Cazul fraților Grosu: Mai mult decât un dosar penal? Temeri privind un atac raider asupra terenurilor agricole

Dincolo de aspectele juridice, cazul condamnării fraților fermieri Ion și Vasile Grosu este prezentat de susținătorii acestora ca un posibil atac raider, orchestrat cu scopul de a prelua o afacere agricolă profitabilă. Această perspectivă a fost conturată în cadrul unui briefing de presă, unde s-a sugerat că miza reală a dosarului o reprezintă cele peste 1.500 de hectare de teren agricol pe care frații le gestionează în raionul Leova.

Deputatul Vasile Costiuc a afirmat că, din spusele familiei, o parte semnificativă a acestor terenuri se află în apropierea râului Prut și sunt sub sistem de irigație, ceea ce le conferă o valoare economică deosebită. „Probabil cineva are mari planuri asupra acestor terenuri, de asta utilizează abuziv instituțiile statului pentru a se război și pentru a pune la respect doi fermieri care nu au protecție”, a declarat Costiuc. Această ipoteză este susținută și de Ion Plămădeală, reprezentant al Asociației „Forța Fermierilor”, care a descris cazul ca fiind un „atac raider deschis”, comparând situația cu practicile anilor '90.

Contextul economic este tensionat, fermierii din Moldova confruntându-se cu multiple dificultăți, de la secetă la lipsa de sprijin din partea statului. Deputatul Sergiu Stefanco a avertizat că astfel de cazuri pot descuraja complet micii și mijlocii antreprenori din agricultură. El a subliniat o tendință îngrijorătoare: în ultimii patru ani, numărul fermierilor care gestionau suprafețe mici (10-50 ha) a scăzut drastic. „Dacă continuăm tot așa, peste patru ani de zile vom avea doar companii transnaționale și agroholdinguri”, a avertizat Stefanco. Condamnarea fraților Grosu, care gestionau o afacere de succes, este văzută ca un semnal periculos pentru întregul sector.

Oratorii au insistat că justiția este folosită ca instrument de presiune economică. Ei au argumentat că, dacă ar fi existat nereguli în obținerea subvențiilor, procedura standard ar fi fost o solicitare din partea AIPA de a returna banii, nu o condamnare penală cu executare. Faptul că s-a ajuns la o sentință atât de dură, bazată pe legi abrogate, alimentează suspiciunea că scopul final nu este restabilirea legalității, ci eliminarea unor concurenți de pe piața funciară și preluarea activelor acestora.