Dan Grigore, despre Celibidache: 'De la el nu se învață, de la el se fură'

Pianistul Dan Grigore a oferit publicului o serie de mărturii personale și pline de căldură despre relația sa cu maestrul Sergiu Celibidache, conturând portretul unui om de o complexitate rară, a cărui genialitate era dublată de un simț al umorului ieșit din comun și de principii morale de neclintit. Într-o întâlnire-eveniment, maestrul Grigore a rememorat momente cheie care i-au marcat interacțiunile cu legendarul dirijor.

Una dintre cele mai cunoscute anecdote relatate a fost cea legată de încercarea de a-i facilita o lecție de dirijat vărului său, Mădălin Voicu. Răspunsul lui Celibidache a rămas emblematic pentru filosofia sa pedagogică: „De la Celibidache nu se învață, de la Celibidache se fură”. Potrivit lui Dan Grigore, maestrul considera că adevărata cunoaștere nu poate fi predată, ci trebuie „furată” de discipolul care are vocație, o viziune care sublinia relația sacră dintre maestru și ucenic.

Dan Grigore a povestit și despre prima sa întâlnire cu dirijorul, în casa lui Ion Voicu, unde a reușit să-i capteze atenția și simpatia spunând bancuri. Celibidache, descris ca fiind „un ludic prin excelență” și „un actor perfect”, a fost cucerit de umorul pianistului. Această latură jovială a fost o constantă în personalitatea sa, maestrul fiind capabil să stăpânească arta povestirii și să creeze o atmosferă plină de viață în jurul său.

Un alt moment emoționant evocat a fost refuzul ferm al lui Celibidache de a reveni în România după Revoluție, în ciuda invitației primite din partea autorităților. Loialitatea sa față de monarhie l-a determinat să declare că nu se va întoarce până când Regele Mihai I nu va putea face același lucru. „Nu vreau ca Regele să creadă că l-am părăsit”, ar fi spus Celibidache, o dovadă a atașamentului său profund față de valorile în care credea. Această convingere nu l-a împiedicat însă să rămână extrem de bine informat despre situația din țară și să manifeste o dragoste neclintită față de România, pe care nu a ezitat să o exprime atunci când a fost numit cetățean de onoare al Iașiului, un moment care l-a copleșit de emoție.