemnificative, cauzând mai mult rău decât bine.
Această schimbare de paradigmă a avut un impact imediat și drastic. "Numărul de teste PSA efectuate a scăzut cu 30-40%, numărul de biopsii a scăzut cu 40%, iar diagnosticul cancerelor cu risc înalt, cele care sunt cu adevărat amenințătoare de viață, a scăzut cu 43%", a detaliat Dr. Haas. Consecința pe termen lung, observată începând cu 2017, a fost o creștere cu 18% a mortalității legate de cancerul de prostată în Statele Unite.
Expertul a menționat și așa-numitul "efect Biden", referindu-se la faptul că președintele american a încetat screening-ul la vârsta de 70 de ani, conform vechilor recomandări, și a fost ulterior diagnosticat cu un cancer de prostată avansat la 82 de ani. Acest caz ilustrează riscurile renunțării la monitorizare bazate pe limite de vârstă arbitrare.
Ca răspuns la aceste date îngrijorătoare, atât ghidurile americane (AUA), cât și cele europene au fost actualizate în 2018 și, respectiv, 2023. Noile recomandări încurajează o decizie partajată între medic și pacient și propun începerea screening-ului mai devreme, între 45 și 50 de ani, sau chiar de la 40 de ani pentru bărbații cu risc crescut (istoric familial, origine africană sau mutații genetice precum BRCA2). "Nu recomand oprirea screening-ului la 70 de ani, ci luarea deciziei bazate pe o speranță de viață de cel puțin 10 ani", a concluzionat Dr. Haas, pledând pentru o abordare personalizată și informată, menită să salveze vieți prin detecție timpurie.