Experții dezbat provocările Actului privind Serviciile Digitale al UE în fața platformelor tehnologice reticente
CHIȘINĂU – Un panel de experți la conferința „Unveil the Truth” a evidențiat provocările semnificative în aplicarea Actului privind Serviciile Digitale (DSA) al Uniunii Europene, subliniind o cooperare „mixtă” și uneori reticentă din partea marilor platforme de social media, precum și lacune structurale care permit continuarea monetizării dezinformării.
Discuția, moderată de Marina Hidalgo de la Maldita.es, a analizat modul în care DSA, un pilon legislativ menit să creeze un spațiu digital mai sigur, se confruntă cu realitățile unui ecosistem informațional dominat de stimulente financiare perverse. Alberto Rabacchin, de la Comisia Europeană, a explicat că DSA a transformat Codul de Conduită privind Dezinformarea, anterior voluntar, într-un cadru co-reglementator cu obligații legale. Cu toate acestea, el a recunoscut că, deși acest cod servește drept un „punct de referință semnificativ”, conformitatea platformelor rămâne o provocare.
Sophie Stalla-Bourdillon, de la European Digital Media Observatory (EDMO), a descris spiritul de cooperare al codului ca fiind „în scădere”. Ea a oferit un exemplu concret: YouTube, care inițial a semnat toate angajamentele legate de fact-checking, s-a retras ulterior, declarând că verificarea faptelor „nu este relevantă” pentru serviciile sale. „Acest lucru, în opinia mea, este în sine un semnal că nu sunt pe deplin conformi cu DSA”, a afirmat Stalla-Bourdillon, cerând Comisiei Europene să aplice robust legislația.
Un punct central al dezbaterii a fost monetizarea. Félix Kartte, de la Reset.Tech, a argumentat că DSA nu abordează suficient modul în care platformele plătesc direct creatorii de conținut, un sistem care a evoluat separat de publicitatea tradițională. El a explicat că platformele au „furat” practic spațiul publicitar de la editori, creând un sistem de redevențe pentru conținut care le permite să evite reglementările privind publicitatea. „Platformele au câștigat 16 miliarde de dolari din reclame înșelătoare (scam ads) anul trecut, în timp ce amenda potențială este de doar 1 miliard. Trebuie să ne gândim la stimulente”, a spus Kartte.
Marie-Alix de Putter, de la AFP, a confirmat că relația dintre platforme și verificatorii de fapte este „asimetrică” și precară. Deși programele de fact-checking, precum cel al Meta, au fost „enorme” pentru comunitate, ele creează o dependență periculoasă. Ea a subliniat că, în ciuda angajamentelor, platformele adesea nu furnizează datele necesare pentru evaluare sau o fac cu întârziere.
Concluzia panelului a fost că, deși DSA reprezintă un pas înainte, aplicarea sa este esențială. Experții au avertizat că platformele folosesc diverse tactici pentru a se sustrage reglementărilor, inclusiv prin redefinirea modului în care funcționează monetizarea. În contextul în care influența politică din SUA și din alte regimuri autocratice crește, presiunea asupra Comisiei Europene de a asigura că giganții tehnologici sunt trași la răspundere pentru rolul lor în ecosistemul dezinformării este mai mare ca niciodată.