Moldova reformează arhitectura de securitate națională: Un nou Centru și legi pentru gestionarea crizelor

Republica Moldova a inițiat o reformă amplă a arhitecturii sale de securitate națională, marcând o tranziție de la o abordare reactivă la una proactivă și integrată în gestionarea crizelor. Anunțul a fost făcut în cadrul Moldova Security Forum, unde oficiali guvernamentali au prezentat noul cadru legislativ și instituțional menit să consolideze reziliența țării în fața amenințărilor hibride.

Potrivit lui Ștefan Țîbuleac, șeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate, reforma se bazează pe un pachet de trei legi fundamentale: Legea privind securitatea națională, Legea privind managementul crizelor și Legea privind protecția infrastructurii critice. Acestea stabilesc o bază doctrinară clară, ghidând întregul sistem de securitate.

„Este cea mai importantă reformă în ultimii 30 de ani care vizează sectorul de securitate”, a declarat Țîbuleac. El a subliniat că procesul a început cu o analiză complexă a riscurilor, în urma căreia au fost identificate 271 de riscuri potențiale, dintre care 51 au fost clasificate ca fiind reale și cu probabilitate înaltă de manifestare. Un detaliu îngrijorător relevat de această analiză este că 70% dintre aceste riscuri au un profil hibrid, putând fi exploatate în scopuri geopolitice antagonice.

Elementul central al noii arhitecturi este crearea Centrului Național de Management al Crizelor, o autoritate operațională care funcționează 24/7 sub egida Guvernului. Simona Spinaru, consilier guvernamental, a explicat că acest centru va trece acum de la faza de instituționalizare la cea de operaționalizare. „Centrul va fi ca un creier central, unificând diverse autorități sub o singură umbrelă de comandă și control”, a spus Spinaru. Spre deosebire de Consiliul Suprem de Securitate, care se va concentra pe decizii strategice și politice, Centrul va fi responsabil de transpunerea acestora în planuri de contingență și acțiuni concrete.

Operaționalizarea implică dezvoltarea unor instrumente esențiale, precum o metodologie națională unificată pentru evaluarea riscurilor, astfel încât toate instituțiile să utilizeze același standard, și o metodologie similară pentru planificarea gestionării crizelor. De asemenea, se pune un accent deosebit pe formarea resurselor umane, planificându-se crearea unei noi profesii – expert în domeniul gestionării crizelor – și instruirea continuă a personalului din instituțiile publice, sectorul privat și societatea civilă.

Această reformă structurală indică o maturizare a abordării securității în Moldova, recunoscând că amenințările moderne necesită anticipare, prevenire și o coordonare inter-instituțională robustă, nu doar un răspuns post-factum.