Conflict legislativ: Curtea de Conturi, între rolul de recomandare și puterea de a sancționa
O dezbatere aprinsă privind puterile Curții de Conturi a scos la iveală o neconcordanță majoră în legislația Republicii Moldova, care plasează instituția supremă de audit într-o poziție ambiguă. Discuțiile din Comisia parlamentară pentru controlul finanțelor publice au evidențiat un conflict între rolul non-punitiv al Curții, conform standardelor internaționale, și prevederile din Codul Contravențional, care îi atribuie competențe de agent constatator.
Problema a fost ridicată de unii deputați, care au întrebat de ce Curtea de Conturi nu aplică sancțiuni pentru neexecutarea recomandărilor sale, făcând referire directă la legislația contravențională. În replică, președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, a explicat pe larg că mandatul instituției este, în esență, unul de recomandare, nu punitiv. Ea a argumentat că acordarea de puteri sancționatorii ar contraveni principiilor internaționale fundamentale pentru independența instituțiilor supreme de audit, consacrate în Declarațiile de la Lima și Mexico.
„O instituție supremă de audit nu are funcții punitive. Nu putem fi și procuror, și judecător”, a subliniat Șevciuc, explicând că rolul Curții este de a evalua și a recomanda, nu de a pedepsi. Totuși, ea a recunoscut existența unei contradicții legislative. În timp ce Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost modificată pentru a elimina atribuțiile punitive, Codul Contravențional (art. 423) încă stipulează că instituția are dreptul să constate contravenții și să încheie procese-verbale, de exemplu, pentru neexecutarea hotărârilor sale.
Președinta Curții a menționat că instituția a semnalat în repetate rânduri această problemă și a solicitat armonizarea legislației, însă fără succes până în prezent. Această ambiguitate legislativă lasă loc de interpretări și pune sub semnul întrebării eficiența mecanismelor de responsabilizare a entităților auditate.
În urma discuțiilor, membrii comisiei au convenit să analizeze problema mai în profunzime. S-a propus ca atât Curtea de Conturi, cât și aparatul juridic al Parlamentului să vină cu analize separate asupra impactului și oportunității menținerii acestor prevederi în Codul Contravențional. Rezultatul ar putea duce la o inițiativă legislativă care fie va elimina definitiv competențele constatatoare ale Curții, fie va transfera aceste atribuții către o altă entitate, clarificând astfel rolul și limitele mandatului „gardianului” finanțelor publice.