Paradoxul de pe raft: 80% din cașcavalul consumat în Moldova este din import

O statistică frapantă scoate la iveală o realitate îngrijorătoare pentru securitatea alimentară și producătorii locali din Republica Moldova: patru din cinci bucăți de cașcaval consumate în țară provin din import. Conform datelor prezentate de expertul economic Veaceslav Ioniță, în anul 2024, doar 20% din cașcavalul de pe mesele moldovenilor a fost produs pe plan intern, restul de 80% fiind importat.
Această dependență masivă de importuri pe piața lactatelor este un simptom al unei probleme economice mai largi cu care se confruntă sectorul agricol. Importurile de produse lactate, în special de cașcavaluri, au crescut constant, atingând 153 de milioane de dolari în 2025, de la 100 de milioane în 2022. Principalii furnizori de cașcaval pentru piața moldovenească sunt Ucraina (28% din importuri), Polonia (18%), Germania, Belarus și Italia.
Situația este paradoxală pentru o țară cu potențial agricol. În timp ce producătorii locali de lapte și procesatorii se luptă cu costuri ridicate și concurență externă acerbă, consumatorii se orientează spre produsele de import, care domină rafturile magazinelor. Pentru a ilustra amploarea fenomenului, analiza arată că dintr-un consum mediu de 500 de grame de cașcaval, doar 100 de grame sunt de origine moldovenească.
Creșterea importurilor de lactate contribuie semnificativ la deficitul balanței comerciale agricole a țării. Pe toate cele șase poziții tarifare care definesc produsele lactate, Republica Moldova este un importator net. Acest lucru nu doar că afectează balanța de plăți a țării, dar subminează și eforturile producătorilor autohtoni de a se dezvolta și de a concura. Dependența de importuri ridică, de asemenea, probleme legate de securitatea alimentară, făcând țara vulnerabilă la fluctuațiile de prețuri și la eventualele întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare externe. Cazul cașcavalului devine astfel un simbol al provocărilor cu care se confruntă întreaga industrie alimentară națională în fața globalizării și a lipsei de politici de susținere eficiente.