Siguranța jurnaliștilor, subminată de instituțiile statului în regiune

CHIȘINĂU – Siguranța jurnaliștilor, a fact-checkerilor și a cercetătorilor din Europa de Est este din ce în ce mai precară, aceștia confruntându-se nu doar cu atacuri din partea unor actori externi, ci și cu o lipsă de protecție sau chiar cu ostilitate din partea propriilor instituții de stat. Conferința „Unveil the Truth” a evidențiat o tendință alarmantă de deteriorare a mediului de lucru pentru presă în țări precum Georgia, Ungaria și Armenia, unde mecanismele legale și forțele de ordine eșuează adesea în a-i apăra pe cei care dezvăluie adevărul.

În Georgia, situația a devenit deosebit de gravă. Un expert a descris o schimbare dramatică în ultimii ani, în care statul însuși a devenit o sursă de violență. Peste 400 de incidente verificate împotriva jurnaliștilor independenți au fost înregistrate într-un singur an, iar represiunea este adesea orchestrată la nivel înalt. Legislația recentă, inclusiv o versiune locală a legii „agenților străini”, restricționează drastic activitatea societății civile și a presei independente. Jurnaliștii sunt supuși investigațiilor penale pentru sabotaj, iar instituțiile media se confruntă cu presiuni economice și legale, într-un climat de impunitate totală pentru agresori.

În Armenia, o tactică frecventă este utilizarea proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP). Politicienii și oficialii dau în judecată publicațiile media independente pentru a le epuiza resursele financiare și a le descuraja jurnalismul de investigație. Chiar și atunci când investigațiile sunt bine documentate, instanțele pot da decizii în favoarea reclamanților, creând un precedent periculos. Presiunea economică este, de asemenea, o problemă majoră, într-o piață media mică, cu surse limitate de publicitate și suport redus din partea donatorilor.

Experiența din Republica Moldova, deși dificilă, oferă un contrast. O jurnalistă de investigație a relatat cum, în ciuda amenințărilor cu moartea primite, poliția a răspuns, chiar dacă birocratic, arătând că încă există o așteptare ca instituțiile statului să intervină. Totuși, și aici, vulnerabilitatea este mare, mai ales în fața campaniilor de dezinformare orchestrate din exterior, cum ar fi cele din Rusia, care implică uneori și clerici ai bisericii afiliate Moscovei.

În acest context, sprijinul internațional și solidaritatea devin vitale. Organizații precum Reporteri fără Frontiere oferă asistență legală, psihologică și financiară, dar lupta pe termen lung necesită o reformă profundă a sistemelor de justiție și o voință politică reală pentru a proteja libertatea presei. Fără aceasta, jurnaliștii rămân pe cont propriu pe o linie de front tot mai periculoasă.